Aproape 400 de jurnaliști se află întemnițați la sfîrșitul lui 2020

Numărul jurnaliştilor deţinuţi în lume se ridică la 387 la sfîrşitul anului 2020, o cifră aproape stabilă pe un an, în ciuda creşterii arestărilor arbitrare în legătură cu criza sanitară, potrivit bilanţului anual al ONG-ului Reporteri fără Frontiere (RSF), citat de France Presse, potrivit agerpres. La fel ca în 2019, cînd RSF a raportat 389 de jurnalişti închişi pentru a-şi fi exercitat meseria, cinci ţări concentrează mai mult de jumătate dintre ei (61%), indică ONG-ul în raportul său.

China rămîne în frunte cu 117 jurnalişti deţinuţi (profesionişti sau nu), înaintea Egiptului (30), Arabiei Saudite (34), Vietnamului (28) şi Siriei (27). ”Femeile, din ce în ce mai numeroase în profesie, nu sunt cruţate”, denunţă secretarul general al RSF, Christophe Deloire, citat într-un comunicat. Potrivit raportului, 42 dintre acestea „sunt în prezent private de libertate”, în creştere faţă de 31 în 2019 (+35%). În total, 17 au fost „aruncate după gratii” în cursul anului, dintre care 4 în Belarus, centrul unei represiuni fără precedent de la realegerea considerată frauduloasă a lui Aleksandr Lukaşenko, aflat la conducerea acestei foste republici sovietice din 1994.

O altă evoluţie notabilă: creşterea arestărilor legate de criza sanitară, cu 14 jurnalişti „încă în spatele gratiilor” pentru a fi urmărit pandemia, dintre care 7 în China. ONG-ul, care a lansat în Martie un „Observator 19” al libertăţii presei în timpul pandemiei COVID-19, a înregistrat „peste 300 de incidente legate direct de acoperirea jurnalistică a crizei sanitare” în perioada Februarie şi sfîrşitul lunii Noiembrie, implicînd aproape 450 de jurnalişti.

De asemenea, „cel puţin 54 de jurnalişti sunt, în prezent, ţinuţi ostatici” în Siria, Yemen şi Irak, numărul acestora scăzînd cu 5% într-un an. ONG-ul face de asemenea referire la 4 jurnalişti daţi dispăruţi în 2020, în timp ce nu au fost înregistrate noi cazuri de dispariţie în 2019. Ei provin din Orientul Mijlociu, Africa sub-sahariană şi America Latină.

Potrivit unor noi date, vaccinul rusesc Sputnik V are o eficienţă de 91,4%

Dezvoltatorii ruşi ai vaccinului împotriva covid-19, care au publicat Luni noi rezultate ale testelor vaccinului lor candidat Sputnik V, în baza unor date suplimentare, anunţă că acestea arată că vaccinul are o eficienţă de 91,4%, relatează Reuters.

Peste 100.000 de persoane au fost vaccinate, începînd din Septembrie, în cadrul unei campanii în masă în Rusia. Moscova a început să distribuie, la începutul lui Decembrie, acest vaccin experimental rus în 70 de clinici din ţară. Dintr-un număr de 22.714 de participanţi la teste cu acest vaccin-candidat, 78 s-au îmbolnăvit de covid-19, au anunţat într-un comunicat, publicat Luni, cercetători de la Centrul rus de cercetare Gamaleia şi Fondul Suveran rus de Investiţii Directe (RDIF), însărcinat cu dezvoltarea şi comercializarea vaccinului la nivel mondial. Din totalul de 78 de cazuri de covid-19 înregistrate, 62 au primit un placebo, au anunţat cercetătorii.

Fondul suveran rus anunţa în Noiembrie că riscul infectării cu covid-19 în rîndul persoanelor vaccinate cu Sputnik V este mai mic de 92%, faţă de cele cărora li s-a administrat un placebo. ”Cred că vom putea vaccina majoritatea populaţiei ruse în 2021”, apreciază, citat în comunicat, directorul Institutului Gamaleia Aleksandr Ginţburg. ”Împărtăşim, bineînţeles, rezultatul obţinut cu comunitatea ştiinţifică şi vom fi fericiţi să discutăm cu toţi colegii interesaţi”, afirmă adjunctul directorului institutului, Denis Logunov.

