Rusia a testat cu succes noul sistem de apărare antirachetă

Armata rusă a testat cu succes noul sistem modernizat de apărare antirachetă în Kazahstan, potrivit ediţiei de Luni a ziarului Krasnaya Zvezda, relatează Xinhua, potrivit agerpres. Andrei Prikhodko, comandantul adjunct al Forţelor aerospaţiale ruseşti, a declarat că noul sistem modernizat de apărare antirachetă a lovit cu succes o ţintă convenţională la un moment care a fost stabilit, potrivit publicaţiei militare citate. Ziarul a menţionat de asemenea că sistemul antirachetă, dotat cu un sistem de comunicaţii militare, are rolul de a proteja Moscova împotriva unor atacuri aeriene sau a unora lansate din spaţiu, de a îndeplini sarcini pentru sistemele de avertizare în caz de atacuri cu rachete precum şi de a controla spaţiul cosmic. ‘Caracteristicile sale tactice şi tehnice cu privire la gama, acurateţea şi durata de funcţionare sunt mult mai mari decît sisteme omoloage aflate în prezent în funcţiune’, a spus Prikhodko.

Staţia spaţială chineză defectată a intrat în atmosfera Pămîntului

Staţia spaţială chineză Tiangong-1 a reintrat în atmosfera terestră Luni, în jurul orei 00,15 GMT, deasupra părţii centrale a Pacificului de Sud, a anunţat CMSEO, Biroul chinez însărcinat cu coordonarea zborurilor spaţiale cu echipaje umane la bord, transmit AFP şi EFE. Modulul spaţial dezafectat, în greutate de circa opt tone, în zbor necontrolat din 2016, a revenit în atmosferă un pic mai curînd decît se preconiza: CMSEO anunţase mai înainte că reîntoarcerea pe Pămînt va avea loc în jurul orei 00,42 GMT, ceea ce l-ar fi plasat deasupra Atlanticului de Sud. Marea parte a staţiei a fost distrusă în timpul fazei de reintrare în atmosferă, a precizat CMSEO.

„Oamenii nu au nici un motiv să se îngrijoreze”, a asigurat acelaşi organism săptămîna aceasta. Acest tip de staţie spaţială „nu se prăbuşeşte pe Terra în mod violent ca în filmele ştiinţifico-fantastice”, a explicat reprezentantul instituţiei chineze. Laboratorul spaţial chinez a fost plasat pe orbită în Septembrie 2011. Tiangong-1 ar fi trebuit să efectueze o intrare controlată în atmosfera terestră, însă a încetat să funcţioneze în Martie 2016, generînd îngrijorări legate de „prăbuşirea” sa pe Terra. Totuşi, riscul pentru ca o persoană să fie lovită de un fragment mai mare de 200 de grame desprins din staţia chineză este de 1 la 700 de milioane, potrivit CMSEO. 

Devine „modă electorală”: Orban se bazează foarte mult pe votul maghiarilor din diaspora

Etnicii maghiari din ţările vecine Ungariei sunt în centrul atenţiei premierului ungar, Viktor Orban, pentru care voturile acestui grup de alegători, consideraţi susţinători devotaţi ai partidului lui Orban, Fidesz, se pot dovedi cruciale la alegerile care au loc la 8 Aprilie, notează AFP. Vizite repetate în teren, mesaje care îi îndeamnă pe etnicii maghiari să se înscrie pe listele electorale: liderul cu accente naţionaliste care vizează un al treilea mandat în fruntea Executivului de la Budapesta nu a precupeţit nici un efort pentru a se asigura că va avea şi de această dată de partea sa votul acestui electorat, care l-a votat acum patru ani în proporţie de 95%. Circa 2 milioane de maghiari trăiesc în afara graniţelor Ungariei, consecinţă a destrămării acestei ţări în 1920 prin tratatul de la Trianon, impus după înfrîngerea Austro-Ungariei în primul război mondial.

