Guvernele statelor ar putea fi nevoite să ofere asigurări în cazul viitoarelor restricţii antiepidemice

Guvernele statelor trebuie să contribuie la acoperirea unor procente din poliţele de asigurare în cazul viitoarelor restricţii antiepidemice, în contextul în care sectorul privat nu se poate descurca singur, anunţă Autoritatea de profil din Uniunea Europeană, scrie mediafax. Cele mai multe ţări au introdus restricţii stricte pentru a opri răspîndirea coronavirusului, forţînd multe companii să îşi suspende activităţile şi să plaseze angajaţi în şomaj tehnic. Companiile depun eforturi pentru a obţine compensaţii din partea firmelor de asigurări, în contextul unei recesiuni. Unele state americane analizează posibilitatea modificării retroactive a contractelor de asigurări, iar autoritatea de reglementare din Marea Britanie cere clarificări din partea instanţelor judiciare.

Gabriel Bernardino, preşedintele Autorităţii Europene pentru Asigurări şi Pensii Profesionale (EIOPA), a declarat că ar fi greşit să fie schimbate retroactiv clauzele contractuale, argumentînd că a fost imposibil pentru firmele de asigurări să controleze riscuri precum suspendări ale activităţilor economice care nu sunt cauzate de inundaţii ori incendii. „Dacă vrem cu adevărat să construim mai multă rezistenţă în societăţi pentru situaţii precum această pandemie, există necesitatea clară de a introduce mecanisme de acoperire. Să fiu sincer, cred că este posibil doar prin combinarea elementelor publice şi private. Nu cred că este posibil ca industria de asigurări să acopere singură astfel de situaţii”, a declarat Gabriel Bernardino, citat de agenţia Reuters. Marea Britanie, Franţa şi Statele Unite analizează deja ce roluri ar putea juca statul în asigurări de pandemie în viitor.

Comisia Europeană lansează platforma Fit for Future

Comisia Europeană a lansat platforma Fit for Future („Pregătiţi pentru viitor”) – un grup de experţi la nivel înalt care va ajuta executivul european în demersul de simplificare a legislaţiei UE existente şi de reducere a sarcinii administrative pentru cetăţeni şi întreprinderi, informează CE într-un comunicat de presă, scrie agerpres. „Simplificarea şi reducerea sarcinii, în special pentru IMM-uri, sunt necesare mai ales în contextul pandemiei de CODVID-19. Trebuie să analizăm modalităţile prin care digitalizarea poate contribui la atingerea acestui obiectiv, asigurînd, în acelaşi timp, faptul că legislaţia noastră îşi menţine dimensiunea prospectivă şi poate să facă faţă noilor provocări”, a declarat Maros Sefcovic, vicepreşedintele pentru relaţii interinstituţionale şi prospectivă, potrivit comunicatului citat.

Platforma „Pregătiţi pentru viitor” – care este compusă din Grupul guvernamental şi Grupul părţilor interesate – reuneşte reprezentanţii naţionali, regionali şi locali ai statelor membre, Comitetul Regiunilor, Comitetul Economic şi Social European şi grupurile părţilor interesate cu experienţă practică în diferite domenii de politică. Odată ce platforma va fi operaţională, publicul larg şi părţile interesate vor putea să îşi aducă contribuţia la activitatea platformei în materie de simplificare şi reducere a sarcinii. De asemenea, cetăţenii şi părţile interesate îşi pot împărtăşi opiniile cu privire la legile existente, precum şi cu privire la propunerile de noi politici ale UE prin intermediul portalului „Exprimaţi-vă părerea!”.

