Judecătorii ucraineni sunt instruiți în Marea Britanie pentru a desfășura procese privind crime de război

Specialiștii din Marea Britanie îi instruiesc pe judecătorii ucraineni pentru a desfășura procese pentru crime de război împotriva militarilor ruși, informează mediafax.

Un grup de 90 de judecători ucraineni participă la cursurile oferite de Marea Britanie. Ei sunt instruiți pentru a desfășura procese pentru crime de război împotriva militarilor ruși.

Primul grup de judecători a participat săptămîna trecută la o sesiune într-un loc neprecizat din Ucraina. Alți judecători vor fi instruiți în lunile următoare.

Programul, care costă 2,5 milioane de lire sterline, a fost lansat deoarece se dorește ca marea majoritate a proceselor pentru crime de război să fie desfășurate în Ucraina de către judecători ucraineni.

Pînă în prezent, 14 militari ruși au fost condamnați, primul proces desfășurîndu-se în luna Mai.

Comisia Europeană alocă încă 500 de milioane de euro pentru Ucraina

Comisia Europeană a anunţat, Miercuri, alocarea a încă 500 de milioane de euro pentru Ucraina, în cadrul pachetului de asistenţă financiară pentru Kiev, informează DPA, potrivit agerpres. 

Astfel, valoarea totală a creditelor disponibile pentru Ucraina din partea UE de la declanşarea invaziei ruse, în 24 Februarie acest an, ajunge la 7,2 miliarde euro.

Creditele sunt menite să ajute Ucraina să poată acoperi cheltuieli precum plata pensiilor şi administrarea spitalelor.

Începînd din Februarie, Uniunea Europeană a ajutat Kievul cu asistenţă umanitară, bugetară şi financiară în valoare de 19,7 miliarde euro, potrivit Executivului comunitar.

Pentru anul 2023, Comisia intenţionează să sprijine Ucraina cu alte 18 miliarde euro.

SBU anunță percheziţii în biserici suspectate de legături cu Moscova

Serviciul de securitate ucrainean (SBU) a anunţat că vor lua ”măsuri de contraspionaj” în edificiile religioase ortodoxe dependente de Biserica rusă, transmite AFP, potrivit agerpres.   

Nouăsprezece mănăstiri, catedrale şi biserici aparţinînd Bisericii Ortodoxe dependente de Patriarhia Moscovei sunt vizate de aceste măsuri orientate spre ”contracararea activităţilor subversive ale serviciilor secrete ruse în ţara noastră”, a scris SBU într-un comunicat.

Aceste centre religioase se află în regiunile Transcarpatia, Cernăuţi, Rivne, Volin, Lvov, Jitomir, Nikolaev, Herson şi Sumî.

SBU a explicat că încearcă să ”protejeze populaţia faţă de provocări şi atentate teroriste şi să împiedice utilizarea comunităţilor religioase ca centre ale lumii ruse”, un concept creat de Moscova în special pentru a încerca să justifice invazia rusă lansată contra Ucrainei în 24 Februarie.

Agenţii SBU fac verificări pe teren în scopul ”identificării persoanelor susceptibile de a fi implicate în activităţi ilegale în detrimentul suveranităţii statului Ucraina”, adaugă comunicatul citat.

La începutul acestei luni, Preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat că doreşte să interzică pe teritoriul ucrainean activităţile organizaţiilor religioase afiliate Rusiei şi să readucă în discuţie problema statutului Bisericii Ortodoxe dependente de Patriarhia Moscovei.

PE suspendă dezbaterea dosarelor legislative care au legătură cu statul Qatar

Parlamentul European (PE) a convenit, Miercuri, să suspende dezbaterea tuturor dosarelor legislative care au legătură cu statul Qatar şi de asemenea vizitele în această ţară, solicitînd, în plus, oprirea accesului ”reprezentanţilor intereselor qatareze” în această instituţie europeană, pînă la soluţionarea presupusului caz de corupţie în care este investigată, printre alţii, eurodeputata socialistă greacă Eva Kaili, demisă Marţi din funcţia de vicepreşedintă a PE, relatează agenţia EFE, potrivit agerpres. 

Aceste solicitări se regăsesc într-o rezoluţie a PE care va fi votată Joi. Textul menţionează ”preocuparea serioasă” a Legislativului comunitar asupra acuzaţiilor de corupţie, spălare de bani şi constituirea unui grup infracţional organizat în acest caz deschis în legătură cu tentative ale statului Qatar de a influenţa decizii economice şi politice ale Parlamentului European care privesc situaţia drepturilor omului în această ţară.

Acestea sunt acuzaţiile formulate de Justiţia belgiană la adresa eurodeputatei Eva Kaili, în prezent arestată şi demisă Marţi din funcţia de vicepreşedintă a PE. Potrivit presei belgiene, au fost inculpaţi şi reţinuţi pentru aceleaşi delicte partenerul Evei Kaili, Francesco Giorgi, consilier în Parlamentul European, un lobbyist de la Bruxelles şi fostul eurodeputat italian Pier Antonio Panzeri, în urma percheziţiilor la domiciliul acestuia fiind găsită o sumă de peste un milion de euro.

