Spania își închide principala bază militară din Irak

Spania se va retrage, la finalul lunii Iulie, din baza Gran Capitán din Bismayah, cea mai importantă pe care o are din Irak, unde înainte de pandemie se aflau 350 de efective. Motivul retragerii, potrivit unor surse militare citate de El Pais, potrivit news.ro., este acela că a fost atins obiectivul centrului de coaliţie internaţională din Bismayah, oraş aflat la 45 de kilometri de Bagdad, coordonat de spanioli: instrucţia marilor unităţi militare şi a Poliţiei irakiene. Ministerul Apărării va pregăti, de asemenea, retragerea ultimilor soldaţi spanioli din Afganistan pînă la finalul acestui an, cel tîrziu, la începutul anului viitor, înainte de expirarea pactului dintre Washington şi talibani.

De la sosirea spaniolilor în baza Gran Capitán, în Februarie 2015, au fost instruite 17 brigăzi de armată irakiană şi 10 de Poliţie federală – în total, peste 50.000 de efective ale forţelor de securitate irakiene. Răspîndirea noului coronavirus în Irak a împiedicat reluarea instructajului, astfel că Spania a retras temporar 200 de soldaţi. După retragerea din Bosmayah, în Irak vor rămîne din partea Spaniei 80 de militari din Task Force Toro şi echipe de operaţiuni speciale, alcătuite din 110 militari.

Sadiq Khan vrea extinderea perioadei de tranziție post-Brexit

Primarul Londrei, Sadiq Khan, i-a cerut luni Guvernului condus de către premierul Boris Johnson să extindă perioada de tranziţie pentru a putea negocia acorduri post-Brexit cu Uniunea Europeană, relatează dpa, potrivit agerpres. Sadiq Khan i-a solicitat ministrului pentru Brexit, Michael Gove, să ”lase deoparte ideologia politică” şi să prelungească negocierile cu Bruxellesul. ”În contextul în care încercăm să găsim o cale de a depăşi această pandemie, ultimul lucru de care ţara noastră are nevoie este mai mult haos şi mai multă incertitudine”, a scris pe Twitter politicianul laburist.

Regatul Unit a părăsit Uniunea Europeană la 31 Ianuarie acest an, după ce o majoritate fragilă din electorat a votat pentru Brexit într-un referendum organizat în Iunie 2016. Negociatorul-şef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, a declarat pentru Sunday Times că Regatul Unit nu a reuşit să-şi respecte angajamentele privind negocierile asupra viitoarelor relaţii comerciale. Potrivit lui Barnier, Londra a făcut ”un pas înapoi – doi paşi înapoi, trei paşi înapoi – faţă de angajamentele iniţiale”. ”Regatul Unit trebuie să fie în concordanţă deplină cu ceea ce (Johnson) a semnat cu noi”, a adăugat demnitarul european, referindu-se la declaraţia comună privind principiile relaţiilor viitoare dintre Londra şi UE.

Aproape 6 milioane de oameni din toată lumea sunt infectați cu coronavirus

Peste 5.990.590 de cazuri de infecţie cu coronavirus au fost diagnosticate oficial în 196 de ţări şi teritorii de la începutul pandemiei, dintre care cel puţin 2.491.400 sunt în prezent considerate vindecate, potrivit unui bilanţ întocmit de AFP pe baza datelor oficiale de Luni, ora 11:00 GMT, transmite și agerpres. Numărul cazurilor diagnosticate nu reflectă însă decît o parte din numărul real al contaminărilor. Unele ţări testează numai în cazurile grave, altele utilizează testele prioritar pentru urmărire şi numeroase ţări sărace dispun de capacităţi de depistare limitate.

