Realitatea internationala pe scurt (16 Iulie 2020)

Normalitate: Deputaţii ruşi cer interzicerea căsătoriilor gay

Mai mulţi deputaţi ruşi au depus, Marţi seara, un proiect de lege pentru interzicerea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex, informează Reuters. Parlamentarii au reacţionat la susţinerea prin referendum a modificărilor constituţionale promovate de Preşedintele Vladimir Putin, printre care şi cea care defineşte căsătoria ca uniunea dintre un bărbat şi o femeie. Liderul de la Kremlin s-a aliniat la poziţia Bisericii Ortodoxe Ruse şi s-a distanţat astfel de valorile liberale occidentale. El a declarat că atîta timp cît va fi Preşedinte nu va legaliza căsătoriile homosexuale.

Includerea în Constituţie a unei interdicţii aplicate deja în practică va îngreuna eventuale demersuri legale viitoare în favoarea căsătoriei între persoane de acelaşi sex. Noua lege, care va fi probabil adoptată rapid de Duma de Stat, Camera inferioară a Parlamentului de la Moscova, interzice explicit legăturile matrimoniale homosexuale şi adopţia copiilor de către cupluri de acelaşi sex – o posibilitate care şi în prezent este doar teoretică. Senatoarea Elena Mizulina, co-autoare a proiectului de lege, a declarat că interdicţiile se vor aplica şi persoanelor transsexuale, consemnează agenţia Interfax, preluată de Reuters. Purtătorul de cuvînt al Preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a afirmat că legea face parte dintr-un demers de oficializare legislativă a deciziilor adoptate prin referendum.

Un suspect a fost reţinut după o serie de violuri lîngă Berlin

Un bărbat bănuit de mai multe violuri a fost reţinut de autorităţile germane la Potsdam, lîngă Berlin, au confirmat Miercuri procurorii berlinezi, transmite dpa, potrivit agerpres. Amprentele suspectului, care a fost reţinut Marţi, erau deja în baza de date a Poliţiei în urma unei spargeri, aşa că autorităţile au reuşit să îl identifice, a menţionat procuroarea Katrin Frauenkorn.

Cea mai recentă agresiune a fost comisă în apropiere de Potsdam. Se crede că violatorul a agresat în total şapte victime între 12 şi 30 Iunie. Atacatorul acţiona extrem de violent, abordînd mai întîi victimele într-un mod prietenos, pentru ca apoi să le atace şi să le ducă cu forţa în locuri izolate, a explicat procuroarea Nora Schuermnann. El ar fi încercat însă şi să stabilească noi întîlniri cu victimele, a doua zi după viol. Prima victimă a violatorului în serie a fost o minoră, a mai spus Katrin Frauenkorn. Suspectul, în vîrstă de 29 de ani, ar fi folosit de asemenea diferite arme pentru a le ameninţa pe femei, în trei cazuri considerate deosebit de grave.

Un medicament anticolesterol este eficient în ameliorarea simptomelor Covid-19 

Un tratament anticolesterol aprobat de Administraţia pentru Alimente şi Medicamente din SUA (FDA) ar putea fi eficient în ameliorarea semnificativă a simptomelor asociate Covid-19, arată un studiu efectuat de Universitatea Ebraică din Ierusalim, potrivit cotidianului israelian Globes. Profesorul Yaakov Nahmias, directorul fondator al Centrului de Bioinginerie „Alexander Grass”, în colaborare cu dr. Benjamin Tenoever, de la Centrul Medical „Mount Sinai) din New York, au descoperit că medicamentul Fenofibrat (denumit comercial Ticor) ar putea bloca reproducerea Covid-19 în celulele pulmonare.

