În 2022, catastrofele naturale au provocat pagube de 270 de miliarde de dolari în 2022

Catastrofele naturale au provocat în 2022 pierderi de 270 miliarde dolari (252,336 miliarde euro), din care 120 miliarde dolari (112,15 miliarde euro) erau asigurate, conform cifrelor publicate de firma de reasigurare Munich Re, relatează agenţia EFE, potrivit agerpres. 

Acestea cifre sunt inferioare celor record, de 320 miliarde dolari (299,065 miliarde euro), din 2021.

Suma asigurată în 2022 s-a menţinut raportat la cifrele din anul anterior şi depăşeşte media din ultimii cinci ani (între 2017 şi 2021) de 97 miliarde dolari (90,654 miliarde euro).

„Nivelul continuu ridicat de pierderi asigurate impactează asigurătorii într-un moment în care trebuie să facă faţă ridicatelor rate ale inflaţiei şi reducerii bazei de capital, din cauza creşterii ratelor dobînzilor”, subliniază Munich Re.

Efectul pozitiv asupra investiţiilor al ratelor dobînzilor mai ridicate se va face simţit în timp.

Uraganul Ian, care a ajuns pe coasta Floridei în Septembrie, cu viteze de circa 250 km/h, a provocat mai mult de o treime din pierderile totale, respectiv circa 100 miliarde de dolari (93,458 miliarde euro) şi jumătate din pierderile asigurate la nivel mondial – 60 miliarde dolari (56,075 miliarde euro).

„În termeni de pierderi asigurate ajustate cu inflaţia, Ian a fost al doilea cel mai costisitor ciclon tropical după uraganul Katrina, din 2005”, a semnalat Munich Re.

„În 2022, s-a produs fenomenul climatic La Nina, pentru al treilea an consecutiv, ceea ce creşte probabilitatea de uragane în America de Nord, inundaţii în Australia, secete şi valuri de căldură în China şi puternice ploi musonice în partea de Sud a Asiei”, a explicat directorul ştiinţific pentru climă de la Munich Re, Ernst Rauch.

Costul pierderilor cauzate de inundaţiile din Pakistan a fost de 15 miliarde dolari (14,019 miliarde euro) şi aproape nimic nu a fost asigurat, multe persoane şi-au pierdut toate bunurile, în timp ce 1.700 de persoane şi-au pierdut chiar viaţa.

Al doilea dezastru natural cel mai costisitor din 2022 pentru asigurători au fost inundaţiile din Sud-Estul Australiei, din Februarie şi Martie, în statele Queensland şi New South Wales şi în Brisbane şi Sidney, în valoare de 6,6 miliarde dolari în total (6,168 miliarde euro), din care 4 miliarde de dolari (3,738 miliarde euro) asigurate.

Inundaţiile din Australia au provocat în 2022 pierderi totale de 8,1 miliarde dolari (7,57 miliarde euro), din care 4,7 miliarde dolari (4,392 miliarde euro) erau asigurate.

Un fost vice-ministru al Apărării a fost condamnat la moarte de Justiția iraniană pentru spionaj în favoarea Marii Britanii

Un Tribunal din Iran l-a condamnat la moarte pe fostul vice-ministru iranian al Apărării, Alireza Akbari, acuzat de spionaj în favoarea serviciului secret britanic MI6, a anunţat agenţia Justiţiei iraniene, Mizan, citată de AFP şi EFE, potrivit agerpres.  

Alireza Akbari, care deţine în prezent dublă cetăţenie, iraniană şi britanică, a ocupat postul de adjunct al ministrului Apărării în mandatul fostului Preşedinte reformator Mohammad Khatami (1997-2005).

Ministerul iranian al Informaţiilor a descris cazul lui Akbari drept ”unul dintre cele mai importante de infiltrare” în sistemul de securitate al Iranului. Fostul ministrul a devenit ”un spion cheie” pentru MI6 în virtutea poziţiei sale importante şi a furnizat Marii Britanii informaţii notabile, afirmă agenţia Mizan.

După anunţul condamnării sale la moarte prin hotărîrea care este definitivă, după respingerea recursului de către Curtea Supremă iraniană, Marea Britanie a cerut Iranului eliberarea lui Akbari, ţinînd cont de dubla sa cetăţenie.