Rezultatele testelor urmează să fie folosite în vederea depunerii unei cereri de autorizare de urgenţă a Sputnik V în alte ţări. Teste clinice ale vaccinului experimental rus sunt în curs, în prezent, în Belarus, în Emiratele Arabe Unite, Venezuela şi India. Rusia a anunţat Luni că înregistrase, în ultimele 24 de ore, 27.328 de noi contaminări cu covid-19 şi 450 de morţi.

Efectul devastator al coronacrizei asupra economiei italiene

Aproape 73.000 de afaceri din Italia s-au închis pe fondul pandemiei de coronavirus, a arătat un studiu al agenţiei naţionale de statistică Istat, citat de dpa, potrivit agerpres. Această cifră reprezintă circa 7% din totalul de 1 milion de afaceri cuprinse în studiul realizat la sfîrşitul lui Octombrie şi începutul lui Noiembrie. Circa 55.000 de afaceri ar urma să-şi reia activitatea în viitor, în timp ce 17.500, dintre care 5.000 din domeniul restauraţiei, au fost închise definitiv. Alte 700.000 şi-au continuat funcţionarea în mod normal şi 244.000 parţial. Studiul Istat a mai stabilit că 85% dintre afacerile închise erau întreprinderi mici, cu mai puţin de nouă angajaţi, de regulă centre sportive, mici hoteluri, magazine şi case de pariuri.

Rusia respinge acuzaţiile americanilor privind atacurile cibernetice

Ambasada Rusiei la Washington a declarat că acuzaţiile recente potrivit cărora hackeri susţinuţi de statul rus au comis atacuri cibernetice împotriva Guvernului SUA sunt „nefondate”, informează DPA, potrivit agerpres. „Rusia nu desfăşoară operaţiuni ofensive în domeniul cibernetic”, afirmă Ambasada Rusiei într-un comunicat postat pe pagina sa de Facebook.

„Activităţile rău intenţionate din spaţiul informaţional contrazic principiile politicii externe ruseşti, interesele naţionale şi înţelegerea noastră a relaţiilor interstatale”, se spune în comunicat. Ambasada precizează că Guvernul rus nu a primit nici un răspuns din partea Statelor Unite la iniţiativele recente de angajare într-un „dialog constructiv şi egal” asupra chestiunilor de securitate cibernetică.

Poliţia spaniolă a arestat doi bărbaţi care vindeau droguri pentru a finanţa un ”război rasist”

Poliţia spaniolă a anunţat arestarea, după o anchetă care a durat mai mult de un an, a doi bărbaţi care vindeau droguri pentru a cumpăra arme pe care ar fi urmat să le folosească într-un „război rasist”, relatează Reuters, potrivit agerpres. Cei doi, ale căror nume nu au fost dezvăluite, intenţionau să cumpere arme şi să creeze „grupuri izolate ale supremaţiei albe”, a menţionat Poliţia. În cursul unei percheziţii, au fost găsite un steag nazist şi alte simboluri ale „supremaţiei albilor”.

Poliţia a descoperit de asemenea mesaje difuzate de suspecţi în social media în care era elogiat Brenton Tarrant, australianul care a împuşcat mortal 51 de musulmani la Christchurch, în Noua Zeelandă, în Martie anul trecut. În mesajele pe internet, cei doi „şi-au exprimat intenţia de a procura arme şi de a pregăti ceea ce au numit drept un război rasist, cu intenţia de a desfăşura un atac”, se arată într-un comunicat al Poliţiei.

Arestările au avut loc la Ronda, în Andaluzia, şi Pamplona, în Nord-Estul Spaniei, la 10 Decembrie. Cei doi bărbaţi au compărut în faţa unui Tribunal din Lleida, Catalonia, sub acuzaţia de instigare la ură, posesie de arme şi explozibil, susţinerea terorismului rasist şi delict contra sănătăţii publice, fiind eliberaţi condiţionat.

