REALITATEA INTERNATIONALA PE SCURT (02 August 2021)

Plajă distrusă de flăcări în Catania. Incendiile au ajuns în centrul orașului și amenință aeroportul

Incendiile puternice din Sicilia au dus la evacuarea a sute de oameni, după ce flăcările s-au apropiat extrem de mult de zonele rezidențiale. Cea mai gravă situație este în Catania, unde focul a ajunsese Duminică și în centrul orașului. O plajă cunoscută a fost mistuită, iar flăcările s-au apropiat extrem de mult de aeroportul din Catania, care a fost închis timp de mai multe ore. Pompierii luptă în Sicilia cu peste 100 de incendii. Seceta, temperaturile ridicate şi vîntul puternic din ultimele zile au contribuit la răspîndirea flăcărilor. Cele mai multe dintre incendii au fost provocate de neglijenţă sau intenționat.

Pfizer și Moderna cresc prețurile vaccinurilor vîndute UE, pe măsură ce varianta Delta se răspîndește

Pfizer a crescut prețul vaccinului anti-COVID-19 cu mai mult de 25%, iar Moderna, cu mai mult de 10% în ultimele contracte de furnizare pentru Uniunea Europeană, în timp ce statele din blocul comunitar se confruntă cu o creștere exponențială a numărului de cazuri provocate de varianta Delta a coronavirusului, informează Financial Times, preluat de Reuters. Noul preţ pentru vaccinul Pfizer este de 19,50 euro/doză (23,15 dolari), faţă de 15,50 de euro anterior, a precizat publicaţia, citînd conţinutul unor contracte pe care le-a putut consulta. Totodată, preţul vaccinului Moderna este de 21,50 euro (25,50 dolari), potrivit contractului, în creştere de la 19 euro (22, 55 dolari) în primul contract de achiziţie, dar sub preţul convenit anterior de 24,01 euro (28,50 de dolari), întrucît comanda a crescut, se menţionează în articol, care citează un oficial familiarizat cu chestiunea.

Comisia Europeană a anunţat că UE este pe cale să-şi îndeplinească ţinta de a vaccina cu ambele doze cel puţin 70% din populaţia adultă pînă la sfîrşitul Verii, notează Reuters, citată de Agerpres. În Mai, UE a anunţat că se aşteaptă să primească peste un miliard de doze de vaccinuri pînă la sfîrşitul lui Septembrie de la patru fabricanţi de vaccinuri. Pfizer şi Moderna nu au putut fi contactate de Reuters pentru a confirma informaţiile privind scumpirea vaccinurilor livrate UE. Preţurile vaccinurilor în euro şi dolari au fost calculate la un curs avansat de Reuters de 1 dolar = 0.8425 euro.

„Tărîmul fără întoarcere”, o fostă insulă aflată în mijlocul unui dezastru ecologic

Barsa-Kelmes era o insulă din Marea Aral. Numele ei vine de la expresia kazahă „Tărîmul fără întoarcere” și este plină de legende despre fenomene paranormale. În anii 1960, Marea Aral a secat, iar Barsa-Kelmes se află acum în mijlocul unui deșert. Este una dintre puținele rezervații naturale din lume care se află într-o zonă de catastrofă ecologică, relatează BBC. Toată lumea ne întreabă de ce insula se cheamă „Tărîmul fără întoarcere”? E adevărat că putem găsi aici OZN-uri? Sunt și alte lucruri misterioase? Nu negăm niciodată. La urma urmei, e „Tărîmul fără întoarcere”, asta spune totul”, spune Zauresh Alimbetova, directoarea rezervației Barsa-Kelmes. Insula a fostt descoperită în 1848. După 100 de ani, a devenit rezervație naturală. Fosta insulă se află la 350 de kilometri de orașul Aral din Kazahstan. O parte din drumul spre „Tărîmul fără întoarcere” merge pe fundul fostei mări Aral.

