Șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a subliniat, Sîmbătă, că nu se poate imagina restituirea activelor rusești sechestrate în interiorul blocului comunitar din cauza agresiunii asupra Ucrainei, cu excepția cazului în care Moscova plătește despăgubiri de război, transmite Reuters.

„Nu ne putem imagina că dacă va exista un armistițiu sau un acord de pace, aceste active vor fi restituite Rusiei dacă nu a plătit despăgubirile”, a declarat ea presei la Copenhaga, înaintea unei reuniuni a miniștrilor de Externe din UE.

Uniunea Europeană afirmă că aproximativ 210 miliarde de euro din activele rusești sunt „înghețate” în blocul comunitar în urma sancțiunilor impuse Moscovei pentru invadarea Ucrainei.

Rusia a criticat dur de mai multe ori sechestrarea activelor ei din Occident, pe care l-a acuzat de „furt”, și speră că un acord de pace ar însemna și deblocarea fondurilor care ar însemna un sprijin important pentru economia afectată de război.

Ucraina și unele țări din UE, printre care Polonia și statele baltice, au solicitat UE să confiște activele rusești sechestrate și să le utilizeze pentru a sprijini Kievul.

Însă doi dintre „greii” UE, Franța și Germania, dar și Belgia, unde sunt cea mai mare parte a activelor Moscovei, au respins aceste solicitări.

Ei au subliniat că Uniunea a alocat profiturile viitoare din aceste active pentru a rambursa sprijinul acordat Ucrainei și au pus sub semnul întrebării existența unei baze legale pentru confiscarea lor.

Diplomații spun că dezbaterea de la acest moment se îndreaptă către modul în care ar putea fi utilizați banii Rusiei după încetarea războiului din Ucraina.

Activele statului rusesc înghețate de la începutul războiului din Ucraina ar trebui să rămînă deocamdată în depozitul de valori mobiliare Euroclear din Belgia, a declarat Marți premierul belgian, adăugînd că confiscarea acestora în beneficiul Ucrainei ar ridica probleme juridice.

„O mare parte din aceste fonduri sunt imobilizate la Bruxelles, la Euroclear. Știu că există Guverne care încearcă să confiște banii, dar aș dori să avertizez că acest lucru nu este atît de ușor din punct de vedere juridic”, a declarat premierul Bart De Wever reporterilor, în cadrul unei conferințe de presă comune cu cancelarul german Friedrich Merz la Berlin.

De Wever a spus că activele includ fonduri de la banca centrală rusă, care au imunitate juridică, ceea ce înseamnă că orice decizie politică de a le închide ar putea avea repercusiuni grave.

„Și alte țări își vor retrage fondurile de stat. Acest lucru va avea consecințe sistemice și este, de asemenea, foarte periculos din punct de vedere juridic. Cred că ar trebui să menținem aceste fonduri de stat imobilizate”, a spus el.

El a spus că este acceptabil să se utilizeze cîștigurile din active pentru a ajuta Ucraina, dar a avertizat împotriva utilizării principalului.

„Este ca o gîscă care face ouă de aur. Ar trebui să păstrăm această gîscă. Și, în final, cînd vorbim despre un tratat de pace, atunci gîsca poate fi pusă pe masă. Pînă în acel moment, cred că este înțelept să menținem situația așa cum este astăzi”, a adăugat el.