A trecut prin gripa spaniolă și acum a învins și coronavirusul. Are 113 ani!

Maria Branyas, o femeie în vîrstă de 113 ani, despre care se crede că este cea mai în vîrstă femeie din Spania, şi-a revenit după ce a fost diagnosticată cu noul coronavirus, au anunţat autorităţile spaniole, potrivit BBC, transmite și mediafax. Maria Branyas a fost diagnosticată cu COVID-19 în Martie, după ce Spania a intrat în carantină. Dar după cîteva săptămîni de izolare, bătrîna şi-a revenit, după ce a avut doar simptome uşoare.

Femeia a prins pandemia de gripă spaniolă din 1918-19, războiul civil spaniol din 1936-39 şi acum epidemia de coronavirus. „Acum că este bine, este minunată, vrea să vorbească, să explice, să reflecteze, este ea din nou”, a postat pe Twitter fiica femeii.

Născută în Mexic în 1907, Maria Branyas a ajuns în provincia catalană Girona în timpul Primului Război Mondial, alături de tatăl ei, un jurnalist spaniol. Ea a crescut trei copii, dintre care unul a împlinit recent 86 de ani, are 11 nepoţi, cel mai în vîrstă de 60 de ani, şi 13 strănepoţi.

Comisia Europeană atrage atenția asupra riscurilor de călătorie

Călătoriile din această Vară ale cetăţenilor Uniunii Europene, deşi atît de aşteptate, vor veni cu riscuri legate de noul coronavirus, a avertizat comisarul european pentru sănătate şi siguranţă alimentară Stella Kyriakides, relatează dpa, potrivit agerpres.

”Noi ştim cît de mult cetăţenii europeni aşteaptă cu nerăbdare Vara şi călătoriile. Sacrificiile lor imense din ultimele luni vor face posibilă o redeschidere graduală şi prudentă, deocamdată. Dar nici călătoriile, nici relaxarea măsurilor de izolare nu sunt lipsite de riscuri atît timp cît virusul circulă printre noi”, a spus reprezentanta executivului UE. ”Trebuie să menţinem vigilenţa, distanţarea fizică şi măsurile de prevenţie sanitară. Nu vom permite ca eforturile noastre să fie în zadar”, a subliniat Kyriakides.

Statele nucleare au cheltuit anul trecut suma record de 73 miliarde de dolari pentru arsenalele lor atomice

Statele nucleare au cheltuit în 2019 suma record de 73 miliarde de dolari pentru arsenalele lor atomice, cu aproape zece procente mai mult decît în anul precedent, conform raportului prezentat miercuri la Geneva de Campania Internaţională pentru Abolirea Armelor Nucleare (ICAN), grup de organizaţii laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2017, transmite DPA, potrivit agerpres. SUA sunt responsabile pentru aproape jumătate din această sumă şi pentru cea mai mare parte a creşterii totale, relevă ICAN. Bugetul în materie al Statelor Unite, care include cercetarea în domeniul armelor nucleare, a crescut cu 5,8 miliarde de dolari, ajungînd în 2019 la 35,4 miliarde de dolari.

Prin comparaţie, cheltuielile efectuate de China, Marea Britanie, Rusia, Franţa şi India au crescut cu procente mult mai mici. În ce priveşte Israelul şi Coreea de Nord, se estimează că aceste cheltuieli au stagnat. Israelul, despre care se crede pe scară largă că deţine un arsenal nuclear, nu confirmă, ca politică de stat, existenţa acestuia. Pakistanul a fost singura putere nucleară care a cheltuit ceva mai puţin anul trecut, reiese din raportul ICAN, care se bazează pe date disponibile public şi pe estimări ale bugetelor militare. ”Aceste cifre nu includ costurile umanitare masive şi tributul de mediu rămase moştenire de pe urma testelor şi producţiei de arme nucleare”, relevă Alicia Sanders-Zakre, autoare a studiului, într-un comunicat.

ICAN, lansată în 2007 şi care grupează sute de organizaţii neguvernamentale, este principalul promotor din rîndul societăţii civile al Tratatului de Interzicere a Armelor Nucleare, semnat de 81 de state. Printre acestea nu se numără însă nici una din puterile nucleare, care deţin împreună 14.000 de arme nucleare, conform celei mai recente estimări realizate de Institutul Internaţional pentru Cercetării în Domeniul Păcii (SIPRI), cu sediul la Stockholm.