Cu focuri de armă, polițiștii botoșăneni au confiscate țigări de contrabandă pe malul Prutului

Polițiștii de frontieră botoşăneni au descoperit și confiscat, în urma unei acțiuni desfășurate pe malul Prutului, 1.500 de pachete cu ţigări de contrabandă în valoare de peste 21.000 de lei românești. S-a întîmplat la sfîrşitul săptămînii trecute, cînd poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Darabani au descins pe frontieră, în zona localităţilor Păltiniş şi Darabani. Operațiunea a avut loc după lăsarea întunericului, iar la un moment dat, pe direcţia localităţii de frontieră Păltiniş, polițiștii de frontieră au observat, cu ajutorul aparaturii de vedere pe timp de noapte, o persoană care se deplasa către pădurea din Păltiniş, transportînd în spate un colet voluminos, scrie Monitorul de Botoșani.

La vederea poliţiştilor de frontieră, profitînd de condiţiile meteo şi de întuneric, persoana a abandonat coletul și s-a îndreptat către localitate. Întrucît cetăţeanul în cauză nu s-a supus somaţiilor legale, poliţiştii de frontieră au folosit armamentul din dotare, fiind tras un foc de avertisment în plan vertical.

„La inventarierea bunurilor a rezultat cantitatea de 30.000 de ţigarete (1.500 de pachete cu ţigări), în valoare de 21.000 de lei românești, cantitate ce a fost ridicată în vederea continuării cercetărilor. În cauză, polițiștii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvîrșirii infracțiunilor de contrabandă, contrabandă calificată şi trecere frauduloasă a frontierei de stat, în vederea depistării şi identificării tuturor persoanelor implicate, la finalizare urmînd a fi luate măsurile legale ce se impun”, a arătat Minodora Răcnea, purtător de cuvînt în cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Botoșani.

Lituanienii pot ieși din casă doar pentru serviciu, cumpărături sau înmormîntări

Lituania intră în lockdown de Miercuri pînă la 31 Ianuarie. Noile restricţii vin pe fondul creşterii incidenţei infectărilor cu noul coronavirus şi a deceselor asociate COVID-19, transmite dpa.

Începînd de Miercuri, vor rămîne deschise doar magazinele cu produse de primă necesitate, iar învăţămîntul se va desfăşura doar de la distanţă, a anunţat Guvernul. Cele 3 milioane de locuitori vor avea libertatea de mişcare restricţionată. Ei nu vor putea călători în afara localităţii, scrie Agerpres. Ieşirile din casă vor fi interzise, cu excepţia celor din motive întemeiate: deplasarea la locul de muncă, la medic, la cumpărături sau la o înmormîntare. De asemenea, lituanienilor li se cere să-şi limiteze contactele la o singură familie sau gospodărie

Decizia de impunere a restricţiilor a fost una din primele măsuri ale noului Guvern condus de prim-ministrul de centru-dreapta Ingrida Simonyte, instalat Vineri. Lituania are în prezent una din cele mai mari rate de incidenţă a infectărilor cu noul coronavirus, potrivit Centrului European pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor. Ţara baltică s-a aflat sub un lockdown parţial de luna trecută, dar acesta nu a oprit răspîndirea virusului. De la începutul pandemiei, Lituania a raportat 93.000 de cazuri pozitive la coronavirus şi 815 decese.

UE urmează să aloce 7,9 miliarde de euro pentru Apărare

Consiliul Uniunii Europene a ajuns la o înţelegere cu Parlamentul European în ceea ce priveşte alocarea de 7,9 miliarde de euro pentru viitorul Fond European de Apărare, prin care se vor finanţa viitoarele programe de cercetare şi dezvoltare din domeniul militar la nivel european, se arată într-un comunicat al Consiliului UE.

„Mă bucur să anunţ că am convenit asupra creării unui instrument solid şi de viitor care va intensifica atît cercetarea, cît şi dezvoltarea capacităţilor comune de apărare. Noul Fond European de Apărare (FEA) va mări capacitatea UE de a-şi proteja cetăţenii şi de a deveni un actor important pe scena globală”, a declarat ministrul german al Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, care deţine concomitent şi Preşedinţia Consiliului UE.

