Obama, atac dur la adresa lui Trump: Gestionarea crizei, un dezastru haotic absolut

Fostul Preşedinte american Barack Obama a declarat că modul în care succesorul său Donald Trump a gestionat noua pandemie de coronavirus este un ”dezastru haotic absolut”, au informat media americane, relatează AFP, scrie agerpres. Această critică vehementă a fost făcută de fostul Preşedinte democrat în cadrul unei convorbiri telefonice de o jumătate de oră cu foşti colaboratori ai Guvernului său şi din care Yahoo News a obţinut o înregistrare. Barack Obama invocă în special răspunsul la criza sanitară pentru a justifica necesitatea de a alege lideri buni şi de a-i chema pe foştii consilieri să investească în campania lui Joe Biden, fostul său vicepreşedinte şi candidat democrat la alegerile prezidenţiale din Noiembrie.

„Alegerile viitoare, la toate nivelurile, sunt importante deoarece nu vom înfrunta doar un individ sau un partid politic”, a spus Obama, potrivit surselor citate. El consideră că adevăratul adversar sunt ”tendinţe pe termen lung” precum ”a fi tribal, divizaţi, a-i vedea pe ceilalţi ca duşmani”, tendinţe care riscă să caracterizeze ”viaţa americană”. Încă foarte popular în rîndul democraţilor, Barack Obama a lăsat deja să se înţeleagă că miliardarul republican ”a respins avertismentele” cu privire la riscurile unei pandemii. Donald Trump este acuzat de criticii săi că mai întîi a minimalizat ameninţarea, apoi a dat instrucţiuni contradictorii şi confuze, între apelurile la prudenţă şi graba în ceea ce priveşte redresarea economiei.

Muzeele din Berlin, redeschise cu precauţie după ridicarea restricţiilor

Un număr limitat de muzee din Berlin urmează să fie redeschise la data de 12 Mai, după o pauză de două luni, în contextul ridicării graduale a restricţiilor impuse pentru limitarea răspîndirii noului coronavirus, informează agenţia DPA, scrie agerpres. Printre muzeele care se redeschid Marţi se numără unele dintre cele mai importante astfel de instituţii din Berlin, precum Altes Museum, Alte Nationalgalerie, Pergamon Panorama şi galeria de artă Gemaeldegalerie. Aceste deschideri iniţiale sunt un test. „Vom fi în continuare foarte atenţi – în viitor, vom prefera să fim mai restrictivi decît prea deschişi în acest sens”, a declarat Hermann Parzinger, preşedintele fundaţiei SPK, care conduce unele dintre cele mai populare instituţii culturale din Capitala Germaniei, inclusiv Insula Muzeelor din Berlin.

Acest sit din Patrimoniul Mondial UNESCO atrage în mod obişnuit peste trei milioane de vizitatori pe an. Mai multe măsuri restrictive au fost adoptate pentru a reduce pericolul de infectare, permiţînd în acelaşi timp vizitatorilor să se bucure de expoziţii. Săgeţile îi direcţionează pe vizitatori prin muzee într-un singur sens, după cum a explicat Ralph Gleis, directorul Nationalgalerie din Berlin. Muzeul va vinde bilete online, în acestea fiind precizată perioada de acces, după cum a spus Gleis, măsura fiind luată pentru a se evita formarea cozilor. În muzeu pot avea acces maximum trei sute de persoane o dată.

Personalul muzeului aflat în exterior şi la fiecare etaj va explica regulamentul vizitatorilor şi se va asigura că aceştia păstrează o distanţă corespunzătoare nu doar faţă de operele de artă, ci şi de celelalte persoane, a precizat Gleis. De asemenea, vor fi publicate informaţii detaliate despre modul de respectare a regulilor privind distanţarea socială. „Am învăţat multe despre cum se face acest lucru de la supermarketuri”, a adăugat Gleis.

Premierul muntenegrean îşi promovează ţara ca o destinaţie #CoronaFree

Premierul muntenegrean îşi promovează ţara ca destinaţie de vacanţă unde pandemia de coronavirus va fi în curînd stăvilită şi anunţă că locuitorii acestei mici ţări de la Marea Adriatică se pregătesc pentru redeschiderea sezonului turistic în următoarele săptămîni, informează dpa, scrie agerpres. „Muntenegru este pe cale să devină o destinaţie #CoronaFree!”, a notat pe contul său de Twitter premierul muntenegrean Dusko Markovic.

