UNHCR: Peste 4.4 milioane de ucraineni au fugit din ţară de cînd Rusia a invadat Ucraina

Cifrele publicate de Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) arată că, pînă Sîmbătă, 4.441.663 de refugiaţi ucraineni au fugit din ţară de cînd Rusia a invadat Ucraina, pe 24 Februarie, relatează The Guardian, scrie news.ro. Această cifră este cu 59.347 mai mare decît în ziua precedentă. Aproximativ 90% dintre refugiaţii ucraineni sunt femei şi copii. Aproximativ 210.000 de persoane care nu au cetăţenie ucraineană au fugit, de asemenea, din ţară, potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM) a ONU. Se estimează că 7.1 milioane de persoane au fost strămutate în Ucraina, potrivit cifrelor publicate de OIM.

Cine este Alexander Dvornikov, noul comandant pentru a conduce războiul din Ucraina

Preşedintele rus Vladimir Putin a numit un nou general pentru a conduce războiul din Ucraina, în timp ce armata sa îşi schimbă planurile după eşecul de a cuceri Kievul, potrivit CNN care citează un oficial american şi un oficial european, informează mediafax. Oficialii au declarat, pentru CNN, că generalul Alexander Dvornikov, comandantul Districtului Militar de Sud al Rusiei, a fost numit comandant de teatru al campaniei militare ruseşti din Ucraina.

„Mutarea semnalează o recunoaştere a Rusiei că lucrurile merg extrem de prost şi că trebuie să facă ceva diferit”, a declarat oficialul european. Un nou comandant de teatru cu o experienţă de luptă vastă ar putea aduce un nivel de coordonare la un asalt care acum se aşteaptă să se concentreze pe regiunea Donbas, în loc de mai multe fronturi.

Dvornikov, în vîrstă de 60 de ani, a fost primul comandant al operaţiunilor militare ale Rusiei în Siria, după ce Putin a trimis trupe acolo în Septembrie 2015 pentru a susţine Guvernul preşedintelui sirian Bashar al-Assad. În timpul comandamentului lui Dvornikov în Siria, din Septembrie 2015 pînă în Iunie 2016, avioanele ruseşti au sprijinit regimul Assad şi aliaţii săi în timp ce aceştia asediau Estul oraşului Alep, controlat de rebeli, bombardînd cartierele dens populate şi provocînd victime civile importante. Oraşul a căzut în mîinile forţelor guvernamentale siriene în Decembrie 2016.

Patriarhul Kirill, avocatul diavolului, cere populaţiei din Rusia să se alăture autorităţilor

Liderul Bisericii Ortodoxe din Rusia a cerut Duminică populaţiei să se alăture autorităţilor, în timp ce Moscova îşi continuă intervenţia militară în Ucraina, informează DPA, potrivit agerpres. 

”Domnul să ne ajute să ne unim în aceste vremuri dificile pentru patria noastră, inclusiv în jurul autorităţilor”, a declarat Kirill, în vîrstă de 75 de ani, într-o predică ţinută la Moscova, potrivit agenţiei de presă Interfax. ”Autorităţile să fie pline de responsabilitate faţă de poporul lor, de smerenie şi dorinţa de a-l sluji chiar cu preţul vieţii”, a adăugat patriarhul, un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin.

Sprijinul patriarhului pentru campania militară a Rusiei, în care au fost ucişi mii de soldaţi şi civili ucraineni, a provocat furia unor membri ai Bisericii Ortodoxe din ţară, precum şi a bisericilor din străinătate legate de Patriarhia Moscovei. Duminică, el a declarat că, odată ce populaţia se va uni în jurul autorităţilor, ”va exista o solidaritate reală şi capacitatea de a respinge duşmanii atît externi, cît şi interni”.

Sprijinul patriarhului Kirill pentru războiul din Ucraina ameninţă să izoleze Biserica Ortodoxă Rusă

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kirill, a binecuvîntat invazia rusă în Ucraina şi a justificat-o în termeni teologici, o poziţie ce slăbeşte Biserica sa atît în rîndul milioanelor de ucraineni care îi rămîn ataşaţi, cît şi în restul lumii ortodoxe, relatează EFE, Duminică, din Bucureşti, potrivit agerpres.   

