Consiliul Europei avertizează Polonia asupra riscurilor de corupţie a judecătorilor

Reformele sistemului judiciar întreprinse începînd cu anul 2015 de către Partidul Legii şi Justiţiei (PiS) – formaţiune conservatoare aflată la putere în Polonia – au un ‘impact negativ’ asupra independenţei sistemului judiciar, potrivit Consiliului Europei, care avertizează asupra riscurilor de corupţie a judecătorilor, într-un raport dat publicităţii Joi, potrivit France Presse, confrm agerpres. ‘Situaţia actuală are un impact negativ asupra independenţei puterii judiciare, în special în ceea ce priveşte numirea judecătorilor’, apreciază experţi ai Grupul de State împotriva Corupţiei (GRECO), unul din organismele Consiliului.

La începutul lunii Martie, PiS a aprobat în virtutea acestor reforme o listă cu 15 judecători care să înlocuiască în cadrul Consiliului Naţional al Magistraturii membrii aleşi anterior de către sistemul judiciar. În raportul său, GRECO denunţă această ‘influenţă legislativă excesivă’ asupra instituţiei şi recomandă ‘să se asigure ca cel puţin jumătate dintre membrii acestui Consiliu, al cărui rol principal este de a numi judecători, să fie aleşi de către colegii lor’. De asemenea în vizorul GRECO se află noua lege a Curţii Supreme poloneze, votată în luna Decembrie, care trebuie să pună capăt mandatului a aproape jumătate dintre judecătorii săi, prin scăderea vîrstei de pensionare la 65 de ani, cu excepţia derogării acordate de Preşedintele Republicii. ‘Legislaţia modificată creşte influenţa politică care poate fi exercitată asupra judecătorilor Curţii Supreme’, îşi exprimă regretul experţii. În fine, ‘puterile discreţionare excesive ale ministrului Justiţiei faţă de magistratură’, amplificate de fuziunea Cabinetului său cu cel al procurorului general în 2016, constituie o ‘problemă extrem de îngrijorătoare’, potrivit GRECO. Aceste ample schimbări ‘nu respectă standardele anticorupţie ale Consiliului Europei’, rezumă experţii în concluziile raportului, redactat în urma unei misiuni de ‘evaluare urgentă şi excepţională’, comandată în Decembrie de Consiliul Europei.

Multaşteptatul summit intercoreean istoric va avea loc la 27 Aprilie (Seul)

Coreea de Sud şi cea de Nord au convenit să organizeze un summit intercoreean la 27 Aprilie într-o încercare de a-şi îmbunătăţi relaţiile bilaterale şi de a reduce tensiunile militare, anunţă Joi Yonhap şi AFP. Astfel, Preşedintele Sud-coreean Moon Jae-in şi liderul de la Phenian, Kim Jong-Un, se vor întîlni în aşa-numita Casă a Păcii situată de partea Sud-coreeană a localităţii Panmunjom, în Zona demilitarizată care divizează peninsula (DMZ), potrivit rezultatelor unei reuniuni intercoreene la nivel înalt care a avut loc Joi în această zonă de frontieră. Acesta va fi cel de-al treilea summit intercoreean după cele din 2000 şi 2007, precizează Yonhap.

Cele două părţi au convenit de asemenea să desfăşoare o reuniune la nivel operaţional la 4 Aprilie, la Panmunjom, pentru a discuta despre protocolul, securitatea şi acoperirea mediatică a summitului. Acest summit intervine pe fondul semnalelor potrivit cărora Coreea de Nord ar fi dispusă să discute despre programele sale nuclear şi de rachete după mai mult de un an de tensiuni. Delegaţiile Sud şi Nord-coreene, fiecare compusă din trei reprezentanţi, s-au întîlnit Joi la Panmunjom, localitate unde a fost semnat armistiţiul ce a pus capăt Războiului Coreii (1950-53), în Zona demilitarizată ce împarte peninsula. După summitul cu liderul Sud-coreean Moon Jae-in, liderul de la Phenian urmează să aibă o întîlnire istorică cu Preşedintele american Donald Trump în luna Mai pe fondul acestei destinderi, după mai multe luni de război verbal între Coreea de Nord şi SUA.