Anunţul referitor la alocarea de fonduri pentru FEA vine în contextul stabilirii bugetului pe termen lung al UE, pentru perioada 2021-2027. Suma exactă este de 7,953 de miliarde de euro. 5,3 miliarde vor fi alocaţi pentru programe de dezvoltare în domeniul apărării, iar 2,65 de miliarde vor fi destinaţi finanţării programelor de cercetare. Înființarea acestui fond de apărare face parte din strategia UE de stabilire a unei politici comune de apărare la nivel european şi, în acelaşi timp, de sprijinire a industriei europene de apărare în faţa concurenţei reprezentate de companiile din SUA sau Marea Britanie.

UE intenționează să-i protejeze pe oameni față de inteligența artificială

Un raport al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene arată că statele membre trebuie să își consolideze legislația pentru protejarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor în contextul unei creșteri a utilizării aplicațiilor de tip inteligență artificială. Acestea ar putea fi sursa unor erori și discriminări, se arată în raport, conform AFP, citat de Agerpres.

Chiar dacă Inteligenţa Artificială are diferite aplicaţii (asistenţă vocală, sisteme de recunoaştere a vocii şi facială, roboţi, automobile autonome) ea a început să fie utilizată şi de forţele de ordine precum şi de sectorul medical, sectorul privat şi de agenţiile de informaţii. În medie, 42% dintre companiile europene recurg la folosirea aplicațiilor care folosesc inteligența artificială – Cehia (61%), Bulgaria (54%) şi Lituania (54%) sunt ţările unde acestea sunt cele mai folosite. Inteligenţa Artificială este utilizată în special de firmele de publicitate care vor să ţintească consumatorii online graţie algoritmilor iar pandemia de coronavirus a accelerat adoptarea AI, susţine raportul FRA.

„Unul dintre riscuri este acela ca oamenii să adopte orbeşte noile tehnologii, fără a evalua impactul înainte de a le utiliza”, a explicat David Reichel, unul dintre autorii raportului. De asemenea, AI poate încălca viaţa privată, prin dezvăluirea preferinţelor sexuale ale unei persoane într-o bază de date. Ea poate de asemenea crea discriminări la angajare dacă anumite criterii exclud categoriile de populaţie pe baza numelui de familie sau a adresei.

În consecinţă, Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a UE a apreciat că AI trebuie să respecte toate drepturile fundamentale şi să existe garanţii care să asigure că oamenii pot contesta deciziile luate de AI iar companiile trebuie să explice modul în care sistemele lor iau decizii care implică AI. Raportul FRA vine într-un moment în care Comisia Europeană are în vedere elaborarea unei legislaţii care să acopere sectoarele cu un risc ridicat precum sănătatea, energia, transporturile şi unele părţi din sectorul public.

Autoritățile turce au arestat 11 persoane suspectate de spionaj pentru Iran

Autorităţile turce au arestat 11 persoane suspectate de spionaj şi de răpirea unui disident în beneficiul Iranului, a anunţat Luni Poliţia turcă pe fondul tensionării bruşte a relaţiilor dintre Ankara şi Teheran, informează AFP, potrivit agerpres. Serviciul de Informaţii turc MIT a făcut aceste arestări în timpul mai multor operaţiuni recente pentru presupusa lor implicare în dispariţia lui Habib Shaab, un disident iranian care trăia în Suedia.

”În timpul anchetei desfăşurate în cooperare cu MIT s-a stabilit că persoane implicate în dispariţia unui disident iranian desfăşurau, de asemenea, activităţi de spionaj contra ţării noastre”, a indicat Poliţia turcă într-un comunicat. Habib Shaab era în Suedia liderul unei grupări separatiste, ASMLA (Mişcarea arabă de luptă pentru eliberarea Ahvaz). Suspecţii l-ar fi răpit pe Shaab la Istanbul înainte de a-l duce în oraşul turc Van, din apropierea frontierei cu Iran, şi de a-l preda autorităţilor de la Teheran, conform Poliţiei turce.

Aceleaşi persoane – dintre care cinci au fost arestate la Istanbul, alte cinci la Van şi una la Ankara – sunt acuzate şi de implicare în asasinate legate de un cunoscut traficant de droguri iranian, Naji Sharifi Zindashti. Naji Sharifi Zindashti fusese condamnat în Turcia pentru trafic de droguri în 2007 şi arestat în anul următor pentru presupusa lui implicare în asasinate. El a fost eliberat după şase luni.