După ce Occidentul a anunţat expulzarea diplomaţilor ruşi, presa de la Moscova denunţă un nou ‘Război Rece’

Presa rusă apreciază Marţi că expulzările coordonate de diplomaţi ruşi de către aproximativ 20 de ţări după otrăvirea unui fost agent rus au făcut ca relaţiile între Moscova şi Occident să intre într-o nouă perioadă de „Război rece”, relatează France Presse. Acesta este un ‘flashmob rusofob’, titrează semioficiosul Izvestia, în timp ce ziarul Nezavisimaia Gazeta subliniază că „nu au existat niciodată expulzări coordonate”. „Relaţiile între Rusia şi Occident intră într-o adevărată perioadă de Război rece”, concluzionează analistul Feodor Lukianov în paginile cotidianului economic Vedomosti, apreciind că expulzările „sunt deosebit de distructive pentru relaţiile ruso-americane”. „Nu este sfîrşitul escaladării, este clar că ea se va acutiza, ne aşteptăm la măsuri mai severe decît înainte, la (noi) sancţiuni economice împotriva Rusiei”, avertizează el. Potrivit cotidianului Kommersant, aceste „măsuri de o severitate fără precedent reprezintă doar o altă agravare a relaţiilor dintre Rusia şi Occident”.

Peste o sută de diplomaţi ai Moscovei vor fi expulzaţi din SUA, Europa, Canada şi Australia

SUA şi 16 ţări ale Uniunii Europene, cărora li s-au alăturat şi alte state, precum Ucraina, Canada, Norvegia sau Australia, au anunţat, începînd de Luni, 116 expulzări ale diplomaţilor ruşi ca urmare a otrăvirii în Marea Britanie a fostului spion rus Serghei Skripal. AFP a difuzat Marţi dimineaţa o listă a expulzărilor preconizate, cărora Rusia a promis să le răspundă, după cum relatează şi agerpres. În Statele Unite, 60 de „spioni” ruşi vor trebui să părăsească teritoriul, a anunţat Casa Albă. Aceasta este, potrivit unui înalt oficial american, „cea mai importantă expulzare” de agenţi de informaţii ruşi din istoria SUA. Un responsabil al administraţiei americane a precizat că 48 de „agenţi de informaţii cunoscuţi” din diverse misiuni din Statele Unite şi 12 membri ai reprezentanţei ruse la ONU vor fi vizaţi. Consulatul rus de la Seattle, pe coasta de Vest a SUA, va fi închis.

În UE, Parisul şi Berlinul au urmat exemplul Londrei, care a expulzat, pe 20 Martie, 23 de diplomaţi ruşi, Moscova ripostînd prin expulzarea a 23 de diplomaţi britanici. În total, 16 state membre ale UE au anunţat Luni expulzări care vizează peste 30 de diplomaţi ai Rusiei. Aceste expulzări în cascadă au fost anunţate de Germania (4 expulzări), Franţa (4), Polonia (4), Lituania (3), Republica Cehă (3), Spania (2), Italia (2), Ţările de Jos (2), Danemarca (2), Suedia (1), Letonia (1), Romînia (1), Croaţia (1), Finlanda (1), Estonia (1), Ungaria (1).

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a comunicat că „măsuri suplimentare, incluzînd noi expulzări, nu sunt excluse în următoarele zile şi săptămîni”.

Tot în Europa, Ucraina a anunţat expulzarea a 13 diplomaţi ruşi „în spirit de solidaritate cu partenerii noştri britanici şi aliaţii noştri transatlantici şi în coordonare cu ţările din UE”. Norvegia şi Macedonia au anunţat fiecare expulzarea unui diplomat rus, iar Albania, doi. La rîndul său, Canada a decis să expulzeze patru diplomaţi ruşi în urma otrăvirii fostului spion rus Serghei Skripal în Marea Britanie, a anunţat ministrul de Externe canadian, Chrystia Freeland. În plus, Guvernul canadian a respins trei cereri pentru personal diplomatic suplimentar prezentate de Guvernul rus. Australia a anunţat expulzarea a doi diplomaţi ruşi.

Rusia vă răspunde prin măsuri similare statelor UE care i-au expulzat diplomaţi, a declarat pentru agenţia RIA o sursă din MAE rus. ‘Răspunsul va fi simetric. Ne vom ocupa de aceasta în zilele următoare şi vom răspunde fiecărei ţări pe rînd’, a indicat sursa citată.