După revenirea sa la putere în 2010, Viktor Orban a sesizat imediat potenţialul acestei surse de voturi: a reuşit să facă adoptate două legi care au acordat minorităţii maghiare cetăţenia ungară, dar şi dreptul de vot, inclusiv prin corespondenţă. Dacă Slovacia – unde trăiesc circa o jumătate de milion de maghiari – a reacţionat imediat interzicînd dobîndirea dublei cetăţenii, peste un milion de etnici maghiari au solicitat paşaportul ungar, în principal în România, unde trăieşte peste jumătate din această diasporă.

Extinderea dreptului de vot la diaspora a fost viu criticată de opoziţia de stînga, care apreciază că doar cei care plătesc impozite în Ungaria ar trebui să aibă dreptul de a vota. Opoziţia ungară denunţă totodată faptul că, paradoxal, ungurii originari din Ungaria şi care trăiesc în străinătate nu pot vota, la rîndul lor, prin corespondenţă. În patru ani, înscrierile pe listele electorale de maghiari din diaspora s-au dublat şi nu mai puţin de 250.000 dintre aceştia ar urma să ia parte la scrutinul din Aprilie, conform previziunilor. „E ca şi cum ar fi apărut brusc un oraş nou plin de alegători Fidesz”, a remarcat comentatorul Jozsef Spirk pe site-ul independent 24.hu.

China reacţionează şi impune taxe vamale la 128 de produse americane

Beijingul a anunţat Luni impunerea de tarife vamale la un set de 128 de produse americane, în replică la măsura de luna trecută a Washingtonului cu privire la taxele pentru importurile de oţel şi aluminiu din China, transmite EFE. Un număr de 120 de produse, între care fructele sau vinul, vor avea o taxă de import de 15%, în timp ce alte opt produse, inclusiv carnea de porc, vor avea un tarif de 25%, potrivit anunţului făcut de ministerul chinez al Comerţului. Măsura a intrat în vigoare de Luni. Într-un comunicat separat, ministerul chinez al Comerţului a cerut Statelor Unite să revină asupra deciziei sale privind taxele la importurile de oţel şi aluminiu, care, conform Chinei, încalcă normele Organizaţiei Mondiale a Comerţului, şi să repună schimburile bilaterale pe calea normalităţii. Beijingul anunţase deja din 23 Martie că va impune aceste tarife de import dacă SUA va continua cu planurile sale de a taxa importurile de oţel şi aluminiu din China. Cu toate acestea, Beijingul a insistat mereu că doreşte să evite un război comercial şi a avertizat Casa Albă să nu deschidă „o cutie a Pandorei”. 

Fost dictator militar sîngeros al Guatemalei, Efrain Rios Montt, a murit la vîrsta de 91 de ani

Efrain Rios Montt, fost dictator militar al Guatemalei, a murit Duminică la vîrsta de 91 de ani, a precizat o sursă apropiată familiei acestuia, informează agenţia dpa. Rios Montt şi-a petrecut ultimii ani ai vieţii în bătălii judiciare privind acuzaţia de genocid formulată împotriva sa în legătură cu atrocităţile comise de trupele guatemaleze asupra poporului indigen maya ixil. El a preluat conducerea ţării în 1982, după o lovitură de stat, fiind, la rîndul său, debarcat de la putere, printr-o altă lovitură, 17 luni mai tîrziu. Perioada scurtă cît a deţinut funcţia supremă este considerată ca fiind cea mai sîngeroasă din războiul civil de 36 de ani din Guatemala, soldat cu peste 200.000 de morţi.

Rios Montt a murit la ora 6 dimineaţa (12,00 GMT), Duminică, la reşedinţa sa din Ciudad de Guatemala, unde se afla în arest la domiciliu, a mai arătat sursa menţionată. Potrivit agenţiei EFE, pe 10 Mai 2013, generalul în rezervă Efrain Rios Montt a fost găsit vinovat de genocid şi crime contra umanităţii şi a fost condamnat la 80 de ani de închisoare, devenind astfel unul dintre primii înalţi conducători militari din America Latină pedepsiţi pentru acest tip de infracţiuni. Totuşi, zece zile mai tîrziu, Curtea Constituţională, instanţa supremă din Guatemala, a anulat sentinţa, pentru erori în cadrul procesului, şi a ordonat rejudecarea cazului.