Totodată, Comisia a publicat cererea de candidaturi pentru selectarea experţilor care vor face parte din Grupul părţilor interesate al platformei „Pregătiţi pentru viitor”. Membrii acestui grup care vor fi selectaţi în urma cererii de propuneri ar trebui să aibă un nivel ridicat de expertiză în ceea ce priveşte punerea în aplicare a legislaţiei UE şi ar trebui să poată reprezenta interesele comune ale diferitelor organizaţii ale părţilor interesate din domeniul lor de competenţă. Aceşti experţi trebuie să reprezinte întreprinderi, în special întreprinderi mici şi mijlocii, parteneri sociali şi organizaţii ale societăţii civile care au experienţă directă în aplicarea legislaţiei Uniunii. Candidaturile pot fi depuse pînă la 19 Iunie 2020.

Platforma „Pregătiţi pentru viitor” înlocuieşte platforma REFIT care, în perioada 2015-2019, a sprijinit procesul de simplificare a legislaţiei UE şi de reducere a sarcinilor de reglementare în beneficiul societăţii civile, al întreprinderilor şi al autorităţilor publice şi a formulat recomandări Comisiei, ţinînd seama de sugestiile prezentate de cetăţeni şi de părţile interesate.

Comisia Europeană ar putea lansa o procedură contra Germaniei după decizia privind BCE

Comisia Europeană ar putea lansa o procedură de sancţionare a Germaniei după decizia Curţii Constituţionale germane privind politicile Băncii Centrale Europene, dar cancelarul Angela Merkel a exprimat optimism că situaţia se poate rezolva prin compromisuri de ordin politic, scrie mediafax. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a transmis, în cadrul unei videoconferinţe a conducerii Uniunii Creştin-Democrate (CDU, centru-dreapta), că actuala criză dintre Berlin şi Bruxelles „se poate rezolva” prin poziţii inteligente ale ambelor părţi. Liderul de la Berlin a reiterat că independenţa Băncii Centrale Europene (BCE) este esenţială pentru Germania, afirmă surse citate de agenţia de presă DPA şi de site-ul Tagesspiegel.de.

Angela Merkel a admis că decizia instanţei constituţionale din Germania de a părea să conteste politicile BCE generează o situaţie delicată, în contextul în care alte state europene s-ar putea simţi încurajate să nu respecte autoritatea Uniunii Europene. La rîndul său, Steffen Seibert, purtătorul de cuvînt al Guvernului de la Berlin, a subliniat că instanţa constituţională germană „nu a contestat autoritatea Curţii de Justiţie a UE, considerată gardianul tratatelor europene”. Reacţiile Guvernului de la Berlin intervin în contextul în care Comisia Europeană a semnalat că analizează posibilitatea declanşării procedurii de sancţionare a Germaniei.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a anunţat că este singura instituţie abilitată să ia decizii privind conformarea cu legislaţia comunitară, negînd practic competenţa instanţei constituţionale din Germania, care s-a pronunţat privind politicile Băncii Centrale Europene.

Curtea Constituţională din Germania a cerut Băncii Centrale Europene (BCE) să ofere argumente în favoarea deciziei privind emiterea de euroobligaţiuni. Decizia BCE a fost autorizată în 2018 de Curtea de Justiţie a UE. Instanţa constituţională germană a admis că decizia „nu înseamnă constatarea vreunei încălcări” comise de către BCE, dar solicită argumente în favoarea finanţării datoriilor statelor europene. Hotărîrea se referă parţial la euroobligaţiunile în valoare de 2.600 de miliarde de euro emise în perioada 2015-2018 prin Programul de relaxare cantitativă al BCE. Banca Centrală Europeană este o instituţie „independentă”, astfel că nu este afectată de hotărîrea instanţei constituţionale din Germania privind un program de obligaţiuni, a afirmat Christine Lagarde, preşedintele BCE. Anterior, Comisia Europeană a comunicat: „Reiterăm primatul dreptului comunitar şi faptul că deciziile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene sunt obligatorii pentru toate jurisdicţiile naţionale”.

14 români de pe Navigator of the Seas au intrat în GREVA FOAMEI!