Kosovo: un oficial al Guvernului sîrb a fost arestat și plimbat în cătușe pe străzile Priștinei. Președintele Vucici l-a sunat pe Putin

Marko Djurici, șeful Biroului Guvernamental pentru Kosovo și Metohia, a fost arestat în localitatea Kosovska Mitrovița, informează presa de la Belgrad. Djurici a fost arestat pe motiv că autoritățile de la Priștina au încălcat interdicția de a intra în Kosovo, pentru a participa la o discuție cu comunitatea sîrbă din Mitrovița pe tema dialogului demarat de Guvernul de la Belgrad pe tema viitorului provinciei care și-a proclamat independența. Forțele speciale ale Poliției din Kosovo au luat cu asalt clădirea unde acesta participa la discuție, folosind inclusiv gaze lacrimogene pentru a dispersa sîrbii care încercau să blocheze intrarea. De asemenea, polițiștii albanezi au aruncat gaze lacrimogene inclusiv în clădirea unde erau reprezentanții UE.

După arestare, Djurici a fost dus la Priștina, acolo unde a fost plimbat prin fața camerelor de luat de vederi pînă la secția de Poliție unde a fost acuzat oficial de „intrare ilegală în Kosovo”. La puțin timp după aceea, Djurici a fost escortat la granița cu Serbia, unde a fost predat autorităților de la Belgrad. Președintele Vucici a convocat o ședință de urgență a Consiliului de Securitate, iar apoi i-a sunat pe Vladimir Putin și Federica Mogherini, șefa diplomației UE. Incidentul survine la două luni după ce un politician sîrb din Kosovo, Oliver Ivanovici, a fost asasinat.

După tragedia din Siberia, Putin denunţă ‘neglijenţa criminală’ şi face referire la corupţia din regiune 

Preşedintele rus Vladimir Putin s-a deplasat Marţi la Kemerovo, oraş industrial din Vestul Siberiei, unde un incendiu izbucnit Duminică la principalul mall din oraş a răpit viaţa a cel puţin 64 de persoane, între care numeroşi copii, denunţînd în acest context o „neglijenţă criminală”, relatează AFP şi RIA Novosti, potrivit agerpres. „Ce s-a întîmplat aici? Nu este vorba de ostilităţi armate. Nu este o scurgere neaşteptata de gaz metan. (…) Oamenii au venit să se odihnească, erau copii. Vorbim de demografie şi pierdem atît de mulţi oameni şi din cauza a ce? Din cauza neglijenţei criminale, a indolenţei”, a spus Putin într-o reuniune la Kemerovo, dedicată eliminării consecinţelor incendiului, conform TASS şi RIA Novosti.

Autorităţile ruse au denunţat Luni încălcările normelor de securitate după incendiu, considerat unul dintre cele mai cumplite din Rusia în ultimii ani: cel puţin 64 de morţi. Marţi, fuseseră identificate corpurile a 13 copii, conform TASS. În plus, alte zeci de persoane au fost rănite. Preşedintele rus i-a ordonat şefului Comisiei de anchetă de pe lîngă Parchetul General, Aleksandr Bastrîkin, să facă o evaluare juridică acţiunilor oficialilor care au permis această tragedie. „Nu poţi obţine un certificat fără bani, dar poţi semna orice pentru bani”, a remarcat Preşedintele Vladimir Putin, făcînd aluzie la corupţia din rîndul funcţionarilor ruşi.

Mai multe colete suspecte au fost trimise la instituţii guvernamentale şi militare din SUA

Colete suspecte au fost trimise la şase instituţii guvernamentale şi situri militare situate în zona Capitalei Washington, a relatat presa americană, citată de dpa. Biroul Federal de Informaţii (FBI) şi autorităţi militare au declarat că investighează şase colete suspecte conţinînd componente explozive, a relatat NBC News. Acestea au fost trimise la situri ale armatei şi serviciilor de informaţii care îşi au sediul în zona Washingtonului. „La 26 Martie, FBI a răspuns la sesizarea privind colete suspecte la numeroase situri guvernamentale. Fiecare colet a fost ridicat pentru analize suplimentare”, a declarat Biroul federal într-o postare pe Twitter. Primul colet a fost descoperit Luni dimineaţă la Universitatea Naţională de Apărare, a relatat NBC. Celelalte au fost reperate la centrele de triere a corespondenţei de la CIA şi Casa Albă dintr-o suburbie a Washingtonului şi la o facilitate a marinei din Dahlgren, în Virginia, potrivit NBC. Autorităţile au declarat presei că aceste colete au fost trimise prin poştă, unele aveau înăuntru scrisori al căror conţinut a fost calificat drept „confuz”.

Islanda anunță un boicot diplomatic al Cupei Mondiale de fotbal din Rusia

Islanda a anunţat un boicot diplomatic al Cupei Mondiale de fotbal, organizată între 14 Iunie şi 15 Iulie în Rusia, în semn de susţinere a Marii Britanii în cazul lui Serghei Skripal, informează AFP, potrivit news.ro . „Printre măsurile luate de Islanda, există o amînare o oricărui dialog bilateral la nivel înalt cu autorităţile ruse. În consecinţă, responsabilii islandezi nu vor fi prezenţi la Cupa Mondială din Rusia, din această Vară”, a anunţat Ministerul islandez al Afacerilor Externe, într-un comunicat în care cere autorităţilor ruse să ofere „răspunsuri clare” Marii Britanii. Ambasadorul rus în Islanda a fost informat de această decizie în cursul zilei de Luni. La Cupa Mondială, Islanda se află în grupa D, alături de Argentina, Croaţia şi Nigeria.