Merkel sugerează o aprofundare a integrării zonei euro şi chiar o uniune politică

Cancelarul german Angela Merkel s-a pronunţat pentru o integrare sporită a zonei euro şi chiar pentru o ”uniune politică”, în urma verdictului prin care Curtea Constituţională germană a apreciat că Banca Centrală Europeană (BCE) şi-a atins limitele mandatului ei, în cadrul programelor masive de sprijin economic pentru zona euro, prin achiziţii de datorie publică şi i-a cerut să justifice aceste achiziţii, transmite AFP, scrie agerpres.

În faţa acestei situaţii, Guvernele europene vor trebui, în viitor, să-şi asume mai multe responsabilităţi în materie de politică monetară şi să nu mai lase partea esenţială a activităţii de sprijin pe seama BCE, a estimat Merkel într-o intervenţie în faţa Camerei Deputaţilor de la Berlin. ”Aceasta ne va incita să facem mai mult în materie de politică economică pentru a face să avanseze integrarea” zonei euro, a subliniat cancelarul german. În opinia sa, această chestiune va fi evidenţiată foarte rapid în cadrul dificilelor discuţii privind planul european de relansare economică în urma pandemiei COVID-19. ”Ne vom apleca cu siguranţă asupra acestei chestiuni în legătură cu ceea ce numim Fondul de relansare, întrucît aici se regăseşte solidaritatea europeană (…) şi cu cît răspunsul european în acest cadru va fi mai puternic, cu atît mai mult BCE va putea lucra într-un cadru sigur”, a explicat Angela Merkel.

După decizia Curţii Constituţionale germane, ”în prezent trebuie să acţionăm responsabil şi în mod inteligent pentru ca euro să poată supravieţui (…) şi va supravieţui”, a promis ea. ”Nu trebuie să uităm ceea ce Jacques Delors (fostul preşedinte al Comisiei Europene) spunea înaintea introducerii monedei euro: este nevoie de o uniune politică, o uniune monetară nu va fi suficient”, a completat Angela Merkel, dar fără să intre în detalii asupra a ceea ce ea preconizează pentru o aprofundare a integrării zonei euro. Însă cu siguranţă că ea nu este dispusă să revină asupra opoziţiei sale faţă de mutualizarea datoriilor dorită de statele zonei euro din Sudul Europei, notează AFP. Dar prin preluarea ideii unei ”uniuni politice” şi a unei aprofundări a integrării, Merkel pare să facă un pas mai ales în direcţia Franţei, al cărei Preşedinte Emmanuel Macron susţine aceste idei.

Ieşire treptată din izolare în Belgia

Premierul Belgiei, Sophie Wilmes, a prezentat Miercuri principalele etape ale ieşirii progresive din izolare, însă a atras atenţia că orice „manifestare culturală, sportivă şi recreativă” rămîne „interzisă pînă la 30 Iunie” din cauza pandemiei de coronavirus, informează AFP, potrivit agerpres. După ce redeschiderea unor magazine în această săptămînă „s-a desfăşurat în general bine”, şcolile vor începe să primească din nou elevi în anumite clase de luni, 18 Mai, a spus ea într-o conferinţă de presă. Însă cafenelele şi restaurantele nu se vor redeschide mai devreme de 8 Iunie şi, la modul general, în privinţa adunărilor şi contactelor sociale „nu va exista probabil o revenire la normal în această Vară”, a declarat liberala francofonă care conduce Guvernul belgian.

Există totuşi excepţii în anumite condiţii. Astfel, ceremoniile de căsătorie şi înmormîntare, „nu şi recepţiile de după”, vor fi autorizate începînd cu 18 Mai dacă ele se limitează la un maxim de 30 de persoane. De asemenea, în cluburile sportive, antrenamentele şi cursurile în exterior sub supervizarea unui adult se vor putea relua la această dată „în grup de maxim 20 de persoane”, a precizat prim-ministrul. Va trebui mereu respectată distanţarea socială, iar purtatul măştii rămîne recomandat în public. De asemenea, din 10 Mai, fiecare familie poate primi vizita la domiciliu a pînă la patru persoane, a reamintit Sophie Wilmes. În Belgia, ţară de 11,5 milioane de locuitori, unde pandemia a cauzat moartea a peste 8.800 de persoane, virusul „rămîne periculos”, iar „telemunca rămîne norma”, a insistat Wilmes, făcînd apel la fiecare cetăţean să îşi limiteze la maxim contactele.