„Sunt multe mituri și legende despre acest loc. Chiar și eu am văzut două obiecte care legănau pe cer. Dacă mi-ar fi spus altcineva, nu aș fi crezut”, spune Alimbetova. Oamenii cred că aici timpul se scurge mai încet. „Există o legendă despre o familie care a mers pe insulă și nu s-a mai întors. Unele legende sunt bazate pe întîmplări adevărate. La țărm erau mulți pești și asta îi atrăgea pe pescari. Dar ei nu vedeau cît de abrupt e țărmul, așa că multe bărci s-au zdrobit de stînci. De aceea oamenii i-au spus „Tărîmul fără întoarcere”, spune Alimbetova. Pentru că era atît de greu accesibilă, insula era protejată. Așa că au fost aduse aici specii pe cale de dispariție, iar Barsa-Kelmes a devenit rezervație naturală. Oamenii de știință au venit aici să studieze flora și fauna insulei. Aveau un aerodrom, o stație meteo, un club și o bibliotecă. Unii dintre ei s-au atașat atît de mult de acest loc, încît au ales să fie și înmormîntați acolo.

În anii 1960, Marea Aral, al patrulea lac ca mărime din lume, a început să se micșoreze, după ce cele două rîuri care o alimentau a fost deviată pentru a iriga cîmpurile de bumbac din Asia Centrală. În următorii 40 de ani, marea a secat în proporție de 90%. Cînd marea a dispărut, insula a devenit și mai izolată. Rezervația Barsa-Kelmes a fost închisă temporar. Nu se mai putea ajunge cu avionul, cu atît mai puțin cu barca, iar să mergi cu mașina era imposibil, pentru că fundul mării devenise o mlaștină sărată. Animalele au fost duse în alte rezervații. Fundul mării s-a transformat cu timpul într-un deșert, iar fosta insulă risca să dispară. Oamenii s-au întors acolo abia în anii 2000. Teritoriul rezervației este acum de 10 ori mai mare și face parte din patrimoniul biosferelor UNESCO.

Un român a fost ucis într-un atac al piraților asupra unui petrolier aflat în largul coastelor Omanului

Un cetățean român a fost ucis în urma unui atac al piraților asupra unui petrolier care naviga în largul coastelor Sultanatului Oman. În urma atacului și-a pierdut viața și un britanic. Moartea celor doi a fost confirmată de operatorul petrolierului Mercer Street, armatorul Zodiac Maritime. Potrivit companiei, celelalte persoane aflate la bord nu au fost rănite. Anterior, AFP a transmis că un petrolier fără încărcătură la bord a fost atacat Joi în largul coastelor Sultanatului Oman. Potrivit site-ului de operaţiuni maritime britanice UKMTO, un organism de luptă împotriva pirateriei, subordonat Royal Navy, atacul a fost semnalat Joi seara, la circa 152 mile marine (280 km) de coastele Omanului.

Pe Twitter, armatorul Zodiac Maritime, cu sediul la Londra, a confirmat „suspiciuni de piraterie” la bordul M/T Mercer Street. „În momentul incidentului, nava se afla în Nordul Oceanului Indian, navigînd dinspre Dar es Salaam”, în Tanzania, spre Fujairah (Emiratele Arabe Unite) „fără încărcătură la bord”, a adăugat el. Proprietarul este japonez, iar nava administrată de Zodiac Maritim, care aparţine omului de afaceri israelian Eyal Ofer, aflat pe poziţia a 197-a în clasamentul Forbes al celor mai bogaţi oameni din lume, cu o avere estimată la 11,3 miliarde de dolari, potrivit AFP.

Hackerii au atacat şi blocat sistemul de programare online la vaccin în regiunea italiană Lazio

Hackerii au atacat şi blocat sistemele IT ale companiei care se ocupă de organizarea şi programarea pentru vaccinări anti-COVID-19 în regiunea Lazio, din jurul Romei, au anunţat autorităţile locale, transmite Reuters, potrivit agerpres. „Un puternic atac al hackerilor asupra serverelor cu bazele de date este în curs”, conform unui mesaj postat pe Facebook de reprezentanţi ai autorităţilor locale. În mesaj se mai precizează că toate sistemele au fost dezactivate, inclusiv cele ale portalului medical dedicat regiunii Lazio şi cele ale reţelei de vaccinare. Autorităţile avertizează că programul de inoculare ar putea suferi întîrzieri. Conform Reuters, Poliţia şi procurori din Roma examinează situaţia şi ar putea deschide o anchetă pentru a descoperi cine se află în spatele acestui atac informatic. Autorităţile italiene au urmat recent exemplul celor din Franţa şi au anunţat introducerea obligativităţii de a prezenta un paşaport sanitar pentru a avea acces la o serie de activităţi. Această decizie a declanşat numeroase proteste, atît în Franţa cît şi în Italia.