Guvernul de la Podgorica a anunţat recent că intenţionează să redeschidă sezonul turistic pe 1 Iulie. Se aşteaptă ca în principal turişti din ţările vecine precum Serbia şi Bosnia-Herţegovina să revină în Muntenegru. Experţi au făcut propuneri pentru modul în care să fie implementate regulile de distanţare pe plaje şi în hoteluri. Muntenegru nu a raportat în ultimele patru zile nici un nou caz de infectare cu SARS-COV-2, care cauzează boala COVID-19. Pînă Duminică, în Muntenegru, ţară cu o populaţie de circa 630.000 de locuitori, se înregistrau 324 de cazuri de contaminare şi 9 decese.

Microsoft va investi 1,5 miliarde de dolari în Italia

Microsoft a anunţat că va investi 1,5 miliarde de dolari în Italia, în conformitate cu un plan pe cinci ani care prevede că grupul american îşi extinde pe plan global serviciile de cloud computing, transmite Reuters, scrie agerpres. Analiştii se aşteaptă ca piaţa italiană de cloud să urce cu peste 10% în următorii ani, deoarece companiile, pe fondul pandemiei de coronavirus (COVID-19), îşi vor spori dependenţa de procesele digitale pentru afacerile lor. Jean-Philippe Courtois, şeful diviziei globale de marketing şi vînzări a Microsoft, a apreciat că există un potenţial enorm pentru a accelera inovarea prin servicii de tip cloud. Microsoft va deschide în zona Milano un centru de date, care se va alătura astfel celor 60 de centre regionale ale Microsoft din întreaga lume.

În Februarie, Microsoft anunţa că va deschide un centru regional de date în Spania, iar Marţi informase că va investi un miliard de dolari în Polonia, conform unui plan care prevede că Microsoft se va implica în construcţia unui centru de date care va oferi servicii de tip cloud pentru companiile şi instituţiile guvernamentale din Polonia.

Tot în Italia, Microsoft va furniza acces la serviciile locale de cloud şi va lansa programe de competenţe digitale şi inteligenţă artificială pentru IMM-uri. De asemenea, grupul american îşi extinde parteneriatul tehnologic cu operatorul Poste Italiane, ajutînd compania să-şi accelereze transformarea digitală.

Compania Microsoft este listată pe bursa americană, unde a atins recent o valoare de piaţă de peste un trilion de dolari. Microsoft a înregistrat, în trimestrul patru al anului trecut, o cifră de afaceri mai mare cu 13,7%, pînă la 3,9 miliarde de dolari, în timp ce venitul operaţional a crescut cu 35%, în aceeaşi perioadă. În acest context, cel mai notabil avans a fost cel al segmentului Cloud, acesta generînd companiei venituri de 11,9 miliarde de dolari, în ultimul trimestru din 2019, în creştere cu 27%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior.

Zece persoane au fost arestate şi un poliţist a fost rănit în timpul unei manifestaţii la Melbourne împotriva restricţiilor

Zece persoane au fost arestate şi un poliţist a fost rănit Duminică în timpul unei manifestaţii la Melbourne, Capitala statului federal australian Victoria, împotriva restricţiilor impuse pentru a lupta împotriva COVID-19, unii protestatari prezentînd coronavirusul drept un complot al Guvernului pentru a controla populaţia, informează AFP, scrie agerpres. În jur de 150 de persoane s-au adunat lîngă clădirea Parlamentului statului Victoria, stat care a întîrziat ridicarea restricţiilor din cauza unei creşteri a numărului de noi cazuri de contaminare legate de un abator din Melbourne.

„Luptaţi pentru drepturile şi libertăţile voastre!”, se putea citi pe o pancartă, în timp ce unele persoane îşi strigau furia împotriva fondatorului Microsoft, scandînd: „Arestaţi-l pe Bill Gates!”.