Au mai fost inculpate alte două persoane, dar fără a fi reţinute, respectiv tatăl Evei Kaili şi secretarul general al Confederaţiei Internaţionala a Sindicatelor, Luca Visentini.

Proiectul de rezoluţie al PE mai prevede, printre altele, ca după ce va fi încheiată investigaţia judiciară să se solicite crearea unei comisii de anchetă internă asupra acestui caz concret.

China şi Rusia au un rol destabilizator în Africa

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, i-a avertizat pe liderii africani cu privire la rolul „destabilizator” al Chinei şi Rusiei în Africa, la un summit la Washington, relatează AFP, potrivit agerpres.  

„Cînd vine vorba de China, se constată că îşi extind amprenta pe continent în fiecare zi (…) şi nu întotdeauna în mod transparent în ceea ce priveşte ceea ce fac şi care ar putea avea un efect destabilizator dacă nu este deja este cazul”, în timp ce Rusia „trimite arme ieftine şi mercenari”, a declarat Lloyd Austin, la un forum la care au participat mai mulţi preşedinţi africani.

„Față de combinaţia acestor activităţi ale acestor două ţări, cred că merită să avem grijă. Şi este clar că influenţa lor ar putea fi destabilizatoare”, a continuat şeful Pentagonului, care s-a adresat în cadrul unui forum privind securitatea pe continent în prima zi a unui summit de trei zile dintre SUA şi Africa la Washington.

Aproape 50 de lideri africani participă la acest summit, al doilea de acest gen după cel organizat în 2014 sub Preşedinţia lui Barack Obama.

În lume, 533 de jurnalişti se află în închisoare

Numărul jurnaliştilor aflaţi în închisoare în ţările lumii a atins un nou record în 2022, 533, după ce anul trecut se înregistrase deja un nivel istoric (488), relevă bilanţul anual publicat de organizaţia Reporteri fără Frontiere (RSF), transmite AFP, potrivit agerpres. 

Numărul jurnaliştilor ucişi (57) este, de asemenea, în creştere, mai ales din cauza războiului din Ucraina, după ce fusese la un nivel istoric scăzut în 2021 (48) şi 2020 (50).

Mai mult de jumătate dintre jurnaliştii încarceraţi la data de 1 Decembrie se aflau în detenţie în cinci ţări: China (110), Myanmar (62), Iran (47), Vietnam (39) şi Belarus (31).

Iranul este singura ţară care nu făcea parte din acest sumbru palmares’ anul trecut, subliniază RSF, care alcătuieşte acest bilanţ anual, începînd din 1995.

De la începutul mişcării de contestare izbucnite în Septembrie, 34 de jurnalişti li s-au alăturat celor aflaţi deja după gratii în Republica islamică.

”Regimurile dictatoriale şi autoritare îşi umplu accelerat închisorile încarcerînd jurnalişti”, a denunţat Christophe Deloire, secretar general al organizaţiei de apărare a libertăţii presei.

Bilanţul alcătuit de RSF relevă şi numărul fără precedent al jurnalistelor aflate în închisoare, 78, faţă de 60 în anul precedent.

”Jurnalistele reprezintă de acum aproape 15% dintre jurnaliştii încarceraţi, faţă de sub 7% în urmă cu cinci ani’, arată RSF.

”Creștinul” Peskov: Moscova nu a primit nici o propunere privind o încetare a focului de Crăciun în Ucraina

Rusia a transmis, Miercuri, că nu a primit nici o propunere privind o „încetare a focului de Crăciun” în Ucraina, iar luptele se pare că se vor prelungi pînă la sfîrșitul Iernii, scrie Reuters, informează mediafax.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut Rusiei în această săptămînă să-și retragă trupele pînă la Crăciun, ca un prim pas către un acord de pace după aproape 10 luni de război.

Întrebat, Miercuri, dacă Moscova a primit propuneri pentru o „încetare a focului de Crăciun”, purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat reporterilor: „Nu, nu au fost primite astfel de oferte de la nimeni. Acest subiect nu se află pe ordinea de zi”.

După o serie de contraofensive ucrainene fulgerătoare, care au făcut ca Kievul să recîștige controlul asupra a aproximativ jumătate din teritoriul capturat de Moscova în primele săptămîni ale războiului, nici una dintre părți nu a realizat cîștiguri teritoriale semnificative în ultima lună.

Analiștii militari spun că s-ar putea ajunge la un blocaj pe timpul Iernii, chiar dacă luptele aprige continuă mai ales în regiunea estică ucraineană Donețk, unde forțele rusești fac presiuni pentru a cuceri orașul Bahmut.

Peskov a declarat, Marți, că nu va exista pace cu Kievul pînă cînd Zelenski nu va accepta „realitățile” de pe teren, și anume controlul rusesc asupra a patru regiuni ucrainene pe care le-a anexat în Septembrie, în urma unor „referendumuri” criticate ca fiind coercitive și ilegale de către Kiev, Occident și majoritatea statelor de la Națiunile Unite.