Cercetările efectuate în laboratoarele Universităţii Ebraice din Ierusalim arată că medicamentul este eficient în tratarea ţesuturilor umane infectate. Eficienţa va fi verificată acum în teste clinice. Profesorul Yaakov Nahmias a explicat: „Am observat că reacţia plămînilor la SARS-CoV-2 este în principal metabolică, conducînd la acumularea de grăsimi în plămîni. Date noastre arată că acumularea de celule anormale poate anticipa aspecte critice ale evoluţiei Covid-19. Vorbim despre un progres major, care poate deschide posibilităţi de neutralizare a activităţilor virusului prin concentrarea asupra ţesutului-gazdă, care oferă virusului platforma de a se dezvolta. Acest lucru ne-a condus la a verifica ce tratamente existente pot bloca activitatea de reproducere a virusului, limitînd astfel severitatea bolii”.

Testele de laborator arată că Fenofibrat, aprobat în 1975 în SUA pentru tratarea colesterolului, permite reducerea nivelului grăsimilor din plămîni. Cercetătorii au descoperit că medicamentul blochează abilitatea coronavirusului de preluare a controlului asupra celulelor pulmonare, limitînd reproducerea virusului şi evoluţia bolii.

„Descoperirea noastră intervine în momentul potrivit, deoarece există indicii noi că anticorpii acestui virus permit protejarea pacienţilor doar cîteva luni, iar dacă rezultatele noastre se vor confirma în testele clinice, tratamentul cu medicamentul nostru poate transforma Covid-19 într-o răceală obişnuită”, a subliniat profesorul Yaakov Nahmias.

Italia a anunţat data referendumului pentru reducerea numărului de parlamentari

Guvernul italian a stabilit pentru 20 şi 21 Septembrie organizarea unui referendum naţional privind reducerea numărului de parlamentari, a transmis Miercuri AFP. De asemenea, vor fi organizate alegeri în şase regiuni italiene, foarte probabil tot pe 20-21 Septembrie. Referendumul, programat iniţial pentru data de 29 Martie, ca şi alegerile regionale ce urmau să aibă loc în luna Mai, au fost amînate din cauza pandemiei de COVID-19.

În Octombrie anul trecut, deputaţii italieni au adoptat o reformă constituţională radicală ce prevede reducerea cu aproape o treime a numărului de parlamentari, o promisiune electorală a Mişcării 5 Stele (M5S, antisistem) al cărei scop este economisirea a 500 de milioane de euro în fiecare legislatură. În virtutea acestei reforme, numărul de aleşi ar urma să se reducă de la 945 la 600. Mai exact, numărul deputaţilor italieni ar scădea de la 630 la 400, iar cel al senatorilor de la 315 la 200.

În prezent, Italia are al doilea cel mai numeros parlament din Europa, după cel al Regatului Unit (în jur de 1.400 membri, numărul Camerei Lorzilor fiind variabil), dar înaintea Franţei, ce are 925 de parlamentari.

La cinci ani de la semnarea acordului nuclear, Preşedintele Iranului mai speră în reuşita acestuia

Preşedintele Iranului, Hassan Rouhani, a declarat că speră în continuare ca prin cooperare internaţională să se ajungă la implementarea cu succes a acordului nuclear semnat în 2015, în remarci făcute cu prilejul aniversării acordului, anunţat la 14 Iulie 2015 la Viena, transmite dpa, potrivit agerpres. Acordul nuclear – Planul de acţiune comună globală, JCPOA – simbolizează valoarea acordurilor multilaterale, a subliniat Rouhani. „De aceea, sperăm ca astfel de valori internaţionale să nu fie afectate de politica SUA şi ca semnatarii săi să îl poată pune în aplicare”, a adăugat Preşedintele iranian.

Acordul internaţional asupra programului nuclear iranian a fost încheiat la Viena în 2015 între Iran şi Marea Britanie, Franţa, Rusia, China şi SUA, oferind Teheranului ridicarea unei părţi a sancţiunilor internaţionale adoptate împotriva sa în schimbul unor garanţii care să probeze că nu încearcă să se doteze cu arma atomică. Preşedintele american Donald Trump l-a denunţat în mod unilateral în 2018, reinstituind sancţiuni economice drastice împotriva Iranului, iar ca ripostă la reintroducerea sancţiunilor americane, Iranul a renunţat din Mai 2019 la cea mai mare parte a angajamentelor-cheie pe care şi le asumase la Viena.