”Susţinem familia domnului Akbari şi am abordat acest caz în mod repetat cu autorităţile iraniene. Prioritatea noastră este asigurarea eliberării sale imediate şi am reiterat cererea noastră de acces consular urgent”, a declarat purtătorul de cuvînt al Foreign Office.

SUA au început să transfere vehicule militare într-un port olandez, pentru a fi transportate în Estul Europei

Statele Unite au început să transfere, de Miercuri, numeroase tancuri şi alte tipuri de vehicule militare în Portul olandez Vlissingen, capabilităţile urmînd să fie transportate în Polonia şi Lituania, în cadrul eforturilor de consolidare a flancului estic al NATO, informează agenţia Reuters, informează mediafax.

„Sunt aduse în acest port aproximativ 1.250 de vehicule militare americane”, a declarat coordonatorul operaţiunii, colonelul american Robert Kellam.

Printre echipamentele militare livrate se numără tancuri M-1 Abrams şi vehicule de asalt Bradley, apaţinînd Brigăzii a II-a de luptă a Diviziei I din Fort Hood, Texas.

Forţele militare olandeze au securizat zona în care sunt staţionate vehiculele militare americane înainte de a fi transportate în Estul Europei.

Ca reacţie la invazia militară rusă în Ucraina, Alianţa Nord-Atlantică a suplimentat grupurile de luptă în zona Mării Baltice şi a Mării Negre.

Preşedinta Uniunii Medicilor din Turcia a fost condamnată la închisoare pentru ”propagandă teroristă”, dar a fost pusă în libertate

Preşedinta Uniunii Medicilor din Turcia (TTB), Sebnem Korur Fincanci, a fost condamnată, Miercuri, la doi şi opt luni de închisoare pentru „propagandă teroristă”, însă a fost pusă în libertate de un Tribunal din Istanbul, au anunţat media şi ONG-uri turce, informează AFP, potrivit agerpres. 

Sebnem Korur Fincanci a fost arestată pe 26 Octombrie pentru că ceruse o anchetă asupra unor acuzaţii privind utilizarea de arme chimice de către Armata turcă, în Nordul Irakului, împotriva unor combatanţi ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK).

Medicul, în vîrstă de 63 de ani, a denunţat, de la început, un „proces politic”. Ea risca pînă la şapte ani şi jumătate de închisoare.

Acuzaţiile privind utilizarea de arme chimice de către Armata turcă în Nordul Irakului, răspîndite de media pro-kurde şi de parlamentari ai opoziţiei, au suscitat furia autorităţilor turce, care au denunţat o campanie de „dezinformare”.

Urmăriri penale separate au fost angajate de acelaşi procuror împotriva a 11 membri ai Comitetului Executiv al Uniunii Medicilor, pentru „apartenenţă la o organizaţie teroristă”. Procesul lor a fost amînat pentru 8 Februarie.

Arestarea lui Sebnem Korur Fincanci la sfîrşitul lui Octombrie a declanşat manifestaţii la Istanbul.

Un fost director financiar al Trump Organization  a fost condamnat la 5 luni de închisoare

Fostul director financiar al companiei Trump Organization a fostului Preşedinte american Donald Trump, Allen Weisselberg, care a pledat vinovat pentru evaziune fiscală, a fost condamnat de un Tribunal din New York la cinci luni de închisoare şi peste două milioane de dolari amendă, a anunţat procurorul din Manhattan, transmite AFP.
Allen Weisselberg, în vîrstă de 75 de ani şi unul dintre colaboratorii cei mai fideli ai magnatului imobiliar care a devenit în 2016 Preşedinte al SUA, a pledat vinovat pentru toate cele 15 capete de acuzare pentru o evaziune fiscală de 1,76 de milioane de dolari din venituri nedeclarate în perioada 2005-2021, printr-un acord de recunoaştere a vinovăţiei încheiat în August, anul trecut, în faţa judecătorului Juan Merchan din New York.

Acest acord prevede că Allen Weisselberg va executa cinci luni de închisoare, cu posibilitatea eliberării după 100 de zile, şi va plăti prejudicii în valoare de 1,99 milioane de dolari. Alternativa în lipsa acestui acord, în cazul unei condamnări, ar fi pentru el 15 ani de închisoare şi plata unor penalităţi mult mai mari. Sentinţa, care corespunde acordului de recunoaştere a vinovăţiei, a fost emisă Marţi.