Decretată la mijlocul lunii Martie, izolarea a fost relaxată treptat de la 4 Mai, dată la care companiile care nu au contact cu publicul au început să le permită angajaţilor să vină la birou. După etapa redeschiderii magazinelor la 11 Mai, o a treia fază va începe la 18 Mai, cu revenirea progresivă la şcoală (mai întîi anii terminali), cu excepţia grădiniţelor. Unii directori de şcoală au atras totuşi atenţia că revenirea la cursuri va fi întîrziată în unităţile lor din cauza insuficienţei mijloacelor de protecţie. Muzeele, parcurile de animale şi unele monumente istorice vor putea de asemenea să se redeschidă pentru public de Luni, cu condiţia să vîndă bilete online sau prin telefon. Aceeaşi idee şi pentru frizerii şi saloanele de înfrumuseţare, care nu vor putea primi clienţi decît cu programare. Pieţele din exterior se vor putea redeschide cu condiţia să existe „cel mult 50 de comercianţi ambulanţi”, portul măştii fiind obligatoriu pentru comercianţi şi angajaţii lor, a mai spus Sophie Wilmes.

Atac într-un spital din Israel. Autorul a fost împuşcat mortal

Cel puţin o persoană a fost rănită după ce un individ a comis un atac cu un cuţit într-un spital din oraşul israelian Tel Aviv înainte de a fi împuşcat mortal de agenţi de securitate, informează site-ul Ynetnews.com, scrie mediafax. Atacul a avut loc Miercuri după-amiază în Centrul medical Sheba, situat în zona Tel HaShomer, la periferia estică a oraşului Tel Aviv. Un individ înarmat cu un cuţit a atacat mai multe persoane la intrarea în unitatea medicală. Un agent de securitate a fost rănit. Autorul atacului, identificat drept Moustafa Y., în vîrstă de 27 de ani, din localitatea arabă Wadi Ara, situată în Nordul Israelului, a fost împuşcat mortal de agenţi de securitate. Autorităţile încearcă să afle motivul atacului, dar par să excludă ipoteza unui act terorist. Familia atacatorului a transmis că acesta avea probleme psihice.

Poliţia italiană a arestat şapte membri ai unei grupări din Bologna acuzate de anarho-terorism

Poliţia italiană a anunţat Miercuri că a arestat un grup de anarho-terorişti acuzat că a sabotat reţele de supraveghere ale Poliţiei şi antene radio-TV, precum şi de proteste violente împotriva deschiderii de noi centre pentru migranţi, informează DPA, scrie agerpres. Celula anarhistă avea sediul la Bologna, au informat procurorii antiterorism din acest oraş, precizînd că şapte persoane au fost plasate în arest preventiv. Alţi cinci membri ai celulei au primit interdicţie de a părăsi Bologna, iar patru dintre ei au obligaţia de a se prezenta zilnic la Poliţie.

Conform procurorilor, gruparea s-a aflat în spatele unui atac prin incendiere la Bologna în Decembrie 2018 împotriva unor antene radio-TV, unele dintre ele folosite de Poliţie pentru ascultări telefonice şi supraveghere audio-video. Autorii atacului au lăsat scris pe un zid următorul mesaj: ”Închideţi antenele, redeşteptaţi conştiinţa solidarităţii cu anarhiştii încarceraţi şi monitorizaţi”. Potrivit agenţiei europene Europol, Italia, Grecia şi Spania sunt ”epicentrul activităţii de extremă stînga şi anarhist-teroriste din Uniunea Europeană”. În 2018, în UE au fost plănuite, executate sau dejucate 34 de atacuri ale unor terorişti de extremă stînga sau anarhişti, în legătură cu care au fost operate 34 de arestări, a indicat Europol în cel mai recent raport.

Merkel uită de atacurile hackerilor ruși și vrea îmbunătățirea relațiilor cu Moscova

Cancelarul german Angela Merkel a declarat Miercuri că va depune eforturi în continuare pentru o îmbunătăţire a relaţiilor cu Rusia, în pofida atacurilor cibernetice, care nu uşurează acest demers, adăugînd că ia foarte în serios astfel de probleme, informează Reuters, potrivit agerpres. „Mă voi strădui pentru bune relaţii cu Rusia, întrucît cred că există toate motivele pentru a continua eforturile noastre diplomatice, dar astfel de lucruri nu ne fac munca mai uşoară”, a declarat Merkel într-un discurs rostit în Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului german, cînd a fost întrebat despre atacurile cibernetice atribuite Rusiei.