Miercuri, Rouhani a acuzat că actuala fragilitate a acordului nuclear este urmarea unei conspiraţii a unui aşa-zis „triunghi al răului” – format din Arabia Saudită, SUA şi Israel –, menită să provoace Iranul să se retragă din el, aşa încît să poată fi învinovăţit Teheranul pentru eşecul acestuia. Iranul a îmbogăţit, începînd de anul trecut, o cantitate de uraniu mai mare decît ar fi fost permisă de acord, depăşind totodată gradul de procesare autorizat prin acord pentru acest material fisionabil, menţionează dpa. Hassan Rouhani a asigurat că Teheranul va respecta din nou condiţiile JCPOA imediat ce restul părţilor acordului vor face acest lucru.

Chiar dacă a fost acuzat de viol, noul ministru de Interne francez se bucură de sprijinul a 167 de parlamentari

O sută şaizeci şi şapte de parlamentari din partidul centrist al Preşedintelui francez Emmanuel Macron şi din grupurile aliate şi-au exprimat susţinerea pentru noul ministru de Interne, care a fost numit în această funcţie în pofida faptului că a fost acuzat de viol, informează miercuri dpa, potrivit agerpres. „O vendetă publică nu înseamnă Justiţie”, au scris aceşti deputaţi şi senatori într-un articol publicat Miercuri în Le Monde, apărînd dreptul ministrului de Interne Gerald Darmanin la prezumţia de nevinovăţie.

„În ţările unde este încălcată prezumţia de nevinovăţie, victimele violenţei sexuale, şi femeile în general, nu sunt niciodată protejate mai bine”, argumentează semnatarii articolului. Darmanin a respins cu fermitate acuzaţia de viol. Preşedintele Macron l-a apărat de asemenea pe Darmanin într-un interviu acordat Marţi cu prilejul Zilei Bastiliei, argumentînd că investigaţiile au fost clasate de mai multe ori înainte de a fi redeschise recent „din motive procedurale”. Însă un alt articol din acelaşi cotidian, semnat de 91 de activişti feminişti şi intelectuali din 35 de ţări, este condamnată numirea lui Darmanin şi a ministrului Justiţiei Eric Dupond-Moretti, proeminent avocat care a criticat aspecte ale mişcării #MeToo împotriva hărţuirii sexuale.

Beijingul cere UE să nu se bage în afacerile interne ale Chinei în Hong Kong

Ambasadorul Chinei în Marea Britanie a declarat Miercuri că cei care consideră China drept un stat ostil se înşeală şi a avertizat ţările din Uniunea Europeană să nu se amestece în afacerile interne ale Chinei în Hong Kong, potrivit Reuters. „Cei care văd China ca un rival sistematic sau ca un stat potenţial ostil se înşeală – au ales ţinta greşită şi se îndreaptă într-o direcţie greşită”, a declarat ambasadorul Liu Xiaoming într-o alocuţiune rostită la Centrul pentru Reforma Europeană din Londra (Centre for European Reform).

„China nu a intervenit niciodată în afacerile interne ale altor ţări şi noi ne opunem cu fermitate ingerinţelor în afacerile interne ale Chinei din partea oricărei alte ţări”, a declarat el, susţinînd că legea privind securitatea naţională a fost „primită cu căldură de rezidenţii din Hong Kong”. El a declarat că unii politicieni europeni au făcut comentarii „iresponsabile” cu privire la această lege. „Opriţi interferenţa în afacerile Hong Kong”, a exclamat el.

2 din 3 americani vor să ştie situaţia fiscală a lui Trump

Doi din trei americani doresc să vadă situaţia fiscală a Preşedintelui Donald Trump, iar aproximativ jumătate cred că liderul american o amînă din motive care i-ar putea crea prejudicii politice, indică un sondaj de opinie Reuters/Ipsos publicat Miercuri. Ancheta sociologică, realizată în 13/14 Iulie, arată că 66% dintre americanii cu drept de vot sunt de părere că liderul de la Casa Albă ”ar trebui să prezinte public situaţia sa fiscală din ultimii ani”, iar 68% consideră că ”americanii au dreptul de a vedea înaintea alegerilor situaţia financiară a fiecărui candidat la Preşedinţie”. De asemenea, mulţi americani rămîn îngrijoraţi de potenţialul conflict de interese între funcţia deţinută de Trump şi afacerile familiei sale.