Trump Organization a fost, de asemenea, inculpată în acest caz pe 6 Decembrie, anul trecut, fiind prima dată cînd societatea lui Donald Trump se confruntă cu un proces penal.
Conform acuzării, Trump Organization şi Allen Weisselberg au operat timp de 15 ani o schemă de evaziune fiscală prin care managerii companiei erau plătiţi ''pe sub masă”, prin avantaje în natură ce permiteau evitarea plăţii impozitelor. Weisselberg este acuzat că ar fi fost unul dintre principalii beneficiari ai acestei scheme, prin care ar fi obţinut facilităţi în valoare de 1,7 milioane de dolari pentru care nu a plătit impozite. (AGERPRES)

Forțele NATO şi ale UE au lansat un grup operativ comun pentru a proteja conductele şi infrastructura-cheie

NATO şi UE lansează un grup operativ pentru a spori protecţia infrastructurii critice, ca răspuns la atacul de anul trecut asupra gazoductelor Nord Stream şi la faptul că Rusia se foloseşte de energie ca de o armă, au anunţat liderii celor două organizaţii, Jens Stoltenberg şi Ursula von der Leyen, transmite Reuters.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că sabotajul conductelor dintre Rusia şi Germania din Marea Baltică, în Septembrie anul trecut, a arătat necesitatea "de a face faţă acestui nou tip de ameninţare".

"Acesta este un grup operativ în care experţii noştri din NATO şi din Uniunea Europeană vor lucra îndeaproape pentru a identifica principalele ameninţări la adresa infrastructurii noastre critice, pentru a analiza vulnerabilităţile strategice pe care le avem", a declarat von der Leyen la Bruxelles, alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Ursula von der Leyen a precizat că grupul operativ va veni iniţial cu propuneri privind infrastructura de transport, energetică, digitală şi spaţială.

Oficialii occidentali spun că atacurile asupra Nord Stream şi întreruperile bruşte ale gazului de către Rusia, la începutul războiului Moscovei din Ucraina, au evidenţiat cît de dependenţi sunt mulţi membri ai UE şi NATO de infrastructura-cheie şi de energia rusă.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a participat, Miercuri, la o reuniune cu comisarii europeni conduşi de Ursula von der Leyen. Vorbind chiar înainte de această întîlnire, la care urma să discute despre securitate, şeful NATO a subliniat că grupul operativ pe care l-au înfiinţat ilustrează cooperarea sporită dintre NATO şi UE.

"Rezilienţa şi protecţia infrastructurii critice sunt o parte esenţială a eforturilor noastre comune, aşa cum am văzut atît în cazul transformării energiei în armă de către preşedintele Putin, cît şi din sabotajul conductelor Nord Stream", a spus Stoltenberg. "Dorim să analizăm împreună cum putem să facem ca infrastructura noastră critică, tehnologia şi lanţurile noastre de aprovizionare să fie mai reziliente la potenţiale ameninţări şi să luăm măsuri pentru a atenua eventualele vulnerabilităţi", a explicat el.

Temperaturile oceanelor au atins un nivel maxim record în 2022

Temperaturile oceanelor au atins un nivel maxim record în 2022, crescînd pentru al şaptelea an consecutiv, în timp ce Mediterana a fost marea cu cel mai rapid ritm de încălzire, factori care amplifică riscul de fenomene meteorologice extreme, conform unui studiu publicat în jurnalul Advances in Atmospheric Science, relatează ANSAmed, potrivit agerpres. 

Studiul a fost condus de Academia de Ştiinţe din China, cu contribuţia cercetătorilor italieni de la Institutul Naţional de Geofizică şi Vulcanologie (Ingv) şi de la Agenţia naţională pentru tehnologii noi, energie şi dezvoltare economică sustenabilă (Enea).

Principala îngrijorare nu se referă doar la vieţuitoarele şi ecosistemele marine, ci şi la populaţie şi ecosistemele de pe uscat, oceanele absorbind cea mai mare parte a excesului de căldură.

Cercetătorii, conduşi de Lijing Cheng, au analizat date, adunate din 1950 pînă în prezent, de la Institutul chinez de fizică atmosferică (Iap) şi Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică (NOAA) din Statele Unite.