”Cea mai semnificativă consecinţă este că multe parohii şi preoţi din Ucraina s-au distanţat de Biserica Ortodoxă Rusă”, a declarat telefonic pentru EFE Thomas Bremer, profesor de studii ecumenice şi bisericeşti orientale la Universitatea din Munster, Germania. Mitropolitul Onufrie al Kievului, care conduce Biserica Ortodoxă Ucraineană în comuniune cu Moscova (BOU-PM), a condamnat deschis războiul, poziţionîndu-se astfel în contradicţie cu superiorul său Kirill. Numeroşi preoţi au cerut în mod public o ruptură cu Biserica Ortodoxă Rusă.

Indignarea faţă de rolul lui Kirill ar putea contribui la consolidarea Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (BOU-A), care este pe deplin independentă de Moscova şi a fost recunoscută în 2018 ca biserică naţională autocefală de către Patriarhia Ecumenică din Constantinopol. Alinierea totală a lui Kirill cu preşedintele rus Vladimir Putin a provocat furie şi nelinişte şi în restul bisericilor ortodoxe naţionale, deşi nu toate au condamnat în mod deschis ofensiva militară a Kremlinului în Ucraina. La fel cum invazia Ucrainei l-a izolat pe Putin din punct de vedere politic şi economic, ”putem anticipa că Biserica Ortodoxă Rusă va avea aceeaşi soartă şi va fi izolată de facto, cel puţin pentru o perioadă, de restul lumii ortodoxe”.

Retragerea forţelor ruse din Nordul Ucrainei a lăsat dovezi privind faptul că civilii au fost ţinte în mod disproporţionat

Ministerul britanic al Apărării a informat că retragerea forţelor ruse din Nordul Ucrainei a lăsat dovezi conform cărora civilii au fost luaţi drept ţinte în mod disproporţionat, transmite Duminică dpa, potrivit agerpres. 

„Plecarea Rusiei din Nordul Ucrainei lasă dovezi ale ţintirii disproporţionate a necombatanţilor, printre care prezenţa gropilor comune, folosirea fatală a ostaticilor ca scuturi umane şi minarea infrastructurii civile”, a comunicat Ministerul britanic. Buletinul informativ afirmă că forţele ruse au folosit dispozitive explozive improvizate pentru „a provoca victime, a scădea moralul şi a restricţiona libertatea de mişcare a ucrainenilor”, adăugînd că ele au atacat, de asemenea, ”ţinte de infrastructură cu un risc ridicat de vătămare colaterală a civililor, inclusiv un rezervor de acid azotic din Rubijne”.

Stoltenberg: NATO plănuieşte o prezenţă militară permanentă la frontieră

Comandanţii militari ai NATO elaborează planuri de desfăşurare a unei forţe militare permanente de amploare pe flancul estic al alianţei, care ar fi capabilă să înfrunte o armată invadatoare, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pentru Sunday Telegraph, transmit DPA şi Reuters, potrivit agerpres. Stoltenberg a declarat pentru ziarul britanic că alianţa se află ”în mijlocul unei transformări foarte fundamentale” care va reflecta ”consecinţele pe termen lung” ale acţiunilor preşedintelui rus Vladimir Putin.

”Indiferent cînd, cum, războiul din Ucraina se termină, războiul a avut deja consecinţe pe termen lung pentru securitatea noastră”, a declarat şeful NATO. ”NATO trebuie să se adapteze la această nouă realitate. Şi asta este exact ceea ce facem”. Stoltenberg a spus că mica forţă a alianţei de la graniţa de Est va fi transformată într-o prezenţă majoră ca parte a unei ”resetări”. ”Trebuie să ne asigurăm că vom continua să fim capabili, într-o lume mai periculoasă, să protejăm şi să apărăm toţi aliaţii NATO”, a declarat oficialul. ”Ceea ce vedem acum este o nouă realitate, o nouă normalitate pentru securitatea europeană. Prin urmare, le-am cerut acum comandanţilor noştri militari să ofere opţiuni pentru ceea ce numim o resetare, o adaptare pe termen mai lung a NATO”, a declarat Stoltenberg.

Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, a mai spus în interviu că deciziile privind resetarea vor fi luate la un summit al NATO care va avea loc la Madrid în Iunie.