Trump a uitat să-şi doneze salariul de Preşedinte în ultimele şase luni de mandat

Fostul Preşedinte republican Donald Trump, care a promis în campania electorală, în 2015, că-şi va dona salariul de Preşedinte, ar fi făcut acest lucru timp de doar trei ani şi jumătate, iar miliardarul primeşte în continuare o pensie în valoare de 220.000 de dolari pe an, ca fost şef de stat, dezvăluie The Washington Post (WP), scrie news.ro. În 2015, Donald Trump promitea să-şi doneze întregul salariu de Preşedinte, în cazul în care este ales – şi anume 400.000 de dolari (aproximativ 337.000 de euro) pe an. Preşedinţii americani nu sunt autorizaţi legal să refuze salariul, însă îl pot dona unor organizaţii pe care le aleg în acest sens. Donald Trump ar fi făcut acest lucru timp de cel puţin trei ani şi jumătate.

The Washington Post dezvăluie însă că nu a găsit vreo urmă a unor eventuale donaţii în ultimele şase luni ale mandatului predecesorului democratului Joe Biden la Casa Albă. Dintre organizaţiile guvernamentale contactate de către ziar, nici una nu a spus că ar fi primit vreo sumă de la Donald Trump. Acest lucru nu înseamnă, însă, că miliardarul nu ar fi făcut vreo donaţie. Ultima donaţie cunoscută pe care a făcut-o a avut loc la 23 Iulie 2020, către National Park Service, potrivit unor documente guvernamentale. Potrivit lui David Fahrenthold, jurnalistul de la WP care este autorul acestei anchete, Donald Trump era tot mai nemulţumit de faptul că nu a fost felicitat în mod public pentru aceste donaţii. În Februarie, revista Forbes i-a publicat toate donaţiile. Miliardarul a donat bani departamentelor Veteranilor şi Sănătăţii.

Miliardarul posta mesaje pe Twitter cu destinatarii acestor donaţii şi acuza presa că nu mediatiza suficient acest gest. ”Eu sunt singurul Preşedinte care nu a acceptat salariul, ceea ce m-a surprins. Este vorba despre 450.000 de dolari. Singurul motiv pentru care menţionez acest lucru este că ei (presa) nu vorbesc niciodată despre el”, le-a spus Trump susţinătorilor săi la un miting electoral, în Octombrie 2020, potrivit Business Insider. Numai că, potrivit Business Insider, fostul Preşedinte s-a înşelat atît cu privire la suma salariului, şi anume 400.000 de dolari şi nu 450.000, cît şi cu privire la faptul că alţi Preşedinţi nu şi-ar fi donat salariul. Alţi doi preşedinţi americani au făcut acest lucru, şi anume Herbert Clark Hoover (1929-1933) şi John F. Kennedy (1961-1963).

Regatul Unit oferă recompense cu scopul de a promova vaccinarea în rîndul tinerilor

Reduceri la platformele de livrare de mîncare la domiciliu sau la taxi sunt doar cîteva dintre recompensele oferite în Regatul Unit cu scopul de a promova vaccinarea în rîndul tinerilor, a anunţat ministrul Sănătăţii Sajid Javid, informează EFE, potrivit agerpres. Într-un comunicat, Javid le-a îndemnat pe persoanele cu vîrste între 18 şi 29 de ani, mai reticente să se vaccineze comparativ cu restul populaţiei adulte, „să profite de aceste reduceri” şi le-a amintit că vaccinul anticoronavirus nu-i protejează doar pe ei şi pe apropiaţii lor, ci va permite „să putem face multe dintre lucrurile de care ne este dor”.

Potrivit comunicatului, aplicaţii de taxi precum Uber şi Bolt vor oferi discounturi la servicii şi inclusiv o cursă gratis la centrele de vaccinare, iar tinerii îşi vor putea cumpăra mîncare la preţ redus de pe platforme precum Deliveroo, Uber Eats sau Pizza Pilgrim. Ministerul Sănătăţii de la Londra, care a amenajat puncte de vaccinare pentru tineri în galerii de artă şi centre comerciale, a menţionat că în următoarele zile vor fi anunţate noi facilităţi, care ar putea include reduceri la restaurante sau bilete mai ieftine la cinematografe sau la festivalurile de muzică.