Izolarea a crescut cu 73% numărul italiencelor abuzate sau hărțuite

Numărul apelurilor către un serviciu telefonic naţional de asistenţă pentru victimele violenţei de gen şi ale hărţuirii a crescut cu 73% în timpul restricţiilor de izolare la domiciliu impuse de pandemia de COVID-19, au informat autorităţile italiene, potrivit DPA, transmite și agerpres. Creşterea anuală se referă la perioada 1 Martie – 16 Aprilie, a precizat agenţia de statistică ISTAT într-un comunicat. Restricţiile de izolare la domiciliu instituite pe tot teritoriul Italiei au început pe 10 Martie şi au fost relaxate pe 4 Mai. Dintre cele 5.031 de apeluri, peste circa 2.000 au venit de la persoane care au solicitat ajutor, inclusiv circa 1.500 care au raportat abuzuri verbale sau fizice. Circa 97% dintre persoanele care au apelat serviciul telefonic au fost femei.

Mai mulţi experţi şi-au exprimat îngrijorarea potrivit căreia femeile ar putea fi expuse la un nivel mai ridicat de risc pe perioada de izolare la domiciliu întrucît unele dintre acestea ar putea fi constrînse să locuiască în familii abuzive.

Dar, potrivit ISTAT, înmulţirea numărului de apeluri ar putea să nu fie ”în mod necesar” determinată de o creştere a violenţei domestice, ci mai degrabă de succesul unei campanii care încurajează femeile să folosească această linie de asistenţă. Agenţia a mai precizat că în perioada 1-22 Martie plîngerile către Poliţie pentru violenţă domestică au scăzut cu 43,6%. Potrivit agenţiei, 72,8% dintre victimele care au apelat numărul 1522 al serviciului de asistenţă nu apelează la ajutorul Poliţiei.

Sute de profesioniști din domeniul medical cer să fie lăsați să muncească în Spania pentru combaterea COVID-19

Aproximativ 600 de profesionişti din domeniul sanitar veniţi din străinătate şi care trăiesc în Spania, reuniţi în platforma Sanitarios Inmigrantes Extranjeros, au solicitat  reglementare rapidă a permiselor de muncă pentru a contribui la lupta împotriva COVID-19, relatează EFE, potrivit agerpres. Printr-un comunicat, asociaţia a cerut să li se elibereze, asemeni lucrătorilor din agricultură, autorizaţii excepţionale, cum prevede legea, cînd există „motive de interes public sau de securitate naţională”.

Guvernul spaniol a anunţat în plin focar de pandemie că va acorda permise de muncă medicilor şi infirmierilor cu permis de şedere în regulă şi va omologa în procedură de urgenţă titularizările academice pentru a facilita încorporarea profesioniştilor în Sistemul Naţional de Sănătate. Executivul a titularizat 416 profesionişti sanitari rezidenţi în Spania pentru a putea fi încorporaţi în sistemul de sănătate şi a contribui la combaterea pandemiei de coronavirus, în prima lună în care a fost decretată izolarea, în perioada 14 Martie – 14 Aprilie. Acestora li s-au adăugat alţi 223 de titularizaţi în domeniul Pregătirii Profesionale din sectorul sanitar, peste 80 la sută proveniţi din America Latină, în special Columbia, în timp ce restul sunt originari din Europa.

Totuşi, în pofida acestor măsuri, sanitarii latino-americani au denunţat în numeroase ocazii piedicile pe care trebuie să le depăşească pentru a putea munci în Spania, unde nu le-a fost reglementat permisul de şedere. Spania are cea mai înaltă rată de profesionişti din domeniul sanitar afectaţi de coronavirus, 48.860 (deşi mulţi s-au vindecat), potrivit ultimelor date oficiale. Acest lucru împiedică desfăşurarea la întreaga capacitate a sistemului sanitar şi, deşi pandemia se află în regres, sistemul medical ar putea fi din nou afectat dacă în următoarele luni va avea loc o reizbucnire a epidemiei de coronavirus, a avertizat Yamile Caicedo, purtătorul de cuvînt al platformei Sanitarios Inmigrantes Extranjeros.