Australia a înregistrat pînă în prezent în jur de 7.000 de cazuri de contaminare cu noul tip de coronavirus, care a ucis mai puţin de 100 de persoane. Această ţară a fost salutată pentru eficacitatea măsurilor luate pentru combaterea epidemiei.
O purtătoare de cuvînt a Poliţei din statul Victoria a anunţat că au avut loc 10 arestări în timpul manifestaţiei de Duminică, în special pentru încălcarea regulilor de distanţare socială, iar în unele cazuri pentru încălcarea carantinei. „Trei dintre persoanele arestate au fost de asemenea inculpate pentru agresarea unui poliţist”, a precizat ea. Medicul-şef al Australiei, Brendan Murphy, a deplîns „cantitatea de dezinformare stupidă care circulă” şi mai ales comentariile care leagă coronavirusul de tehnologia 5G.

Israelul redeschide grădiniţele şi unităţile preşcolare

Aproximativ jumătate de milion de copii din Israel s-au putut întoarce de Duminică la grădiniţe şi unităţile preşcolare, pentru prima dată după impunerea, la mijlocul lui Martie, a măsurilor de izolare pentru încetinirea noului tip de coronavirus, informează dpa, scrie agerpres. Însă instrucţiunile Ministerului Sănătăţii israelian limitează numărul de copii la 18 şi de asemenea la 3 numărul de zile pe săptămînă în care aceştia pot veni la grădiniţă, a subliniat Ministerul Educaţiei. Săptămîna de lucru începe în Israel Duminică.

Israelul a început să-şi redeschidă gradual şcolile de săptămîna trecută. Mulţi dintre cei 9,2 milioane de locuitori ai acestei ţări s-au simţit în siguranţă pentru a ieşi să se plimbe afară şi în parcuri, iar locurile de promenadă de pe malul mării erau pline Sîmbătă, la fel ca rezervaţiile naturale, care au fost de asemenea redeschise. Purtatul de măşti de protecţie afară şi menţinerea unei distanţe de 2 metri rămîn obligatorii în Israel. Este de aşteptat ca Guvernul israelian să permită formările de grupuri mai mari de 100 de persoane începînd de pe 31 Mai şi orice restricţii privind adunările ar putea fi ridicate începînd din 14 Iunie, cu condiţia ca numărul de noi cazuri de contaminare să se menţină la sub 100 pe zi.

Israelul a impus de la mijlocul lui Martie măsuri stricte pentru a preveni contaminările în masă şi a gestionat mai bine ca alte ţări criza sanitară, însă cu nişte costuri economice importante. Ministerul Sănătăţii al Israelului a confirmat pînă acum 16.454 de cazuri de contaminare, dintre care 11.376 s-au vindecat. Totodată, 247 de oameni au murit de COVID-19 în Israel.

Familia regală şi Guvernul Luxemburgului anunţă naşterea primului copil al Marelui Duce Ereditar

Familia Marelui Ducat şi Guvernul Luxemburgului au anunţat Duminică naşterea primului copil al Marelui Duce Ereditar, care va prelua într-o zi conducerea ţării, informează AFP, scrie agerpres. Bebeluşul, primul copil al cuplului moştenitor şi al cincilea nepot al suveranului Marele Duce Henri (şi al patrulea băiat), s-a născut Duminică, la scurt timp după orele 5 dimineaţa, a anunţat Guvernul luxemburghez într-un comunicat.

Fiu al Marelui Duce Ereditar, Prinţul Guillaume, şi al soţiei sale Stephanie, băieţelul se numeşte Charles Jean Philippe Joseph Marie Guillaume. Copilul avea la naştere 3,190 kg şi 50 de cm. „Prinţesa, precum şi bebeluşul, sunt bine”, a informat la rîndul său Curtea Marelui Ducat într-un comunicat, adăugînd că părinţii abia aşteaptă să-l „prezinte populaţiei”. „Naşterea primului copil al cuplului moştenitor va fi salutată cu 21 de salve de tun trase de o baterie de artilerie instalată de Armată pe înălţimile Fortului Thunhen”, precizează Guvernul.

În Luxemburg, rolul Marelui Duce este pur reprezentativ. Potrivit articolului 33 din Constituţie, el exercită singur puterea executivă, însă articolul 45 stipulează că toate acţiunile sale trebuie să fie contrasemnate de un ministru, care deţine responsabilitatea politică. În practică, Marele Duce se limitează prin urmare să respecte deciziile Guvernului şi deputaţilor.

