Talibanii vor recunoaştere diplomatică şi sprijin financiar din partea Germaniei

Talibanii, noii conducători ai Afganistanului, vor recunoaştere diplomatică şi sprijin financiar din partea Germaniei, a declarat pentru ediţia de Duminică a cotidianului german Die Welt principalul purtător de cuvînt al mişcării islamiste, Zabihullah Mujahid, transmite dpa, potrivit agerpres. „Dorim relaţii diplomatice puternice şi oficiale cu Germania”, a insistat Zabihullah Mujahid pentru Welt am Sonntag. Talibanii mai vor și din partea Berlinului sprijin financiar, ajutoare umanitare şi cooperare în domeniile sănătăţii, agriculturii şi educaţiei, a spus oficialitatea talibană, care a adăugat că se aşteaptă la aceleaşi lucruri şi din partea altor ţări. În trecut, Germania a fost întotdeauna bine venită în Afganistan, a apreciat Mujahid. „Din nefericire, ei s-au alăturat apoi americanilor. Dar am iertat toate astea acum”, a spus el.

Germania şi-a închis ambasada din Kabul şi a sistat ajutorul de dezvoltare pentru Afganistan de la preluarea puterii de către talibani, luna trecută.

Numărul infectărilor raportate în Rusia a depăşit pragul de 7 milioane

Numărul cazurilor de coronavirus confirmate în Rusia a depăşit pragul de şapte milioane, Duminică, după ce autorităţile de la Moscova au raportat 18.645 de infectări noi în ultimele 24 de ore, precum şi 793 de decese suplimentare asociate maladiei COVID-19, informează Reuters. În urma acestor statistici medicale, numărul total al cazurilor de COVID-19 a ajuns în Rusia la 7.013.599, iar bilanţul deceselor a urcat la 187.200. Rosstat, Agenţia pentru statistică din Rusia, care foloseşte o definiţie mai largă a deceselor asociate noului coronavirus, a anunţat, în luna August, că 365.000 de rezidenţi ruşi au murit de COVID-19 sau din cauze asociate acestei boli între Aprilie 2020 şi Iulie 2021. Mortalitatea excesivă, despre care anumiţi specialişti în epidemiologie afirmă că reprezintă cel mai bun parametru pentru a măsura bilanţul deceselor înregistrate în timpul unei pandemii, a ajuns la valoarea de 528.000 în Iulie 2021, potrivit datelor comunicate de Rosstat.

Afganistanul ar putea fi în pragul unui război civil, potrivit șefului de Stat Major al SUA

Afganistanul ar putea fi în pragul unui război civil, a declarat şeful Statului Major al SUA, generalul Mark Milley, într-un interviu pentru postul american Fox News de la Baza Aeriană Ramstein din Germania, transmite dpa, potrivit agerpres. „Armata mea apreciază că există condiţiile pentru declanşarea unui război civil. Nu ştiu dacă talibanii vor fi în stare să-şi consolideze puterea şi să-şi impună guvernarea”, a apreciat generalul american. Există riscul ca grupările teroriste să profite de vacuumul de putere din Afganistan, a avertizat Milley. Există temerea că reţeaua Al Qaida se va regrupa, că Stat Islamic îşi va extinde influenţa şi că „o pleiadă întreagă de grupări teroriste” va prolifera, a mai spus el. „Vom putea vedea o recrudescenţă a terorismului din acea regiune în general în următoarele 12, 24, 36 de luni. Şi noi o vom monitoriza”, a avertizat generalul american.

Manifestații în Elveţia pentru legalizarea căsătoriilor de acelaşi gen

Membrii comunităţii LGBT din Elveţia au manifestat pe străzile din ţară pentru a susține căsătoriile între persoane de acelaşi sex. Elveţia organizează la sfîrșitul lunii un referendum pe această temă, potrivit mediafax. Mii de oameni au mărşăluit înaintea referendumului naţional care ar putea legaliza căsătoria între persoane de acelaşi sex. Manifestanţii s-au adunat în semn de susţinere pentru noul proiect de lege care va fi votat în data de 26 Septembrie. „Căsătoria pentru toţi este un pas uriaş pe drumul către egalitate”, a declarat un participant la marş. Referendumul, dacă va fi aprobat, ar permite cuplurilor de acelaşi sex să se căsătorească sau să îşi schimbe starea civilă. De asemenea, Codul Civil elveţian va trebui să schimbe cuvintele din „mireasă” şi „mire” în „logodnici” sau „doi oameni”. Legalizarea căsătoriei între persoane de acelaşi sex vine cu o serie de beneficii: va oferi dreptul de a adopta copii, va facilita cuplurilor de lesbiene obţinerea donaţiilor de spermă şi va permite partenerilor străini să obţină cetăţenia mai uşor. În cazul persoanelor transgender, noul proiect promite să elimine dificultatea declarării genului cu care se identifică.