Cel puţin patru migranţi au murit în încercarea de ajunge din Maroc în Spania cu o ambarcaţiune improvizată

Cel puţin patru migranţi au murit Duminică încercînd să ajungă în Spania din Maroc cu o ambarcaţiune improvizată, au precizat echipele de salvare citate de AFP, conform agerpres. Corpurile migranţilor au fost găsite în apele strîmtorii Gibraltar, între Maroc şi Spania. Unicul supravieţuitor de pînă acum le-a spus salvatorilor că 12 persoane erau la bordul ambarcaţiunii atunci cînd aceasta a plecat din Tanger (Maroc) în zori, a declarat, pentru AFP, un purtător de cuvînt al echipelor de salvare.

Rusia îi avertizează pe suporterii echipei ŢSKA Moscova care se vor deplasa la Londra pentru meciul cu Arsenal

Ambasada Rusiei din Marea Britanie a lansat un avertisment pentru suporterii echipei ŢSKA Moscova, care se vor deplasa la Londra, în vederea meciului cu Arsenal, din turul sferturilor Ligii Europa, conform news.ro. „Avînd în vedere campania anti Rusia lansată de Marea Britanie, vă recomandăm să daţi dovadă de atenţie şi discreţie. Recomandăm să evitaţi orice conflict cu autorităţile şi locuitorii şi să vă comportaţi cu demnitate”, a anunţat ambasada, cerînd fanilor să-şi supravegheze banii şi efectele personale. Londra a acuzat Moscova că este ”vinovată” de otrăvirea fostului dublu agent rus Serghei Skripal şi a fiicei sale Iulia, pe 4 Martie, la Salisbury, în Sudul Angliei. Moscova respinge acuzaţiile. Guvernul englez a decis să nu trimită o delegaţie oficială în Rusia, pentru Cupa Mondială din vară. Meciul Arsenal Londra – Spartak Moscova, din turul sferturilor de finală ale Ligii Europa, are loc Joi, iar returul este programat la 12 Aprilie.

Germania speră să reconstruiască încrederea cu Rusia după cazul Skripal

Germania este dispusă să se angajeze în dialog cu Rusia în pofida conflictului din jurul presupusului atac cu arme chimice împotriva unui fost spion rus în Marea Britanie, care a dus la expulzări reciproce de diplomaţi de către Moscova şi Capitalele vestice, relatează agenţia germană de presă dpa, potrivit agerpres. Şeful diplomaţiei germane, Heiko Maas, a spus că, fără îndoială, s-a pierdut multă încredere din cauza acţiunilor Rusiei în ultimii ani. „În acelaşi timp, avem nevoie de Rusia ca partener, de exemplu pentru a ne ajuta la soluţionarea unor conflicte regionale, pentru dezarmare şi ca pilon important al ordinii multilaterale”, a adăugat el, în comentarii publicate în ziarul Bild am Sonntag. „Deci suntem deschişi la dialog din aceste motive şi sperăm să reconstruim încrederea pas cu pas dacă şi Rusia este dispusă să facă acest lucru”, a subliniat ministrul, membru al Partidului Social Democrat (SPD), care este împărţit cu privire la cît de dură să fie poziţia faţă de Rusia, remarcă Reuters.

Germania se bazează pe Rusia pentru aproximativ o treime din gaze naturale pe care le utilizează şi, înainte ca statele occidentale să impună sancţiuni Rusiei pentru rolul său în criza din Ucraina, cea mai mare economie a Europei a exportat în Rusia bunuri în valoare de aproximativ 38 de miliarde de euro.

Australienii care călătoresc în Rusia, avertizați în legătură cu riscul de hărţuire

Australienii care călătoresc în Rusia au fost avertizaţi Duminică în legătură cu riscul de hărţuire din cauza ”unei intensificări a tensiunilor politice”, cu cel puţin trei luni înainte de deplasările anticipate ale suporterilor în această ţară pentru Campionatul mondial de fotbal ce se va desfăşura în perioada 14 Iunie – 15 Iulie, transmit AFP şi dpa. Sfaturile oficiale de călătorie pentru Rusia ale Guvernului australian au fost actualizate Duminică pentru a avertiza asupra eventualelor represalii împotriva occidentalilor şi a încuraja călătorii să exercite un „grad ridicat de prudenţă”. „Din cauza tensiunilor politice accentuate, trebuie să fiţi conştienţi de posibilitatea unui sentiment sau a unei hărţuiri anti-occidentale”, se spune în sfatul de călătorie.