Rusia a depăşit pragul de 200.000 de cazuri confirmate de COVID-19

Rusia a depăşit Duminică pragul psihologic de 200.000 de cazuri confirmate de contaminare cu noul tip de coronavirus, după un număr de noi infectări zilnice ridicat şi care ar urma să facă din ea, de săptămîna aceasta, ţara cea mai afectată din Europa de pandemie, informează AFP, potrivit agerpres. Autorităţile ruse au raportat Duminică 11.012 de noi cazuri de COVID-19, majorînd totalul la 209.688 de cazuri în această cea mai mare ţară din lume, în timp ce rata de mortalitate oficială rămîne relativ scăzută, cu 1.915 de victime.

Potrivit autorităţilor ruse, creşterea puternică a numărului de cazuri în ultima săptămînă se explică prin majorarea numărului de teste efectuate – 5,4 milioane – şi nu printr-o accelerare a propagării. Aceasta ar explica de asemenea rata mică de decese. Obiectivul depistării masive este de a urmări cazurile asimptomatice sau uşoare de COVID-19 şi care nu sunt neapărat înregistrate în alte ţări, din cauza accesului insuficient la testări. Michael Ryan, directorul executiv pentru urgenţe sanitare al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), a estimat Vineri că „Rusia trece probabil printr-o epidemie întîrziată”.

Moscova, principalul focar de epidemie din Rusia, a prelungit măsurile de izolare pînă la sfîrşitul lui Mai, autorizînd totodată şantierele şi industriile să-şi reia activitatea.

Iranul este gata pentru un schimb total de deţinuţi cu SUA 

Iranul este gata pentru un schimb total de deţinuţi cu SUA, a declarat purtătorul de cuvînt al Guvernului iranian Ali Rabiei, citat Duminică de site-ul de ştiri Khabaronline, adăugînd că Washingtonul nu a răspuns deocamdată la apelul Teheranului pentru un astfel de schimb, informează Reuters, scrie agerpres. „Suntem gata pentru un schimb de deţinuţi iranieni şi americani, şi suntem gata să discutăm asupra problemei, însă americanii încă nu au dat un răspuns”, a spus Rabiei, potrivit Khabaronline. „Suntem îngrijoraţi pentru siguranţa şi sănătatea iranienilor din închisori… Considerăm America responsabilă pentru siguranţa iranienilor în contextul epidemiei de coronavirus”, a adăugat purtătorul de cuvînt al Guvernului iranian.

SUA şi Iran au procedat în 2019 la un schimb de deţinuţi între iranianul Massoud Soleimani şi americanul Xiyue Wang, într-un rar gest de cooperare între cele două state inamice. Xiyue Wang, cercetător la Universitatea Princeton, era încarcerat de trei ani în Iran, iar Massoud Solemani fusese arestat la Chicago în urmă cu peste un an. Schimbul a fost făcut în Elveţia. Tensiunile dintre Teheran şi Washington au escaladat după ce Donald Trump a retras SUA în 2018 din acordul nuclear cu Iranul şi a reinstituit unilateral o parte din sancţiuni împotriva acestei ţări, paralizîndu-i economia. În virtutea acordului, Iranul acceptase să-şi suspende activităţile nucleare sensibile în schimbul unei relaxări treptate a sancţiunilor. Iranul, care neagă că programul său nuclear vizează fabricarea bombei atomice, şi-a anulat gradual angajamentele în cadrul acestui acord după retragerea SUA din pact, susţinînd că acţiunile Washingtonului justifică o astfel de evoluţie.

Trei membri ai echipei Casei Albe s-au autoizolat după posibile expuneri la coronavirus

Trei membri ai echipei de coordonare a luptei contra epidemiei de coronavirus de la Casa Alba, printre care epidemiologul Anthony Fauci, vor rămîne în autoizolare după posibile expuneri la virus, au anunţat mass-media americane, informează AFP, scrie agerpres. Robert Redfield, directorul Centrului pentru prevenţia bolilor infecţioase (CDC), şi Anthony Fauci, consilier al Preşedintelui Donald Trump, s-au plasat în carantină după ce au fost în contact cu persoane contaminate. Al treilea responsabil este Stephen Hahn, care conduce Agenţia americană pentru securitatea alimentelor şi medicamentelor (FDA). Aceste informaţii survin la o zi după anunţul conform căruia Katie Miller, purtătoarea de cuvînt a vicepreşedintelui Mike Pence, a fost testată pozitiv la coronavirus.

