România. Învăţămîntul general obligatoriu extins la 15 clase

Camera Deputaţilor a adoptat, Miercuri, un proiect de lege care stabileşte o nouă durată şi o nouă componenţă a învăţămîntului general obligatoriu din România, crescînd durata acestuia pînă la 15 ani. "Învăţămîntul general obligatoriu este de 15 clase şi cuprinde ultimii 2 ani ai învăţămîntului preşcolar, învăţămîntul primar, învăţămîntul gimnazial şi primii 2 ani ai învăţămîntului secundar superior. Învăţămîntul preşcolar şi învăţămîntul liceal devin obligatorii pînă cel mai tîrziu în anul 2020", potrivit proiectului de lege.

Ideea de obligativitate înseamnă o şansă la educaţie de calitate şi pentru mediile defavorizate, susţine deputatul PSD Carmen Gavrilă. "Situaţia actuală reprezintă intrarea în sistemul educaţional de tip preşcolar de la 3 ani, cu grupă mică, grupă mijlocie, grupă mare. Nu există însă obligativitate, deşi la toate judeţele, la toate nivelele, sistemul educaţional face eforturi pentru a asigura şcolarizarea preşcolarilor. Pe de altă parte, ideea de obligativitate înseamnă o şansă la educaţie de calitate şi pentru mediile defavorizate, pentru învăţămîntul rural, pentru mediile de periferie urbană - acolo unde copiii poate nu au posibilitatea de a beneficia nici de supraveghere nici de un sprijin educaţional. (...) În felul acesta, de la cei 13 de ani de acum - 12 clase şi una pregătitoare - se adaugă încă doi ani, dar în etape”, afirmă deputatul PSD Camerlia Gavrilă. Senatul este for decizional.

Rusia evaluează cu atenție ostilitatea Occidentului înainte de a lua o decizie în problema diplomaților expulzați

Moscova va evalua nivelul de ostilitate al Washingtonului şi Londrei faţă de Rusia înainte de a riposta la expulzările coordonate de diplomaţi ruşi, a declarat Miercuri ministrul de Externe adjunct al Rusiei, Serghei Riabkov, citat de Interfax, preluat de Reuters, transmite și agerpres. În cea mai radicală acţiune de acest fel împotriva Moscovei de la încheierea Războiului rece, SUA şi ţări membre ale UE au anunţat expulzări coordonate de diplomaţi ruşi, ca represalii împotriva Kremlinului pentru otrăvirea cu agent neurotoxic a fostului spion rus Serghei Skripal şi a fiicei sale Iulia la 4 Martie pe teritoriul Marii Britanii.

Rusia, care neagă cu înverşunare orice implicare în acest caz, a calificat acţiunea ţărilor occidentale drept un ‘gest provocator’ şi a avertizat că va riposta. În acelaşi timp, şeful Serviciului de Informaţii Externe al Rusiei (SVR), Serghei Narîşkin, a recunoscut Miercuri că printre diplomaţii expulzaţi figurează într-adevăr angajaţi ai acestui serviciu, informează Interfax în pagina sa electronică. ‘În rîndul personalului Ministerului de Externe există reprezentanţi oficiali ai serviciului nostru, ofiţeri de securitate, foarte puţini. Acestea sunt persoane care s-au prezentat oficial în aceste ţări ca angajaţi ai SVR, asigurînd interacţiunea cu serviciile speciale ale acestor ţări în cadrul aşa-numitului canal de parteneriat’, a explicat el.

‘Aceasta este o provocare cinică, foarte murdară, din partea unui grup cunoscut de ţări care creează pur şi simplu o atmosferă de rusofobie’, a declarat Narîşkin, fost preşedinte al Dumei de Stat (Camera inferioară a Parlamentului rus), comentînd respectiva decizie a ţărilor occidentale. Rusia, a spus el, regretă această decizie, dar va lua contramăsuri. ‘Răspunsul va urma: un răspuns adecvat, destul de dur’, a avertizat şeful SVR. Potrivit acestuia, Serviciul de Informaţii Externe al Rusiei dispune de o gamă largă de instrumente pentru desfăşurarea activităţilor de recunoaştere în scopul protejării intereselor cetăţenilor ruşi oriunde în lume. 