14 români au intrat în greva foamei încă de Vineri la bordul navei de croazieră „Navigator of the Seas”, ancorată în portul Miami, după ce angajatorul nu a reuşit să le asigure repatrierea în România. Oamenii au ajuns la capătul puterilor. Din cauza restricţiilor impuse de pandemie, ei se află de două luni pe mare şi vor să se întoarcă acasă. „În acest moment, ne simţim ca nişte ostatici. Această companie trebuie să înţeleagă că nu suntem cutii de conserve pe care poate să le mute de colo colo”, a declarat, pentru publicaţia Miami Herald, unul dintre români sub protecţia anonimatului.

Compania Royal Caribbean i-a transferat pe români de pe nava pe care lucrau, „Anthem of the Seas”, pe noua ambarcaţiune Miercurea trecută, sub pretextul că de aici vor pleca spre România pe 16 Mai. Dar, planurile s-au schimbat după numai o zi. Oamenii au aflat că de aici vor fi transferaţi pe o altă navă, ancorată în Barbados, şi abia pe 21 Mai vor pleca înapoi, în ţară. „Abia mă pot da jos din pat dimineaţa. Nava asta rămîne două zile în Miami. De ce nu ne trimit un avion?”, a spus unul dintre români. Românii susțin că vor rămîne în greva foamei pînă cînd Royal Caribbean le va oferi o dovadă concretă că vor fi repatriaţi.

Grecia începe o nouă etapă de relaxare a restricţiilor

Grecia a trecut, de Luni, la următoarea etapă a relaxării graduale a măsurilor împotriva epidemiei de coronavirus, odată cu revenirea la cursuri a elevilor care-şi pregătesc bacalaureatul şi cu redeschiderea a mii de magazine, relatează agenţia EFE, potrivit agerpres. Pînă în prezent, Grecia a fost una dintre ţările europene care au reuşit cel mai bine să oprească extinderea epidemiei, înregistrînd de la începutul acesteia 2.716 de îmbolnăviri de COVID-19 şi 151 de decese, după ce a luat prompt măsuri preventive, printre care limitarea drastică a deplasărilor, atît interne şi în interiorul localităţilor, cît şi cele internaţionale.

Circa 25% dintre afacerile a căror activitate a fost suspendată cu şapte săptămîni în urmă îşi reiau activitatea, astfel că aproximativ 156.000 de angajaţi revin la lucru, în această etapă reluîndu-şi activitatea magazinele specializate (mobilă, textile, cosmetică etc.), dar cu respectarea unor măsuri preventive, mai ales limitarea numărului de persoane care au acces în interior. În licee, elevii care-şi pregătesc bacalaureatul vor fi împărţiţi în grupe de maxim 15 şi vor fi aşezaţi în clase la o distanţă de cel puţin 1,5 metri între ei.

De Luni, s-au reluat şi primele transporturi între insulele greceşti şi între acestea şi partea continentală a Greciei, dar deocamdată vor putea călători numai angajaţii companiilor care s-au redeschis şi elevii care îşi reiau cursurile. Ceilalţi cetăţeni se vor putea deplasa numai în interiorul regiunii administrative unde-şi au reşedinţa, călătoriile fără restricţii pe tot cuprinsul părţii continentale a ţării urmînd să fie permise din 18 Mai, iar din 1 Iunie şi în insule, unde multe familii depind economic de sezonul estival. 

Noul Guvern israelian nu vrea ”să încurce” vizita lui Pompeo, aşa că schimbă data depunerii jurămîntului

Noul Guvern israelian va depune jurămîntul Joi, pentru a nu coincide cu vizita secretarului de stat american Mike Pompeo, aşteptat Miercuri la Ierusalim, a anunţat Shmulik Dahan, purtătorul de cuvînt al Knesset-ului, Parlamentul ţării, informează dpa şi France Presse, potrivit agerpres. Potrivit radioului public, ceremonia de Miercuri pentru depunerea jurămîntului a fost amînată pentru a nu intra în conflict cu vizita lui Mike Pompeo programată în Israel în aceeaşi zi. Aceasta ar fi prima vizită în străinătate a secretarului de stat american după luna Martie. Dar, potrivit unor analişti, vizita lui Pompeo este o scuză pentru a-i acorda mai mult timp prim-ministrului în exerciţiu Benjamin Netanyahu să-şi consolideze sprijinul pentru coaliţie. De exemplu, partidul ultranaţionalist Yamina a ameninţat că va intra în opoziţie considerînd că Netanyahu i-a oferit acestui vechi partener de coaliţie „doar” portofolii minore şi puţine.