Rusia e la un pas de incapacitate de plată, după ce plăţile obligaţiunilor în dolari au fost blocate

Ministerul rus de Finanţe a plătit în ruble o parte din datoriile sale în dolari scadente în această săptămînă, după ce băncile străine au refuzat să proceseze plăţi în valoare de 649,2 milioane de dolari, ceea ce a dus la speculaţii privind o posibilă incapacitate tehnică de plată, scrie Bloomberg, informează mediafax.

Ministerul a declarat că băncile străine au respins plăţile pentru obligaţiunile care ajung la scadenţă în această lună şi pentru un cupon pentru obligaţiunile scadente în Aprilie 2042, lăsînd Rusia să trimită plăţile în ruble la Depozitarul Naţional de Decontări. Ministerul de Finanţe a adăugat că „consideră că şi-a îndeplinit în totalitate obligaţiile”. Cu toate acestea, nici unul dintre aceste titluri nu a permis Rusiei opţiunea de a plăti în ruble, potrivit documentelor obligaţiunilor, ceea ce a ridicat îngrijorarea investitorilor că ţara riscă să intre în incapacitate de plată. Ambele obligaţiuni au o perioadă de graţie de 30 de zile, arată datele compilate de Bloomberg și citate de Ziarul Financiar. „Problema neplăţii este complicată”, a declarat Abdul Kadir Hussain, şeful Departamentului de gestionare a activelor cu venit fix de la Arqaam Capital, cu sediul în Dubai. „Rusia poate pretinde că suntem dispuşi să plătim, că avem bani pentru a plăti, dar băncile nu ne lasă să plătim. Nu sunt sigur cum vor trata instanţele acest lucru”.

Nava Sea Watch 3 a salvat 86 de migranţi pe Marea Mediterană

Organizaţia umanitară germană Sea Watch a anunţat că a salvat 86 de migranţi pe Marea Mediterană, informează dpa, potrivit agerpres. În trei operaţiuni desfăşurate în 24 de ore, migranţi aflaţi în bărci de lemn au fost salvaţi şi preluaţi de nava Sea Watch 3, a menţionat organizaţia pe Twitter. Sîmbătă a fost găsită o ambarcaţiune cu 60 de migranţi, după ce în ajun au fost ajutate două bărci cu cîte 13 migranţi. Printre cei salvaţi se află şi minori, a precizat organizaţia Sea Watch. În prezent, nava Sea Watch 3 navighează în largul coastei libiene. Pe de altă parte, nava Geo Barents, operată de organizaţia internaţională Medici Fără Frontiere (MSF), avînd la bord 113 de migranţi pe care i-a salvat pe mare, aşteaptă de aproape două săptămîni pentru a acosta într-un port sigur.

Finlanda e tot mai aproape de o integrare în NATO

Un partener al coaliţiei guvernamentale din Finlanda, care, în mod tradiţional, era împotriva aderării ţării nordice la NATO, şi-a exprimat deschiderea faţă de un asemenea scenariu, ceea ce face ca acest stat să fie tot mai aproape de o integrare în Alianţa Nord-Atlantică în viitorul apropiat, informează dpa, potrivit agerpres.  

Finlanda s-a opus mult timp opţiunii aderării la NATO, dar recenta invazie militară rusă în Ucraina a dus la o schimbare a opiniilor în ţara ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia. Sondajele de opinie arată că ultimele săptămîni au fost marcate de o creştere spectaculoasă a sprijinului populaţiei pentru intrarea Finlandei în Alianţă. Invazia rusă din Ucraina a dus la o intensificare a dezbaterii asupra acestui subiect şi în Suedia, dar în Finlanda opiniile publicului par să se fi modificat mai rapid. NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.

În Ucraina, au fost intentate 5.600 de anchete pentru crime de război

De la începutul invaziei ruse, Ucraina a deschis 5.600 de anchete pentru prezumtive crime de război pe teritoriul său, a indicat procurorul general Irina Venediktova, Duminică la postul britanic Sky News, transmite AFP. Procurorul general ucrainean a afirmat că au fost identificate 5.600 de cazuri de presupuse crime de război, precum şi 500 de criminali de război ruşi. De asemenea, Vendiktova l-a calificat pe Vladimir Putin drept „principalul criminal de război al secolului al XXI-lea”.