Kremlin: Vladimir Putin încă este dispus să se întîlnească cu Donald Trump

Kremlinul a anunţat Miercuri că Preşedintele rus Vladimir Putin este dispus în continuare să aibă o întîlnire oficială cu omologul său american Donald Trump, în pofida expulzării în masă a diplomaţilor ruşi, relatează site-ul postului France24.

Acest lucru depinde de partea americană, dar Rusia însă este dispusă", a declarat purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov. "Putin este pregătit, iar Rusia este pregătită pentru relaţii benefice şi de încredere reciprocă cu toate ţările, inclusiv cu Statele Unite, dacă şi oponenţii sau partenerii noştri sunt pregătiţi pentru asta", a adăugat Peskov. Acesta a mai declarat că nu deţine nici o informaţie privind promptitudinea Preşedintelui Trump de a se întîlni cu Vladimir Putin, după ce Washingtonul a decis să expulzeze peste 60 de diplomaţi ruşi.

Fragmente dintr-o staţie spaţială chineză urmează să cadă pe Pămînt

Fragmente dintr-o staţie spaţială a Chinei scoasă din uz ar putea cădea pe Terra începînd de Vineri, anunţă experţi citaţi de BBC News online. Staţia spaţială Tiangong-1 a fost parte a ambiţiosului program spaţial chinez şi prototipul viitoarei staţii spaţiale cu echipaj uman, care ar urma să devină funcţională în 2022. Staţia Tiangong-1 a fost plasată pe orbită în 2011 şi şi-a încheiat misiunea după cinci ani. În scurt timp, sistemul ar urma să reintre în atmosferă. Cea mai mare parte se va dezintegra la reintrarea în atmosferă, dar unele fragmente ar putea atinge solul. Potrivit experţilor, fosta staţie spaţială chineză va intra în atmosferă în perioada 30 Martie - 2 Aprilie. Beijingul a anunţat din 2016 că a pierdut contactul cu staţia Tiangong-1 şi că nu îi poate controla traiectoria. Potrivit Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), fragmentele ar urma să cadă într-o zonă situată "între paralelele 43ºN şi 43ºS", o suprafaţă extinsă, la Nord şi Sud de Ecuator.

Tot mai mulți suedezi încep să-i dea dreptate lui Trump

Un deputat suedez care a fost ales în Parlamentul de la Stockholm ca reprezentant al democraților, formațiune anti-imigrație din Suedia, dar care nu se mai regăsește pe listele electorale pentru alegerile generale din 2018, afirmă că vrea să imigreze în Ungaria. Pentru a scăpa de imigranții care i-au invadat țara.

Kent Ekeroth a declarat pentru ziarul Svenska Dagbladet (SvD) că Suedia ar trebui să învețe din exemplul Ungariei, țară în care el vrea să imigreze in acest an tocmai pentru că nu are imigranți, ca Suedia, scrie The Local.se. „Pentru început, aș spune că ei nu au imigrație. Este cel mai important lucru, iar ei își apreciază cultura proprie și fundamentele pe care se bazează civilizația europeană”, a explicat politicianul. El spune că va imigra în Ungaria o dată ce mandatul său de deputat se va termina, înaintea alegerilor din Septembrie. Ekerot și-a atras critici în 2012, cînd în presă a apărut un filmuleț în care politicianul, alături de alți colegi de partid,  înarmați cu răngi de fier, amenințau un bărbat beat.

Suedia s-a confruntat, în ultimii ani, cu creșterea infracționalității și a violențelor provocate de imigranți. Ca și în Germania, țara scandinavă este plină de așa numitele „no-go zone”, locuite de imigranți, dominate de violență. Este vorba de zone din orașele suedeze în care rata criminalității a crescut semnificativ după sosirea valului de imigranți, unde se comit multe violuri, agresiuni sexuale, a sporit traficul de droguri și pe străzi pot fi văzuți copii ce au arme asupra lor.

Premierul suedez Stefan Löfven califica, anul trecut, drept „iresponsabilă” afirmația Președintelui Trump potrivit căreia  Suedia are probleme cu criminalitatea din cauza politicii privind imigrația, acuzîndu-l pe liderul american că îi defăimează țara. Ultimul an, marcat de un atentat sîngeros în centrul Capitalei suedeze și de violențele comise în cartierul Rinkeby, o zonă locuită in special de imigranți, l-a determinat pe premierul suedez să-și nuanțeze poziția și să înceapă să gîndească precum Președintele american.