SUA, care au diagnosticat primul caz de coronavirus la începutul lunii Februarie, sunt ţara cea mai afectată ca număr de decese, cu 104.383 de morţi şi 1.790.191 de cazuri. Cel puţin 444.758 de persoane sunt declarate vindecate. După SUA, ţara cea mai afectată este Marea Britanie cu 38.489 de decese la 274.762 de cazuri şi Italia cu 33.415 de morţi (233.019 cazuri), urmate de Brazilia cu 29.314 de decese (514.849 cazuri) şi Franţa cu 28.802 morţi (188.882 cazuri). China (fără teritoriile Hong Kong şi Macao), unde s-a declanşat pandemia la sfîrşitul lui Decembrie, a raportat oficial 83.017 de cazuri (16 noi cazuri între Duminică şi Luni), în total 4.634 de decese (0 noi) şi 78.307 de vindecări.

Europa totaliza Luni, la ora 11:00 GMT, 178.294 de decese la 2.161.645 de cazuri, SUA şi Canada 111.731 de decese (1.881.118 de cazuri), America Latină şi Caraibe 51.561 de decese (1.022.471 de cazuri), Asia 16.539 de decese ((554.648 de cazuri), Orientul Mijlociu 9.569 de decese 9.569 de cazuri), Africa 4.221 decese (147.068 de cazuri) şi Oceania 132 de decese (8.574 de cazuri).

Comemorarea represiunii din Piața Tiananmen a fost interzisă în Hong Kong

Comemorarea anuală din Hong Kong a represiunii din Piaţa Tiananmen nu a fost autorizată de Poliţie pentru prima dată în 30 de ani, aceasta invocînd riscuri legate de coronavirus într-un context de tensiuni în fosta colonie britanică, relatează AFP, potrivit agerpres. Această comemorare atrage anual mulţimi pe insulă, care vin să aducă un omagiu victimelor intervenţiei Armatei chineze de la 4 Iunie 1989, în piaţa din centrul Beijingului.

Hong Kong este singurul loc din China în care evenimentul este comemorat de obicei, ceea ce reprezintă în sine o ilustrare a libertăţilor unice de care se bucură Hong Kong în virtutea principiului „O ţară, două sisteme, care a prezidat retrocedarea sa în 1997, notează AFP. Anul trecut, cea de a 30-a comemorare s-a derulat deja într-un context politic tensionat, întrucît Executivul pro-Beijing încerca să impună un text controversat care ar fi permis autorizarea extrădărilor către China. O săptămînă mai tîrziu începea deja o criză politică majoră, cu şapte luni de manifestaţii şi acţiuni aproape cotidiene în regiunea semiautonomă.

Într-o scrisoare datată Luni, şi pe care AFP a putut-o consulta, Poliţia din Hong Kong a indicat că nu va da undă verde desfăşurării acestui eveniment de Joi, întrucît el ar constitui „o ameninţare majoră pentru viaţa şi sănătatea publicului”. În pofida conexiunilor sale cu China, focar al coronavirusului, Hong Kong a reuşit să limiteze răspîndirea pandemiei de COVID-19, care nu a contaminat decît o mie de persoane şi a provocat moartea a patru persoane. Barurile, restaurantele, cinematografele şi alte locuri publice au fost redeschise în aceste ultime săptămîni.

Organizatorii comemorării au acuzat Executivul, care este aliniat Beijingului, că se foloseşte de virus pentru a împiedica desfăşurarea unui eveniment care irită guvernul central.

Finlanda și Norvegia își redeschid barurile. Olanda dă drumul la cafenele și restaurante

După două luni de la închiderea lor în contextul pandemiei de coronavirus, barurile s-au redeschis Luni în Finlanda şi Norvegia, în timp ce în Olanda restaurantele şi cafenelele îşi pot relua serviciile dar cu respectarea regulilor de distanţare socială, relatează AFP, potrivit agerpres. În Finlanda, spaţiile interioare a 10.000 de baruri şi restaurante, închise din 4 Aprilie, se pot redeschide însă doar la jumătate din capacitatea lor normală, în baza unor măsuri ce vor rămîne în vigoare pînă la mijlocul lunii Octombrie. Nici un fel de limită nu a fost însă impusă teraselor şi grădinilor, cu condiţia respectării unei distanţe între clienţi care vor trebui să stea aşezaţi.