Marea Britanie: Serghei Skripal a avut primul contact cu agentul neurotoxic la domiciliul său

Fostul spion rus Serghei Skripal şi fiica acestuia, Iulia, otrăviţi la 4 Martie, au avut primul contact cu agentul neurotoxic la domiciliul lor din Marea Britanie, a anunţat Poliţia britanică, scrie AFP, potrivit agerpres. „Experţii au stabilit că cea mai mare concentraţie de agent neurotoxic s-a aflat pe uşa de la intrarea acestui domiciliu”, a făcut cunoscut Poliţia într-un comunicat. „Urme de agent neurotoxic au fost găsite şi în alte locuri unde anchetatorii au lucrat în ultimele săptămîni, dar la concentraţii mai mici decît cea găsită la domiciliul acestuia”, a precizat şeful departamentului antiterorist din cadrul Poliţiei londoneze, Dean Haydon. Anchetatorii au pus deja sub sigiliu banca pe care au fost găsite cele două victime, un bar şi un restaurant unde fost văzute, precum şi mormîntul soţiei lui Serghei Skripal. Ancheta, la care participă aproape 250 de specialişti, ar putea dura mai multe luni. „Cei care locuiesc în cartierul familiei Skripal se pot aştepta să vadă poliţişti care fac cercetări în zonă, dar doresc să reafirm că riscul este foarte scăzut şi că aceste cercetări sunt făcute ca măsură de precauţie”, a adăugat Dean Haydon. Serghei Skripal şi fiica lui se află în continuare în spital în comă.

13 diplomaţi ruşi, declaraţi persona non grata, au părăsit Ucraina

În total, 13 diplomaţi ruşi, declaraţi persona non grata în Ucraina în cadrul unei acţiuni coordonate între ţările occidentale la care Kievul s-a alăturat, au părăsit teritoriul ucrainean, a informat ambasada rusă, citată de AFP, potrivit agerpres. „Colaboratorii ambasadei Rusiei care au primit ordinul de a părăsi Ucraina nu se mai află pe teritoriul ucrainean”, a declarat purtătorul de cuvînt al ambasadei, Denis Golenko. Autorităţile ucrainene au anunţat Luni expulzarea a 13 diplomaţi ruşi, consideraţi ca „agenţi ai serviciilor speciale ruse”, care aveau obligaţia să părăsească teritoriul în 48 de ore. Relaţiile diplomatice dintre Ucraina şi Rusia sunt de facto îngheţate, cele două ţări neavînd ambasadori în Capitalele respective.

Franța: Cinci ruși au fost condamnați la închisoare că au fabricat exploziv TATP, după atentatele din 2015

Pedepse cu închisoarea de pînă la zece ani au fost pronunţate Miercuri, la Marsilia, împotriva a cinci ruşi care au fabricat, la cîteva zile după atentatele din Ianuarie 2015, TATP – explozivul favorit al mediilor teroriste – pe care intenţionau să-l folosească în planuri legate de banditism, relatează AFP, potrivit news.ro. Selimkam Ismailov, în vîrstă de 27 de ani, un cecen instalat la Béziers (Hérault), a fost condamnat la zece ani de închisoare şi o perioadă de siguranţă de două treimi. Pe 19 Ianuarie 2015, poliţişti au descoperit la domiciliul acestuia 149 de grame de TATP şi produse precursoare în fabricarea acestui exploziv cunoscut şi sub numele de ”mama lui Satan”. În pofida unor semne de radicalizare islamistă, pista teroristă a fost rapid abandonată, iar ancheta a fost încredinţată jurisdicţiei interregionale specializate de la Marsilia.