Cantitatea de căldură din oceanul planetar, în special, din straturile de pînă la 2.000 de metri adîncime, a crescut comparativ cu anul precedent cu aproximativ 10 zettajouli (1 joule – care măsoară căldura – urmat de 21 de zerouri). Pentru a înţelege importanţa unei astfel de creşteri, 10 zettajouli de căldură pot menţine în stare de fierbere 700 de milioane de boilere de 1,5 litri timp de un an întreg, conform ANSAmed.

Creşterea constantă a temperaturii oceanelor, împreună cu un nivel în creştere al salinităţii şi o separare mai accentuată a apei în straturi, pot reduce sau anula combinarea apei de suprafaţă cu cea din zonele mai adînci.

Printre numeroasele consecinţe, aceşti factori alterează modul în care căldura, carbonul şi oxigenul sunt transferate între ocean şi atmosferă. La rîndul său, acest lucru are impact asupra biodiversităţii şi a modului în care speciile de peşti se deplasează, cu un impact asupra comunităţilor care se bazează pe pescuit.

Estonia a cerut Rusiei să îşi reducă numărul de diplomaţi de la Ambasada din Tallinn

Ministerul de Externe al Estoniei a anunţat că a cerut Rusiei să îşi reducă numărul de diplomaţi de la Ambasada din Tallinn, transmite Reuters, potrivit agerpres. 

Ministerul afirmă, într-un comunicat, că numărul de diplomaţi ruşi acreditaţi ar trebui să fie opt, egal cu cel al diplomaţilor estonieni de la Moscova. Pe site-ul de internet al Ambasadei ruse din Estonia figurează 17 diplomaţi, după ce trei au fost expulzaţi în urma invaziei ruse în Ucraina.

„Avînd în vedere faptul că în timpul războiului de agresiune personalul Ambasadei ruse nu este implicat în dezvoltarea relaţiilor ruso-estoniene, considerăm că nu există motive pentru dimensiunile actuale ale Ambasadei ruse”, a arătat Ministerul.

Moscova a apreciat că expulzările sunt cel mai recent exemplu de „rusofobie” din partea estonienilor. ”Nu mai este de multă vreme un secret că Estonia este unul din statele cele mai ostile faţă de Rusia”, a declarat purtătoarea de cuvînt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, adăugînd că „rusofobia a fost ridicată la nivelul de doctrină oficială”.

Saudiții intenționează să-și folosească resursele de uraniu pentru dezvoltarea programului nuclear civil

Ministrul saudit al energiei, prinţul Abdelaziz bin Salman, a declarat că ţara sa intenţionează să îşi utilizeze resursele de uraniu pentru dezvoltarea programului nuclear civil, transmite AFP, care preia televiziunea de stat Al Ekhbariya, potrivit agerpres. 

Arabia Saudită, cel mai mare exportator de petrol din lume, a anunţat, în 2018, că va construi, în următorii 20 de ani, 16 reactoare nucleare, pentru a-şi reduce dependenţa de ţiţei – un proiect evaluat la 80 de miliarde de dolari. Prima etapă constă în construcţia a două reactoare mari.

„Activităţi recente de prospectare au dovedit prezenţa mai multor surse de uraniu în diferite locuri de pe teritoriul saudit”, a afirmat ministrul. Resursele respective vor fi folosite inclusiv în proiecte comune cu partenerii Arabiei Saudite, ”conform obligaţiilor internaţionale şi regulilor transparenţei, pe tot parcursul ciclului de producţie”, a adăugat el.

Sunt avute în vedere producţia de „yellowcake” – concentrat solid de uraniu – şi de uraniu slab îmbogăţit, precum şi producţia de combustibil nuclear pentru piaţa internă şi pentru export, a precizat oficialul.

Uraniul îmbogăţit la concentraţii între 3,5% şi 5% poate fi utilizat în centralele nucleare, pentru producţia de energie electrică. La concentraţii de peste 90%, metalul radioactiv poate fi folosit pentru arme atomice.

În 2018, autorităţile de la Ryad au promis că programul nuclear saudit va fi limitat la „scopuri paşnice”. Arabia Saudită este însă îngrijorată – ca şi alte ţări – de dezvoltarea industriei nucleare a Iranului, deşi iranienii, rivalii regionali ai saudiţilor, au negat în repetate rînduri că intenţionează să producă bombe atomice.