Kremlin: Sistemul Patriot ar fi în mod cert o ţintă pentru Rusia

Kremlinul a afirmat că sistemul american de apărare antiaeriană Patriot ar fi o ţintă legitimă pentru loviturile armatei ruse împotriva Ucrainei, dacă Statele Unite vor autoriza livrarea acestuia către Kiev, transmite Reuters, potrivit agerpres. 

Washingtonul finalizează planurile de a trimite sistemul de apărare antirachetă Patriot în Ucraina, o decizie care ar putea fi anunţată chiar în această săptămînă, au declarat trei oficiali americani pentru Reuters.

Purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că sistemul Patriot ar fi ”în mod cert” o ţintă pentru Rusia, menţionînd însă că nu va comenta informaţii neconfirmate din media.

Patriot este considerat unul din cele mai avansate sisteme de apărare antiaeriană ale SUA, incluzînd rachete care pot doborî avioane şi intercepta rachete de croazieră şi balistice. În mod tipic, include lansatoare, radare şi alte vehicule-suport.

Potrivit Pentagonului, recenta intensificare a atacurilor ruse cu rachete în Ucraina este destinată parţial să epuizeze apărarea antiaeriană a Kievului, astfel încît Rusia să poată domina spaţiul aerian. Din acest motiv, SUA şi aliaţii lor livrează mai multe echipamente de apărare antiaeriană Kievului, precum sisteme NASAMS americane, despre care Pentagonul afirmă că au avut o eficienţă de 100% în Ucraina.

Washingtonul a livrat Ucrainei asistenţă militară în valoare de 19,3 miliarde de dolari de la începutul conflictului.

Amnesty International denunță situaţia în care se află femeile din Rusia și Belarus

Organizaţia Amnesty International (AI) a denunţat situaţia în care se află femeile din Rusia, Belarus şi din alte ţări din regiune, în raportul său anual privind Europa de Est şi Asia Centrală, transmite EFE, potrivit agerpres.  

„În Rusia, după ce, în 2017, Parlamentul a luat decizia dramatică de a dezincrimina anumite forme de violenţă în familie, au urmat amendamente aduse Constituţiei, în 2020, care au inclus formulări precum „protejarea familiei” şi a „instituţiei căsătoriei drept uniune între un bărbat şi o femeie”, a avertizat AI.

Potrivit organizaţiei, în Belarus, a fost respins, în 2018, un proiect de lege pentru protejarea femeilor de violenţă în familie.

Preşedintele belarus, Aleksandr Lukaşenko, a declarat, cu acea ocazie, că Minskul „va acţiona pornind exclusiv de la propriile sale interese, de la valorile tradiţionale slave şi experienţa vitală”, a subliniat ONG-ul.

Şi preşedintele azer, Ilham Aliev, a declarat, în 2019, că Azerbaidjanul este un stat care are la bază „valorile tradiţionale”, nu o societate care „nu face distincţia între bărbaţi şi femei”.

În întreaga regiune, continuă AI, Guvernele au recurs la un discurs similar, prezentînd „valorile tradiţionale” naţionale şi „familia tradiţională” drept scuturi de protecţie împotriva influenţelor „nefaste” ale lumii globalizate.

„Discursul valorilor tradiţionale, care sunt patriarhale şi care, din punct de vedere istoric, au permis, ba chiar au încurajat oprimarea femeilor, anulează legile şi politicile pentru protecţia drepturilor femeilor”, se menţionează în raport.

AI deplînge faptul că multe ţări din Europa de Est şi din Asia Centrală, între care figurează Armenia, Georgia, Kazahstan, Kîrgîzstan, Republica Moldova, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina şi Uzbekistan, „violenţa în familie este adesea considerată normală şi se tolerează” din cauza stereotipurilor de gen „nocive” şi a atitudinilor sociale „discriminatorii” la adresa femeilor.

Poporul ucrainean a primit oficial Premiul Saharov al Parlamentului European

Poporul ucrainean a primit oficial prestigiosul Premiu Saharov al Parlamentului European pentru libertatea de gîndire, Miercuri, la Strasbourg, informează DPA, potrivit agerpres.  

În numele compatrioţilor lor, trei ucraineni angajaţi în cadrul societăţii civile au primit premiul. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a fost prezent la ceremonie prin videoconferinţă şi a cerut un minut de reculegere pentru victimele războiului declanşat de Rusia împotriva ţării sale.

„Ştiu că bravul popor ucrainean nu va renunţa şi nici noi”, a spus preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola.

De asemenea, ea s-a folosit de acest prilej pentru a-l readuce în atenţie pe laureatul de anul trecut, opozantul rus Aleksei Navalnîi, care este încarcerat într-un penitenciar rusesc.

Laureaţii premiului Saharov care trebuie în continuare să plătească preţul pentru libertatea lor nu vor fi uitaţi, a mai spus Metsola.

Premierul Saharov pentru libertatea de gîndire a fost acordat de Parlamentul European din 1988 personalităţilor şi organizaţiilor care apără drepturile omului şi libertatea de expresie.