Depunerea jurămîntului ar urma să pună capăt impasului ce a paralizat viaţa politică din Israel mai mult de un an, cînd în ţară au avut loc trei scrutine în încercarea de a ieşi din impas. În baza unui acord între Benjamin Netanyahu, de la partidul de dreapta Likud, şi fostul său rival Benny Gantz, care conduce alianţa de centru-stînga Albastru-Alb, Netanyahu va servi ca prim-ministru pentru 18 luni înainte de a schimba locul cu Gantz în Octombrie 2021.

Muncitorii britanici, mai ales bărbaţii, sunt cei mai afectaţi de coronavirus 

Lucrătorii mai puţin calificaţi din Marea Britanie, mai ales bărbaţii, prezintă un risc mai mare de deces din cauza noului coronavirus, indică un studiu, transmite AFP, potrivit agerpres. Aceşti angajaţi figurează printre cei care nu pot munci de acasă şi care sunt încurajaţi de prim-ministrul Boris Johnson să reia lucrul din această săptămînă, în pofida menţinerii măsurilor de izolare. Marea Britanie este a doua ţară din lume cea mai afectată de pandemie – după SUA-, cu aproape 32.000 de decese. Studiul a fost realizat de Oficiul naţional de statistică (ONS) pe baza a 2.494 de decese, ale unor persoane între 20 şi 64 de ani, înregistrate pînă la 20 Aprilie în Anglia şi Ţara Galilor, şi care au indicat o rată de mortalitate de 21,4 decese la 100.000 de bărbaţi.

”Bărbaţii care exercitau profesiile cel mai puţin calificate au prezentat rata de mortalitate legată de COVID-19 cea mai ridicată”, constată ONS, dînd ca exemplu în special personalul de întreţinere şi muncitorii de pe şantiere. De asemenea, ”bărbaţii care lucrau ca agenţi de securitate aveau una din cele mai ridicate rate de mortalitate”, de 45,7% la 100.000 de indivizi. Şoferii de taxi sau de autobuz, bucătarii şi vînzătorii se numără printre practicanţii celor mai riscante meserii din acest punct de vedere. În baza aceluiaşi studiu, ONS arată că bărbaţii şi femeile care lucrează în sectorul social, mai ales în centrele pentru vîrstnici, au de asemenea o rată de mortalitate semnificativ mai ridicată. Nu acelaşi lucru s-a constat în cazul personalului medical.

Rusia. Peste 11.000 de noi infectări înregistrate Luni

Numărul de cazuri de COVID-19 din Rusia l-a depăşit Luni pe cel din Italia şi Marea Britanie, după o creştere record a numărului zilnic de cazuri, informează Reuters, potrivit agerpres. Bilanţul infectărilor a ajuns în prezent la 221.344, ceea ce înseamnă că Rusia ocupă în prezent poziţia a treia în topul ţărilor cu cele mai multe contaminări, după Statele Unite şi Spania, în urma recenzării a 11.656 de cazuri noi în ultimele 24 de ore. Peste jumătate dintre toate cazurile şi decesele au fost înregistrate la Moscova, epicentrul focarului din această ţară. Luni, Capitala a raportat 6.169 de cazuri noi, ducînd numărul total de infectări la 115.909.

Între timp, numărul deceselor provocate de COVID-19 a ajuns la 2.009, după recenzarea a 94 de noi victime – un bilanţ mult mai redus decît în alte ţări. Oficialii ruşi atribuie însă creşterea numărului de cazuri programului masiv de testare, care a presupus pînă în prezent efectuarea a peste 5,6 milioane de teste.

