Erdogan: Ofensiva lansată de Ankara în Afrin împotriva unei miliţii kurde va fi încheiată ”în foarte scurt timp”

Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, şi-a exprimat, Duminică, speranţa că ofensiva lansată de Ankara în Nordul Siriei împotriva unei miliţii kurde va fi încheiată ”în foarte scurt timp”, relatează AFP. Premierul turc, Binali Yildirim, citat de media, a afirmat că soldaţii turci au intrat Duminică dimineaţa în Siria, în cadrul acestei operaţiuni, care a început Sîmbătă seara cu bombardamente ale aviaţiei. Erdogan a avertizat totodată principalul partid prokurd din Turcia, HDP, împotriva oricărei tentative de a organiza manifestaţii ale opoziţiei împotriva ofensivei forţelor turce în Afrin. Turcia acuză YPG că este ramura din Siria a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), o organizaţie clasată drept ”teroristă” de către Ankara şi aliaţii săi occidentali şi care duce o mişcare de gherilă sîngeroasă pe teritoriul turc începînd din 1984. YPG este însă principala componentă a Forţelor Democratice Siriene (FDS), o alianţă de combatanţi kurzi şi arabi, susţinută de SUA pentru a lupta împotriva grupării Stat Islamic (SI) în Nordul Siriei.

SUA au făcut apel la aliatul lor Turcia ”să dea dovadă de reţinere” în Siria

Statele Unite ale Americii (SUA) au făcut apel la aliatul lor Turcia ”să dea dovadă de reţinere” în Siria, unde au intrat Duminică militari turci, relatează AFP şi Reuters.

”Facem apel la Turcia să dea dovadă de reţinere, să se asigure că operaţiunile sale militare sunt pe o rază de acţiune şi de o durată limitate şi să evite în mod riguros orice victimă civilă”, a declarat într-un comunicat purtătoarea de cuvînt a Departamentului de Stat al SUA, Heather Nauert. În comunicat se precizează că secretarul de stat american, Rex Tillerson, a discutat la telefon, Sîmbătă, cu omologii săi din Turcia şi Rusia, exprimîndu-şi preocuparea în legătură cu situaţia creată ca urmare a operaţiunii Ankarei în Nordul Siriei. Ofensiva turcă, denumită ”Ramura de măslin”, riscă să tensioneze şi mai mult relaţiile dintre Ankara şi Washington: SUA susţin de fapt o coaliţie arabo-kurdă, din care fac parte YPG, pentru a lupta împotriva grupării Stat Islamic (SI).

Proteste la Ankara și Istanbul

Poliţia turcă a folosit Duminică spray-uri cu piper pentru a-i dispersa pe protestatarii pro-kurzi la Ankara şi Istanbul, reţinînd cel puţin 12 persoane la Istanbul, relatează Reuters. Protestatarii demonstrau împotriva operaţiunii pe care Turcia o întreprinde în provincia siriană Afrin (Nord) împotriva miliţiei kurde siriene YPG, susţinută de către SUA, conform agerpres. Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, i-a avertizat anterior pe susţinătorii opoziţiei pro-kurde să nu protesteze faţă de operaţiunea militară turcă din Afrin, precizînd că forţele de securitate vor interveni dacă ei vor încerca să demonstreze.

Aproximativ 50.000 de naţionalişti greci au manifestat la Salonic împotriva menţinerii numelui Macedonia a ţării vecine