Milioane de persoane vor fi forțate să migreze în următoarele trei decenii din zonele în care terenurile agricole se deteriorează

Miliarde de oameni trăiesc în zone în care terenurile agricole se deteriorează şi produc o cantitate din ce în ce mai redusă de hrană, situaţie care ar putea forţa milioane de persoane să migreze în următoarele trei decenii, se arată într-un raport important publicat Luni, citat de Thomson Reuters Foundation, potrivit agerpres. Studiul, realizat cu sprijinul Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), susţine că schimbările climatice şi înrăutăţirea calităţii solului ar putea conduce la înjumătăţirea recoltelor obţinute în anumite regiuni pînă în 2050. De asemenea, în concluziile raportului se atrage atenţia că înmulţirea regiunilor cu terenuri degradate creşte probabilitatea izbucnirii de conflicte pe tema resurselor.

”Reducerea productivităţii terenurilor face ca societăţile să devină mai vulnerabile la instabilitatea socială – mai ales în zonele aride, unde perioadele cu precipitaţii extrem de reduse au fost asociate cu o înmulţire cu pînă la 45% a conflictelor violente”, precizează Robert Scholes, coautor al documentului. Raportul a fost întocmit de peste o sută de experţi din cadrul Platformei interguvernamentale privind biodiversitatea şi serviciile ecosistemice (IPBES), un grup ştiinţific internaţional. Potrivit acestui organism, pe măsură ce terenurile degradate devin din ce în ce mai puţin productive – prin despăduriri, păşunat excesiv, inundaţii sau secetă – oamenii, mulţi dintre ei fermieri săraci, sunt nevoiţi să migreze în oraşe sau în străinătate.

În document se atrage atenţia că în cazul degradării continue a zonelor aride şi semi-aride, zonele deşertice se înmulţesc, ceea ce presupune o diminuare a recoltelor obţinute de pe urma acestora. ”Peste doar trei decenii de acum înainte, aproximativ patru miliarde de oameni vor trăi în zone aride”, a notat Scholes într-un comunicat. „Pînă atunci, este probabil ca degradarea terenurilor, coroborată cu problemele strîns legate de schimbările climatice vor fi forţat migraţia a 50-700 de milioane de persoane”, a adăugat el. Degradarea solurilor conduce la schimbările climatice, iar despăduririle – care contribuie cu 10% la emisiile de gaze cu efect de seră în urma activităţilor antropice – şi eroziunea solului agravează această problemă, se mai arată în raport. Conform raportului, calitatea solurilor ar putea fi restabilită prin plantarea de copaci, utilizarea de culturi cu toleranţă la sare şi reinundarea zonelor umede drenate, precizează Thomson Reuters Foundation.

Un cotidian turc o numește pe Angela Merkel ca „She Hitler” pe prima pagină

Un cotidian turc a publicat Luni pe prima pagină un fotomontaj care o prezintă pe Angela Merkel cu mustaţa lui Adolf Hitler şi în uniformă nazistă, reproşîndu-i cancelarului federal german criticile la adresa Ankarei, informează AFP, potrivit agerpres. ‘Suntem îngrijoraţi de această mentalitate’, titra Luni cotidianul ultraconservator şi proguvernamental Yeni Akit, reproşîndu-i Angelei Merkel că face cu fiecare ocazie declaraţii împotriva Turciei. Publicaţia denunţă în special un apel pe care îl atribuie cancelarului federal în vederea eliberării a doi soldaţi greci plasaţi în detenţie după ce au intrat pe teritoriul turc din eroare, patrulînd la frontieră, caz care a tensionat şi mai mult relaţiile dintre Ankara şi Uniunea Europeană. De asemenea, Yeni Akit acuză Germania că ‘a primit’ pe teritoriul său numeroşi ‘terorişti’, referindu-se la Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), la susţinătorii predicatorului Fetullah Gulen sau la membrii unui grupuscul de extremă stînga.

‘Şi noi de asemenea suntem îngrijoraţi de această mentalitate, care se traduce printr-o susţinere acordată terorismului şi tăcere faţă de atacurile asupra moscheilor’, notează acid cotidianul turc. De la începutul anului, în jur de 30 de clădiri, în special religioase, ale comunităţii turce au fost vandalizate sau incendiate în Germania. Reprezentanţi ai musulmanilor din Germania au cerut în urmă cu două săptămîni mai multă susţinere din partea autorităţilor şi a societăţii, în faţa recrudescenţei acestor atacuri. Potrivit autorităţilor, acestea trebuie imputate grupărilor rasiste sau organizaţiilor kurde ce acţionează care acţionează ca represalii la operaţiunile militare ale Ankarei în Afrin, împotriva miliţiilor kurde din Siria.