Finlanda, cu o populaţie de 5,5 milioane de locuitori, a înregistrat pînă în prezent 314 decese asociate maladiei Covid-19 şi peste 6.700 cazuri de infectare. În ţara vecină Norvegia – care numără 8.411 contagieri şi 236 de decese la o populaţie similară – locuitorii pot intra din nou în barurile care au fost autorizate să se redeschidă la două luni după închiderea lor, în contextul pandemiei de coronavirus. La Oslo, locuitorii vor putea degusta din nou băuturile preferate, dar în condiţii de igienă ce rămîn drastice. Nu mai mult de 20 de persoane simultan şi la un metru distanţă între clienţi (cu excepţia celor care locuiesc în aceeaşi casă), servire la masă, nu la tejghea, dezinfecţie regulată a meselor şi a scaunelor…, ultimul rînd fiind servit cel tîrziu la ora 23:30. Numeroase baruri, în special cele care servesc mîncare, au fost deschise încă din luna Mai, dar respectînd strict regulile sanitare.

În Olanda, în timp ce barurile rămîn în continuare închise, restaurantele, cafenelele cu terasă, muzeele şi cinematografele s-au redeschis Luni, la 12:00 ora locală, respectînd însă măsurile de igienă şi de distanţare între clienţi.

Kremlinul, surprins după invitația lui Trump de participare la summit-ul G7

Kremlinul s-a arătat a fi surprins Luni după anunţul Preşedintelui Donald Trump că vrea să invite Rusia şi alte ţări la următoarea reuniune a G7, amînată la o dată ulterioară din cauza pandemiei, relatează AFP, potrivit agerpres. „Nu cunoaştem detaliile acestei propuneri, nici măcar dacă este o propunere oficială”, a reacţionat Luni în faţa jurnaliştilor purtătorul de cuvînt al Preşedinţiei ruse. ”Vladimir Putin este deschis dialogului pe toate subiectele, dar pentru a reacţiona la o astfel de iniţiativă sunt necesare mai multe informaţii şi nu le avem”, a adăugat el. Potrivit lui, Rusia aşteaptă să afle în special „care este agenda şi cine vor fi participanţii”.

Donald Trump a anunţat, Sîmbătă, că va amîna pentru o dată neprecizată acest summit prevăzut să aibă loc în luna Iunie în SUA şi că va invita şi alte ţări să se alăture reuniunii, printre care şi Rusia. Trump a afirmat că nu are „sentimentul că G7 reprezintă corect ce se petrece în lume”, estimînd că formatul Regatul Unit – Canada – Franţa – Germania – Italia – Japonia – SUA este „depăşit”. Rusia a fost exclusă din ceea ce era atunci G8 în 2014, după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea, denunţată ca „ilegală” de occidentali.

Trump a declarat în mai multe rînduri că este un susţinător al reintegrării Rusiei în acest format. Pe de altă parte, Rusia a dat asigurări în trecut că nu are nici o intenţie de a reveni în formatul G8, declarîndu-se mulţumită să lucreze în cadrul G20.

China spune că SUA suferă de ”boala cronică a rasismului”

China a denunţat Luni „boala cronică a rasismului” în SUA, după moartea unui afroamerican în timpul arestării sale de către Poliţie, deces aflat la originea manifestaţiilor violente din întreaga ţară, relatează AFP, potrivit agerpres. Tulburările din mai multe oraşe americane sunt semnul „gravităţii problemei rasismului şi a violenţei poliţieneşti în SUA”, a declarat în faţa presei purtătorul de cuvînt al MAE chinez, Zhao Lijian. Purtătorul de cuvînt a sugerat o similitudine între violenţele din SUA şi cele care au zguduit anul trecut regiunea semiautonomă chineză Hong Kong.

Potrivit lui Zhao Lijian, reacţia SUA la manifestaţiile împotriva violenţelor poliţieneşti pe teritoriul lor sunt „un caz şcoală a dublului lor standard de renume mondial”. „De ce SUA îi tratează ca pe nişte eroi pe partizanii violenţei şi ai aşa-zisei independenţe a Hong Kong-ului, calificîndu-i în acelaşi timp pe cei care denunţă rasismul drept ‘anarhişti’?”, s-a întrebat el. Beijingul estimează că „forţe străine” sunt responsabile de agitaţia din Hong Kong şi califică manifestaţiile violente cele mai radicale drept „teroriste”.