În rechizitoriul său, procurorul Isabelle Candau a evocat ”două planuri” cu privire la banditism – un atentat vizînd ”un rus bogat” care locuieşte la Nisa şi folosirea unui dispozitiv exploziv în reglarea unor conturi la Sète. Produsele care au servit la fabricarea explozivului au fost cumpărate din supermarketuri de bricolaj din regiunea Montpellier. Persoana care a comandat fabricarea explozivului, Valerijs Kulikovskis, un letono-rus aflat în conflict cu huligani din Sète, a fost de asemenea condamnată la zece ani de închisoare şi o măsură de siguranţă de două treimi. Considerat ”chimistul” care a învăţat reţeaua să fabrice explozivul, Daniil Elesin, un tînăr originar din Sankt Petersburg, a fost condamnat la şapte ani de închisoare şi a fost reţinut la tribunal. Tînărul a devenit recidivist, după ce a fost condamnat în 2011 în legătură cu o explozie în camera sa universitară, la Montpellier, în timp ce fabrica TATP. Magomed Magomedov, un intermediar, a fost condamnat la nouă ani de închisoare. Alţi doi inculpaţi au fost judecaţi în legătură cu asociere cu răufăcători – un bărbat reţinut cu un fel de şosetă plină cu hîrtie de aluminiu, destinată aparent transportării acestui exploziv foarte instabil, a fost condamnat la trei ani de închisoare, iar partenera unuia dintre inculpaţi a fost condamnată la doi ani de închisoare cu suspendare.

Vladimir Putin denunță ‘încercările de a semăna panică’ pe internet din străinătate după incendiul din oraşul Kemerovo

Preşedintele rus Vladimir Putin a denunţat ‘încercările de a semăna panică’ pe internetul din străinătate, în timp ce Rusia se află în doliu, după un incendiu devastator izbucnit Duminică într-un mall din oraşul Kemerovo (Vestul Siberiei), relatează AFP, potrivit agerpres. ‘Din păcate vedem postări pe reţele de socializare, inclusiv din străinătate, menite să semene panică, să răspîndească suspiciuni, să întoarcă oamenii unii împotriva altora’, a declarat Vladimir Putin în cadrul unei reuniuni consacrate tragediei. ‘Nu putem accepta astfel de lucruri sub nici o formă’, a adăugat el, înainte de a le cere autorităţilor să efectueze o anchetă ‘total obiectivă şi transparentă’ în cazul acestei tragedii de la Kemerovo soldate cu cel puţin 64 de morţi, între care 41 de copii. ‘Chiar şi astfel de tragedii vor fi folosite în scopuri provocatoare. Este un fapt şi trebuie să ne confruntăm cu el’, a declarat Serghei Kirienko, adjunctul şefului administraţiei prezidenţiale, citat de RIA Novosti.

Pe internet au apărut zvonuri potrivit cărora numărul victimelor ar fi mai mare decît cel anunţat oficial, provocînd nemulţumirea autorităţilor locale. Miercuri, autorităţile ruse au anunţat că au deschis o anchetă pentru ‘incitare la ură’ împotriva cetăţeanului ucrainean Nikita Kuvikov, cunoscut pentru farsele sale la telefon, care a difuzat pe internet înregistrări audio false care se refereau la cîteva sute de victime în incendiu.

Consiliul Europei lansează cea de-a doua fază a proiectului ‘paşaport european’ al calificărilor pentru refugiați

Consiliul Europei a lansat miercuri, la Atena, cea de-a doua fază a proiectului său de ‘paşaport’ pentru refugiaţii în exil care doresc să le fie recunoscute diplomele în ţara de destinaţie, informează AFP, potrivit agerpres. ”Scopul nostru este de a le furniza refugiaţilor un document care să le asigure cursurile universitare şi competenţele, pentru a-şi continua studiile sau a găsi un loc de muncă. Europa trebuie să îi pregătească să contribuie la avuţia noilor lor ţări de primire”, a declarat Sjur Bergan, responsabil al acestui proiect din partea Consiliului Europei.

Proiectul, iniţiat în Grecia în Martie 2017, a permis deja ca unui număr de 73 de refugiaţi, proveniţi majoritar din Siria, Irak şi Afganistan, să li se recunoască pregătirea universitară şi să le fie eliberate acest ‘paşaport’, după un chestionar şi un interviu cu doi specialişti din sistemul de învăţămînt în ţările de origine respective. Potrivit lui Stig Arne Skjerven, care a coordonat acest proiect în Norvegia, trei refugiaţi au putut deja utiliza acest paşaport pentru a-şi continua studiile sau a se angaja. Dintre aceştia se remarcă o ‘tînără femeie siriană care deţinea o licenţă de limba franceză şi care a putut urma un master în Suedia’. Franţa, Germania, Olanda, Canada şi Armenia vor participa la a doua fază a proiectului (derulat pe trei ani), după ce Grecia, Norvegia, Italia şi Marea Britanie au fost deja implicate în prima fază a proiectului, în 2017.