Israelul se pregătește pentru a patra doză de vaccin anti-COVID-19

Cu peste 2,5 milioane de israelieni deja imunizaţi cu trei doze de vaccin anti-COVID-19, coordonatorul luptei cu pandemia din Israel, Salman Zarka, a spus că trebuie să înceapă pregătirile pentru a oferi populaţiei şi a patra doză de vaccin, din cauza noilor variante contagioase, potrivit mediafax. O altă etapă de vaccinare cu a patra doză de vaccin va fi necesară pentru cei vaccinaţi, pentru a ţine pasul cu variantele noi de coronavirus, a spus Zarka, şeful grupului special creat pentru a coordona lupta Israelului împotriva pandemiei de COVID-19. Chiar dacă două treimi din populaţia israeliană este deja vaccinată cu două doze, oficialii din domeniul sănătăţii se aşteaptă ca varianta Delta, mai contagioasă, să ducă în continuare la o creştere a numărului de cazuri şi a spitalizărilor, în lunile de Toamnă.

„Aşa va fi viaţa noastră de acum înainte, în valuri”, a adăugat Zarka. El crede că dozele de rapel speciale pentru noile variante ale coronavirusului ar putea fi gata pînă la sfîrşitul anului 2021 sau începutul anului 2022. Oficialul din sănătate a declarat anterior că dozele de rapel ale vaccinului anti-COVID-19 ar trebui să fie oferite populaţiei „o dată pe an sau la cinci-şase luni”, potrivit RT.

Manifestații în Franța împotriva permisului sanitar, pentru a opta săptămînă consecutiv

Aproximativ 140.000 de persoane, dintre care aproximativ 18.000 la Paris, au manifestat în diferite oraşe din Franţa împotriva permisului sanitar, pentru a opta Sîmbătă consecutiv, mobilizarea fiind în scădere, potrivit Ministerului de Interne francez, relatează AFP. Potrivit Ministerului, au avut loc 215 manifestaţii, dintre care cinci la Paris. Mobilizarea este în scădere de cîteva săptămîni. Weekendul trecut, au fost identificaţi aproape 160.000 de manifestanţi; în urmă cu două săptămîni aproximativ 175.000 şi aproape 215.000 în urmă cu trei săptămîni, a indicat Ministerul. ”Boicotăm acest permis sanitar. Vom introduce o a treia doză de boicot. La final, acest permis sanitar va cădea”, a afirmat Florian Philippot, preşedintele mişcării Patrioţii (extremă dreapta). În timp ce autorităţile au lansat Miercuri o campanie de rapel la vaccinarea anti-COVID-19, aşa-numita a treia doză, pentru ce mai vîrstnici şi vulnerabili, Florian Philippot a promis că se va merge ”pînă la greva generală dacă este necesar” împotriva acestui permis sanitar.

Pe parcursul manifestaţiilor, unii protestatari i-au fluierat pe clienţii din baruri şi restaurante, numindu-i ”colaboratori”, reluînd insulta adresată colaboratorilor francezi ai ocupantului german în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. La Marsilia (Sud), mii de oameni au plecat din Portul Vechi, marea majoritate fără mască, purtînd steaguri franceze. ”Întotdeauna nu permisului sanitar. Nu discriminării. Nu intimidării: libertate”, se afla înscris pe o pancartă. În Rennes (Vest), manifestaţii purtau pancarte pe care se afla înscris ”Injecţie ARNm, soluţie pentru depopulare?”. Manifestaţii au avut loc şi la Montpellier, Lyon, Nisa, Lille, Nantes, Bordeaux sau Strasbourg. Potrivit unui studiu de consultanţă Odoxa Backbone, publicat Joi de cotidianul Le Figaro, 67% dintre francezi aprobă permisul sanitar, pe care Preşedintele francez Emmanuel Macron nu a exclus să-l extindă după 15 Noiembrie.

Făinurile animale revin după 20 de ani de interdicţie

O moştenire a crizei vacii nebune, interdicţia europeană de a hrăni porcii şi păsările cu făinuri animale este pe punctul de a fi ridicată, cu anumite condiţii, însă acest subiect este unul sensibil pentru crescătorii de animale şi consumatori, informează AFP, potrivit agerpres. Începînd de săptămîna aceasta, va fi posibil, în principiu, să fie folosite „proteine animale transformate” în hrana păsărilor şi porcilor, potrivit unui text publicat în data de 18 August în Jurnalul oficial al UE. Aceasta după ce în 2001, în urma crizei vacii nebune, a fost introdusă o interdicţie europeană la a adăuga faina de animale la hrana animalelor. Peştii din crescătoriile piscicole şi animalele de companie pot fi hrănite deja cu acest tip de făinuri, rezultate în urma procesării carcaselor şi oaselor provenite de la animale sănătoase.