Un singur pacient cu coronavirus a infectat 533 de persoane

Un pacient cu COVID-19 a infectat 533 de persoane la o fabrică de prelucrare a peştelui din Ghana, a declarat Preşedintele Nana Akufo-Addo într-un discurs adresat naţiunii Duminică seara, informează dpa,  potrivit agerpres. O persoană a infectat mai mult de o treime din cei 1.300 de muncitori de la fabrica din oraşul port Tema, la 25 de kilometri Est de Capitala Accra, a spus Preşedintele. Cele 533 de noi infecţii au reprezentat mai mult de jumătate din toate cazurile noi înregistrate în Ghana Miercuri şi Joi săptămîna trecută, a punctat Akufo-Addo. Naţiunea Vest-africană a raportat 4.700 de cazuri de coronavirus, 494 recuperări şi 22 de decese, potrivit Preşedintelui.

Politicienii germani se tem de proteste: ”Ar putea destabiliza democraţia!”

Conducerea Partidului Social Democrat din Germania (SPD) a avertizat în legătură cu existenţa unor elemente radicale în cadrul protestelor împotriva restricţiilor legate de coronavirus, care au scos cîteva mii de germani pe străzi în weekend, informează dpa, potrivit agerpres. „Pe de o parte, există îngrijorare în rîndul oamenilor. Dar evident există şi forţe care doresc să se implice exact în acest moment pentru a destabiliza o societate, o democraţie”, a declarat co-liderul SPD Norbert Walter Borjans pentru postul de radio NDR Info. Politicianul a subliniat că ar fi greşit să se creadă că restricţiile din Germania legate de coronavirus – dintre care multe sunt acum ridicate după ce s-au făcut progrese în limitarea infecţiei – nu erau necesare de la bun început.

Colega sa în fruntea SPD, Saskia Esken, i-a acuzat pe cei care au minimalizat pandemia sau au cerut încălcarea regulilor că divizează societatea într-un moment critic.

În weekend, oamenii au ieşit în stradă în Germania pentru a protesta faţă de limitarea libertăţilor lor în timpul pandemiei, mulţimi de mii de oameni fiind semnalate la Stuttgart, Berlin şi Munchen. Multe dintre aceste adunări au încălcat regulile de distanţare socială care sunt încă în vigoare, chiar dacă magazinele, şcolile şi siturile culturale se deschid treptat în toată ţara. Extremişti de dreapta şi teoreticieni ai conspiraţiei au fost depistaţi în mulţimile adunate la unele evenimente. Şi Uniunea Creştin-Democrată (CDU) a cancelarei Angela Merkel s-a pronunţat împotriva extremiştilor. Secretarul general al CDU, Paul Ziemiak, a declarat pentru Augsburger Allgemein: „Nu vom permite ca extremiştii să folosească în mod abuziv criza coronavirusului ca pe o platformă pentru propaganda lor anti-democratică”. 

Beijingul avertizează cu contramăsuri ca răspuns la decizia Washingtonului privind acordarea de vize jurnaliştilor chinezi

China a avertizat că va lua contramăsuri ca răspuns la decizia Statelor Unite de a restricţiona acordarea de vize jurnaliştilor chinezi şi a îndemnat Washingtonul să-şi repare „imediat greşelile”, relatează agenţia Reuters, potrivit agerpres. Vineri, SUA au emis noi reguli pentru acordarea de vize jurnaliştilor chinezi, potrivit cărora, începînd de Luni, aceştia nu vor mai primi vize decît pe 90 de zile, cu posibilitate de prelungire. Pînă acum, aceste vize se acordau pe termen nelimitat şi trebuiau reînnoite doar în cazul transferului la o altă instituţie de presă. Purtătorul de cuvînt al MAE chinez Lhao Lijian a declarat presei, la briefingul cotidian, că Beijingul deplînge şi respinge decizia SUA, pe care a calificat-o drept o escaladare a represaliilor împotriva media chineze.