SUA au înregistrat, pînă Sîmbătă, 1.568 de decese cauzate de coronavirus, cifră care a majorat numărul total de morţi la 78.746, potrivit bilanţului dat publicităţii Sîmbătă seara de Universitatea Johns Hopkins. Potrivit acestei universităţi din Baltimore, 1.309.164 de cazuri au fost detectate în această ţară cea mai afectată de pandemie, dacă este să se dea crezare unor date care ar putea fi cu toate acestea subestimate şi în SUA, ca peste tot în lume, din cauza testărilor insuficiente.

Guvernatorul statului New York, Andrew Cuomo, a semnalat Sîmbătă, pe Twitter, decesul a „trei tineri new-yorkezi”, la o dată pe care nu a precizat-o, din cauza unei boli inflamatorii cu simptome apropiate de boala Kawasaki, legată probabil de COVID-19. Cuomo a anunţat un prim astfel de deces cu o zi înainte. „Chiar dacă acestea sunt rare, le cerem părinţilor să fie vigilenţi”, a notat el.

Suedia, ţara cu restricţii mai puţin severe, recunoaşte că a eşuat în a-şi proteja bătrînii

Suedia, unde restricţiile pentru încetinirea noului tip de coronavirus sunt mai suple decît în alte state din Europa, recunoaşte că a eşuat în a-şi proteja bătrînii. Dintre cele circa 3.200 de decese înregistrate în Suedia de la începutul epidemiei, aproape jumătate au avut loc în căminele pentru vîrstnici, informează Duminică AFP, potrivit agerpres. În ultimele săptămîni, mass-media locale au revenit asupra condiţiilor de muncă din azilurile de bătrîni, afectate de penuria de mijloace de protecţie. Afectate în asemenea măsură încît unele nu au mai funcţionat, iar altele au înregistrat o lipsă acută de personal. Potrivit unor mărturii, unii seniori au fost de asemenea contaminaţi în timpul spitalizării lor pentru alte tratamente, apoi trimişi în aziluri unde au răspîndit virusul.

Suedia a susţinut că a făcut din protejarea persoanelor de peste 70 de ani o prioritate, însă, la 28 Aprilie, 90% dintre victimele coronavirusului în această ţară aveau cel puţin 70 de ani. „Nu am reuşit să ne protejăm bătrînii. (…). Este un eşec pentru întreaga noastră societate. Trebuie să tragem învăţăminte din asta, această pandemie nu s-a încheiat încă”, a declarat la televiziunea publică suedeză ministrul Sănătăţii şi Problemelor Sociale Lena Hallengren. În faţa crizei sanitare, Suedia a menţinut deschise şcolile, cafenelele şi restaurantele. Autorităţile îi îndeamnă pe cetăţeni să-şi asume responsabilităţile şi să urmeze recomandările autorităţilor sanitare. La fel ca ţările nordice vecine, Suedia a interzis vizitele în azilurile de bătrîni de la sfîrşitul lui Martie, însă a înregistrat aici mult mai multe decese.

Spre deosebire de Finlanda sau Norvegia, în Suedia căminele de bătrîni sunt adesea imense complexe cu sute de rezidenţi, dintre care mulţi cu o stare de sănătate proastă şi sunt dependenţi. Aceştia constituie „un grup foarte vulnerabil”, potrivit lui Henrik Lysell de la Consiliul sănătăţii şi protecţiei sociale. În regiunea Stockholm, epicentrul virusului în Suedia, 55% dintre azilurile de bătrîni au înregistrat pînă acum cazuri de COVID-19, potrivit autorităţilor sanitare locale.

Principalul sindicat suedez al angajaţilor municipali, Kommunal, denunţă condiţiile de muncă precare. Potrivit estimărilor organizaţiei, în Martie, circa 40% din personalul azilurilor de bătrîni din Stockholm era format din lucrători necalificaţi, angajaţi pe baza unor contracte pe termen scurt şi plătiţi cu ora, iar 23% erau interimari.