Interdicţia europeană rămîne valabilă pentru rumegătoare, ierbivore: în primul rînd bovine dar şi capre şi oi. În realitate nu este vorba de o revenire la o situaţie care era larg răspîndită în anii 1990 cînd bovinele bolnave, infectate sau moarte, erau procesate în făinuri folosite la hrana animalelor din aceiaşi specie, ceea ce a condus la propagarea encefalopatiei spongiforme bovine (ESB), a cărei variantă umană, maladia Creutzfeld-Jacob, putea să se transmită în rîndul consumatorilor. Într-un aviz publicat în Vara acestui an, Agenţia sanitară naţională din Franţa recomanda respectarea strictă a regulilor de separate a speciilor, de la abator şi pînă la livrarea către crescătorul de animale. Este vorba în special să fie evitat orice canibalism: să nu fie folosită făină obţinută din procesarea carcaselor sau oaselor de porci la hrana porcilor. Însă pentru Matthias Wolfschmidt, de la ONG-ul Foodwatch International, cazurile de canibalism nu pot fi complet excluse şi nici ca rumegătoarele să fie hrănite ilegal cu acest tip de făinuri. Acesta este un risc mult prea ridicat pentru Foodwatch International, în condiţiile în care boala vacii nebune a dispărut în sfîrşit din Europa, cu excepţia unor cazuri izolate.

O turcoaică de 116 ani a învins coronavirusul

O turcoaică de 116 ani a supravieţuit infectării cu SARS-CoV-2, ea devenind una dintre cele mai în vîrstă persoane care au învins coronavirusul, transmite news.ro. Potrivit presei din Turcia, Ayşe Karatay este internată la Eskişehir. Ea a fost spitalizată iniţial la Emirdag, unde a rămas o săptămînă la terapie intensivă. Apoi, a fost transferată la Eskişehir şi după încă două săptămîni la terapie intensivă a învins boala şi a fost mutată într-un salon normal.

“Mama a primit prima doză de Sinovac, nu a făcut-o şi pe a doua. Sunt foarte fericit că a trecut peste boală. Poate dacă făcea şi a doua doză de vaccin i-ar fi fost mai uşor. Eu am făcut ambele doze şi acum mă gîndesc să o fac pe a treia. Vin mulţi prieteni din străinătate şi cei nevaccinaţi sunt la terapie intensivă. Cei vaccinaţi trec uşor peste boală”, a declarat Ibrahim Karatay, fiul în vîrstă de 60 de ani al femeii. Ayşe Karatay va mai rămîne cîteva zile în spital pentru a fi monitorizată, avînd în vedere vîrsta sa înaintată. Femeia în vîrstă de 116 ani are opt copii.

În Februarie, călugăriţa franceză cunoscută ca Sora Andre s-a vindecat de covid-19 la vîrsta de 117 ani. Spre deosebire de Ayşe Karatay, Sora Andre a fost asimptomatică.

Pentru că nu i-au dat certificat de vaccinare fără să se vaccineze, i-a luat la bătaie pe medici

Un bărbat a rănit doi membrei ai unei echipe de vaccinare împotriva coronavirusului în oraşul german Gera. El le-a cerut, fără succes, să îi dea un certificat de vaccinare, însă fără să se imunizeze, relatează AFP. Incidentul a avut loc Sîmbătă, la un eveniment de vaccinare la un centru comercial. Bărbatul s-a dus la echipa mobilă de vaccinare, a refuzat să fie vaccinat şi apoi a devenit violent cînd nu a primit un certificat. Cele două persoane rănite au ajuns la spital, unde au primit îngrijiri, iar apoi au fost lăsate să plece acasă. Agresorul a fost reţinut de Poliţie într-o parcare din zona centrului comercial.

10.000 de oameni au participat la un marş pentru solidaritate şi drepturile omului

O manifestaţie în favoarea solidarităţii, toleranţei şi împotriva urgenţei climatice a reunit Sîmbătă circa 10.000 de oameni în centrul Capitalei Germaniei, Berlin, informează EFE, potrivit agerpres. Marşul a fost convocat de circa 300 de organizaţii, de la organizaţii neguvernamentale, precum Amnesty International şi Pro Asyl, la mişcări pentru mediu, ca Fridays for Future, dar şi sindicate şi partide de opoziţie. Sloganul comun a fost #unteilbar (inseparabili – n.r.), iar obiectivul era de a lansa un mesaj împotriva excluderii şi în favoarea drepturilor omului, împotriva rasismului şi în favoarea justiţiei sociale şi a primirii de refugiaţi. Marşul s-a întins pe cîţiva kilometri, de la Bulevardul 17 Iunie, din apropierea Cancelariei germane şi a sediului Parlamentului federal (Bundestag), trecînd prin emblematica Poartă Brandeburg şi terminînd în Alexanderplatz. În marea lor majoritate, participanţii au respectat distanţarea fizică şi au purtat măşti, potrivit unor surse din Poliţie, care au transmis că nu s-au înregistrat incidente.

Manifestaţia s-a desfăşurat cu trei săptămîni înaintea alegerilor generale din 26 Septembrie, scrutin care va marca sfîrşitul aşa-numitei „epoci Angela Merkel”, în contextul în care actualul cancelar se va retrage după formarea unui nou Guvern. Protestatarii au condamnat şi politica de extremă dreapta din Germania, relatează dpa, care menţionează că Poliţia a estimat numărul participanţilor la aproape 10.000, în timp ce un purtător de cuvînt al evenimentului a apreciat că prezenţa la marş a fost de sub 30.000 de persoane.