Teheranul anunță că SUA îl vor elibera curînd pe un om de știință iranian

Ministerul iranian al Afacerilor Externe a anunţat Luni revenirea în ţară, în următoarele zile, a omului de ştiinţă Sirous Asgari, care este deţinut în SUA după ce a fost acuzat că a furat secrete industriale, relatează AFP, potrivit agerpres. „Dosarul dr. Sirous Asgari a fost închis în America şi probabil va reveni în ţară în două sau trei zile”, a declarat purtătorul de cuvînt al Ministerului, Abbas Moussavi, potrivit agenţiei iraniene Isna. „Asta se va întîmpla dacă nu va apărea nici o problemă sau obstacol”, a adăugat el. Acuzat de furt de secrete industriale în timpul unei vizite academice în Ohio, Sirous Asgari a fost achitat în Noiembrie dar este în continuare deţinut, din cîte se pare din raţiuni legate de legea imigraţiei.

MAE iranian a anunţat luna trecută că Asgari a contactat noul coronavirus în cursul detenţiei. Omul de ştiinţă a declarat, în Martie, pentru cotidianul britanic The Guardian, că Poliţia americană pentru imigraţie îl ţine într-un centru de detenţie din Louisiana fără instalaţii sanitare de bază şi că îi refuză repatrierea în Iran, în pofida achitării sale. Iranul şi SUA au în detenţie, reciproc, cetăţeni ai celeilalte ţări şi au făcut apel recent la eliberarea lor pe fondul pandemiei de COVID-19.

Mai multe arestări şi condamnări ale unor iranieni au avut loc în SUA după ce Preşedintele american Donald Trump a denunţat, în 2018, acordul internaţional privind dosarul nuclear iranian încheiat în 2015 şi a reinstituit sancţiuni dure împotriva Teheranului. Iranul, care are în detenţie cel puţin cinci americani, a făcut recent apel la un schimb global de prizonieri cu SUA, care au în detenţie 15 cetăţeni iranieni, potrivit unei liste întocmite de AFP plecînd de la comunicate oficiale şi informaţii din presă.

Turcia relaxează majoritatea restricțiilor. Marele Bazar a fost redeschis

Marele Bazar din Istanbul, închis la 23 Martie, şi-a redeschis Luni porţile, în condiţiile în care Turcia a relaxat majoritatea restricţiilor impuse pentru stăvilirea răspîndirii coronavirusului, potrivit corespondenţilor FP, transmite și agerpres. Bazarul, care găzduieşte aproape 3.000 de buticuri şi 30.000 de comercianţi, iese astfel din cea lunga perioadă a sa de închidere în cele aproape zece secole de existenţă, cu excepţia dezastrelor naturale şi a incendiilor.

În fiecare Miercuri în săptămînile precedente redeschiderii, angajaţii de la curăţenie au stropit podeaua, stîlpii şi zidurile Bazarului cu dezinfectant pentru a respecta regulile de igienă impuse de autorităţi. Această mare piaţă acoperită, una dintre cele mai mari din lume, primea aproximativ 150.000 de persoane pe zi, în special turişti. Redeschiderea Bazarului intervine în cadrul relaxării marii părţi a restricţiilor impuse în Turcia în lupta împotriva noului coronavirus, care a provocat peste 4.500 de morţi şi peste 164.000 de cazuri înregistrate oficial în ţară.

Astfel, bibliotecile, restaurantele şi creşele s-au redeschis luni iar deplasările între principalele oraşe, interzise sau restricţionate în ultimele două luni, au fost din nou autorizate. Turcia a început să ridice unele restricţii în ultimele săptămîni, autorizînd de exemplu redeschiderea centrelor comerciale şi a saloanelor de coafură. Izolarea persoanelor de peste 65 de ani şi a celor cu vîrsta de sub 18 ani este în continuare menţinută pînă la noi ordine. Barurile şi discotecile rămîn în continuare închise, în timp ce concertele sunt autorizate doar în aer liber.