Se mai precizează că Guvernul nu are informaţii despre dificultăţi sporite pentru australienii care călătoresc în Rusia, dar se menţionează că oamenii ar trebui să urmărească îndeaproape situaţia de securitate şi politică şi actualizările sfaturilor de călătorie. „Rămîneţi vigilenţi, evitaţi orice proteste sau demonstraţii şi evitaţi să comentaţi public despre evoluţiile politice”, sfătuieşte Guvernul australian.

Netanyahu respinge ”lecţiile de morală” ale Preşedintelui Erdogan

Prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, a respins Duminică ”lecţiile de morală” ale Preşedintelui turc, care a condamnat armata israeliană după moartea a 16 palestinieni Vineri, în ciocnirile de-a lungul barierei dintre Gaza şi Israel, consemnează AFP, potrivit agerpres. Vineri, zeci de mii de palestinieni s-au adunat la această barieră în prima zi a „marşului întoarcerii”. Acest protest, care se aşteaptă să dureze şase săptămîni, este menit să revendice dreptul de întoarcere pentru palestinieni care şi-au părăsit pămînturile sau au fugit din ţară în timpul războiului care a urmat după crearea statului Israel în 1948. În acea zi, cel puţin 16 palestinieni care se aflau aproape de linia de demarcaţie au fost ucişi de tiruri israeliene şi mai mult de 1.400 au fost răniţi, potrivit Ministerului Sănătăţii în Gaza.

Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a acuzat Sîmbătă Israelul că a comis un „atac inuman”. ”Armata cea mai etică din lume nu are de primit lecţii de morală din partea celui care bombardează civili fără discernămînt de ani de zile”, a contracarat Netanyahu pe contul său de Twitter, fără a da mai multe detalii. Israelul şi-a apărat militarii care, conform Armatei, au tras împotriva demonstranţilor care aruncau cu pietre şi cocktailuri Molotov în soldaţi sau încercau să deterioreze bariera şi să treacă în Israel. „Bravo soldaţilor noştri”, a scris Netanyahu într-un comunicat. „Israelul acţionează ferm şi cu determinare pentru a-şi proteja suveranitatea şi securitatea cetăţenilor săi”. Palestinienii acuză Israelul de utilizarea disproporţionată a forţei, iar organizaţii pentru drepturile omului au pus la îndoială necesitatea folosirii de muniţie reală.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, şi reprezentanta diplomaţiei europene, Federica Mogherini, au cerut o anchetă independentă ”cu privire la utilizarea de către Israel a muniţiei reale”, cerere respinsă de Israel.

Erdogan îl acuză pe Netanyahu că este „un terorist”

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, l-a acuzat pe premierul israelian, Benjamin Netanyahu, că este „un terorist”, după ce acesta a respins ”lecţiile de morală” ale Turciei în legătură cu ciocnirile soldate cu victime care au avut loc Vineri între Gaza şi Israel, transmite AFP, conform agerpres. ”Hei, Netanyahu! Eşti un ocupant! Şi ca ocupant te afli pe aceste locuri. În acelaşi timp, eşti un terorist”, a declarat Erdogan într-un discurs televizat adresat susţinătorilor săi din Adana (Sudul Turciei). ”Ceea ce le faci palestinienilor oprimaţi va fi înscris în istorie şi noi nu vom uita niciodată”. ”Poporul israelian nu se simte confortabil cu ceea ce faci”, a adăugat Preşedintele turc. „În ce ne priveşte, noi nu suntem vinovaţi de nici un act de ocupaţie”, a mai spus el. Într-o alocuţiune adresată mulţimii înainte de discursul său de Duminică, Erdogan a acuzat de asemenea Israelul că este un „stat terorist”.

Apărătoare ferventă a cauzei palestiniene, Ankara are o relaţie delicată cu Israelul, în pofida unui acord de normalizare încheiat în 2016, după mai mulţi ani de raporturi neprietenoase, scrie AFP.