Donald Trump a refuzat să prezinte public situaţia sa fiscală timp de mai mulţi ani, încălcînd astfel o tradiţie a transparenţei financiare în rîndul candidaţilor la alegerile prezidenţiale. Miliardarul american devenit politician a pus deseori sub semnul întrebării interesul manifestat de către conaţionalii săi faţă de impozitele plătite de Trump şi a afirmat că nu le va face publice întrucît ele fac obiectul unui audit.

Potrivit sondajului, 26% din americani cred că situaţia fiscală a lui Donald Trump conţine ”dovezi incriminatoare împotriva sa”, iar unul din zece americani este de părere că actualul Preşedinte ”încearcă să ascundă pierderi financiare semnificative”. Alţi 16% au afirmat că Trump nu doreşte să prezinte situaţia fiscală întrucît el ”nu plăteşte taxe”. Sondajul Reuters/Ipsos a fost realizat online în SUA, în limba engleză, pe un eşantion de 1.115 de cetăţeni americani cu drept de vot. Marja de eroare este de +/- 3 puncte procentuale.

Într-un camion frigorific, au fost găsiţi 31 de migranţi

Treizeci şi unu de migranţi au fost descoperiţi într-un camion frigorific cu prilejul unui control efectuat de poliţiştii şi vameşii germani la graniţa cu Cehia, a transmis Miercuri dpa. Vehiculul, care opera cu licenţă din Turcia, se îndrepta spre Dresda, Estul Germaniei, cînd a fost oprit la frontieră în cursul serii de Marţi, a comunicat un purtător de cuvînt al Poliţiei Federale. Traficanţii de persoane au ascuns în mod frecvent migranţi în camioane de mare tonaj pentru a-i transporta prin Europa, uneori cu consecinţe fatale. În 2015, pe o autostradă din Austria au fost găsite 71 de cadavre într-un camion frigorific închis şi abandonat, care intrase din Ungaria. În 2019, 39 de vietnamezi au fost descoperiţi fără suflare în Marea Britanie, într-un container frigorific transportat de un camion ce venea din Belgia.

Fiind întrebat despre negrii ucişi de Poliţie, Trump vorbeşte de numărul mare al albilor omorîţi

Preşedintele Statelor Unite Donald Trump a răspuns la o întrebare de ce americanii de culoare sunt încă omorîţi de Poliţie, făcînd referire la numărul tot mai mare de albi ucişi de forţele de ordine, într-un interviu la CBS News citat Miercuri de DPA. „Ce întrebare teribilă să pui”‘, a declarat Trump, adăugînd că „tot aşa este cu albii. Tot mai mulţi albi, apropo. Mult mai mulţi albi”. Studiile arată că un număr disproporţionat de negri sunt ucişi de Poliţie în comparaţie cu albii, care reprezintă o pondere mult mai mare a populaţiei SUA.

Nu există statistici oficiale la nivel naţional privind decesele în mîinile Poliţiei din Statele Unite, dar o analiză Washington Post a indicat că, în termeni absoluţi, numărul de albi ucişi de Poliţie este într-adevăr mai mare, notează agenţia DPA. Din cele 5.400 de persoane împuşcate mortal de Poliţie în 2015, negrii au reprezentat 23% dintre cei ucişi, în ciuda faptului că reprezintă doar 13% din populaţie. În schimb, 45% au fost albi, în timp ce albii reprezintă 60% din populaţie.

În ultimele săptămîni, Trump şi-a escaladat retorica împotriva mişcării „Black Lives Matter” (Vieţile negrilor contează), care a primit un sprijin fără precedent în urma uciderii lui George Floyd, un negru neînarmat ce a murit în custodia Poliţiei din Minnesota.