Aproximativ 50.000 de naţionalişti greci care se opun menţinerii numelui Macedonia în denumirea ţării vecine au manifestat, Duminică, la Salonic, în contextul în care Atena şi Skopje fac eforturi pentru a se ajunge la un compromis, relatează AFP. Grupuri naţionaliste, multe de extremă dreapta, cum este partidul neonazist Zori Aurii, preoţi şi delegaţii din diaspora au făcut apel ca grecii să participe la protest, conform news.ro. Conform Poliţiei, s-au strîns aproximativ 50.000 de persoane, o cifră care depăşeşte estimările presei, care erau de aproximativ 30.000 de persoane. Tentativele Macedoniei de a fi inclusă în NATO şi în Uniunea Europeană au fost blocate pînă acum de Grecia, care susţine că numele Macedonia poate duce la revendicarea de către ţara vecină a regiunii din Nord a Greciei care poartă acelaşi nume, zonă în care se află Salonic. Pînă la soluţionarea disputei, Atena a fost de acord ca ţara vecină să se numească Fosta Republică Iugoslavă Macedonia. Discuţii între reprezentanţi ai celor două ţări, mediate de un diplomat ONU, nu au dus la rezultate concrete.

Franţa cere o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate în legătură cu provincia siriană Afrin

Franţa a cerut o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU în legătură cu Siria, ca urmare a operaţiunii Turciei în provincia siriană Afrin (Nord), a anunţat, Duminică, ministrul francez de Externe, Jean-Yves Le Drian, informează Reuters.

”Ghouta, Idlib, Afrin – Franţa cere o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate”, a scris pe Twitter şeful diplomaţiei franceze, precizînd că a avut o convorbire telefonică duminică dimineaţa cu omologul său turc.

Atac terorist asupra unui hotel de lux, soldat cu 14 morți

Ministerul de Interne din Afganistan a anunțat că atacul de la hotelul de lux Intercontinental din Kabul s-a soldat cu moartea a 14 străini și patru afgani, relatează AP. 11 dintre străinii care au murit erau angajați ai KamAir, o companie aeriană afgană. Atacul s-a încheiat după mai bine de 12 ore, după ce au fost eliminați toți atacatorii. În paralel, talibanii au revendicat atacul printr-un comunicat semnat de liderul mujahedin, care spunea că hotelul era "plin de invadatori americani și de alte naționalități" și că în atac au fost uciși "zeci" dintre ei. Cel puțin patru atacatori se aflau Sîmbătă seara în incinta Hotelului Intercontinental din Kabul și trăgeau asupra persoanelor aflate în clădire, a declarat o sursă din cadrul serviciilor de informații afgane pentru AFP. Atacul a început cu o explozie și curentul electric a fost întrerupt, a afirmat o sursă din cadrul serviciului de luptă împotriva terorismului. Comandoul a deschis focul la etajul al patrulea al hotelului, înainte de a se refugia la etajul al doilea, potrivit unei alte surse de securitate. Hotelul Intercontinental din Kabul a mai fost ținta unui atac revendicat de talibani în Iunie 2011, care s-a soldat cu 21 de morți. De atunci, hotelul se află sub supravegherea forțelor de ordine și accesul este rezervat.

Atena a adoptat noi măsuri de austeritate, în ciuda protestelor de stradă

Un drapel al Uniunii Europene a fost incendiat la Tesalonic, în timpul unui protest al grecilor față de decizia Guvernului de a impune noi măsuri de securitate. În timpul demonstraților împotriva licitațiilor imobiliare unde sunt scoase la vînzare casele confiscate de bănci de la persoane insolvabile, protestatarii și-au manifestat furia față de Bruxelles. Ciocniri violente au avut loc între protestatari și forțele de ordine, în fața Parlamentului de la Atena, care, în acel moment adopta noi măsuri de austeritate. Noile măsuri de austeritate sunt solicitate de creditorii Greciei, în schimbul acordării de noi fonduri. 20.000 de oameni au protestat la Atena și Salonic față de legea aprobată Joia trecută. Aceasta prevede înăsprirea condițiilor legale pentru greve, executări silite mai rapide și reduceri ale alocațiilor familiale. Atena speră să încheie cel de-al treilea program de ajutorare externă, fiind dependentă în ultimii 7 ani de banii de la Uniunea Europeană, care a impus măsuri extrem de dure de austeritate.  Grecia a convenit să introducă sute de reforme în ultimii șapte ani pentru a îndeplini condițiile creditorilor internaționali - Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială - după criza financiară din 2010.