Un fost gardian al unui lagăr de concentrare, ajuns la vîrsta de 100 de ani, va fi judecat în Germania

Un fost gardian la lagărul de concentrare Sachsenhausen de lîngă Berlin, ajuns la vîrsta de 100 de ani şi a cărui identitate nu a fost făcută publică, va fi judecat în Germania în Toamnă, la 76 de ani de la încheierea celui de-Al doilea Război Mondial, a relatat Welt am Sonntag, transmite Reuters. Tribunalul districtual din Neuruppin a acceptat acuzaţiile de complicitate la crimă în 3.500 de cazuri, iar procesul ar urma să înceapă în Octombrie. Acuzatul ar trebui să fie prezent la proces pentru două sau două ore şi jumătate pe zi, a declarat un purtător de cuvînt al Tribunalului pentru publicaţia citată. Despre acuzat, care nu a fost identificat în conformitate cu legislaţia germană privind suspecţii, se spune că ar fi lucrat ca gardian între 1942 şi 1945 în Sachsenhausen, unde au fost închişi circa 200.000 de oameni şi 20.000 au fost ucişi.

Recunoaşterea internaţională a genocidului armenilor de către turcii otomani este în creştere

Recunoaşterea internaţională a genocidului armenilor de către turcii otomani este în creştere, la aproape o sută de ani de la evenimente, conform estimărilor oamenilor de ştiinţă, informează dpa, potrivit agerpres. Peste 30 de state recunosc în prezent acest masacru drept genocid, în urma unor decizii în acest sens din partea Statelor Unite şi Letoniei la începutul acestui an. Tendinţa este în creştere, potrivit istoricului Suren Manukian din Erevan, care conduce Departamentul de studii comparative privind genocidul din cadrul Fundaţiei Institutului Muzeului Genocidului Armean. „Fiecare recunoaştere constituie o victorie pentru noi într-o luptă lungă”, a spus Manukian. Fiecare nouă recunoaştere a genocidului, aşa cum s-a întîmplat cu Germania în 2016, Franţa, Rusia şi multe alte state, creşte presiunea asupra Turciei pentru a aborda problema, a adăugat acesta.

Pe 24 Aprilie 1915 au fost arestaţi mii de intelectuali armeni suspectaţi de ostilitate faţă de stăpînirea otomană. Armenii au fost persecutaţi şi ucişi în mod sistematic de otomani în 1915 şi 1916. Potrivit estimărilor, pînă la 1,5 milioane de armeni şi-au pierdut viaţa în acea perioadă. Turcia respinge cu vehemenţă calificarea acestor ucideri drept genocid, spunînd că atît armeni, cît şi turci, au fost ucişi în conflictele civile care au avut loc atunci cînd armenii s-au ridicat împotriva conducătorilor otomani şi s-au alăturat trupelor ruse invadatoare. În timp ce istoricii estimează că au fost ucişi pînă la 1,5 milioane de armeni, Turcia recunoaşte uciderea a 300.000 – 500.000 de armeni şi respinge categoric noţiunea de genocid, adică exterminarea deliberată a unui popor. „Avem de-a face cu o crimă majoră care încă trebuie să fie abordată din punct de vedere juridic de către instanţele internaţionale”, a mai spus Manukian. Condamnarea Imperiului Otoman ar afecta Turcia ca succesor legal al acesteia. Manukian a declarat că, în prezent, în cercetarea genocidului este, de asemenea, foarte importantă studierea rolului autorilor individuali.”Au existat tipuri foarte diferite de comportament, deoarece nu este uşor să ucizi o fiinţă umană”.

Zeci de mii de persoane au protestat în multe oraşe din Franţa împotriva permisului sanitar

Manifestaţii au avut loc din nou Sîmbătă cu participarea a mii de oponenţi ai extinderii permisului sanitar în multe oraşe din Franţa, în numele „libertăţii”, pentru al treilea weekend consecutiv, relatează France Presse. În ajunul acestei mobilizări, autorităţile se aşteptau să vadă 150.000 de persoane mărşăluind. Sîmbăta trecută, protestele au adunat 161.000 de oameni şi 110.000 cu o săptămînă mai devreme. La Paris, o primă manifestaţie a mai multor mii persoane a fost marcată de ciocniri cu Poliţia. Peste 3.000 de poliţişti şi jandarmi au fost mobilizaţi pentru a încadra marşurile, la o săptămînă după ce manifestanţii au invadat bulevardul Champs-Elysees, unde accesul era blocat Sîmbătă.

La Rennes (Vest), manifestaţia a atras 2.900 de persoane, „fără incidente în acest stadiu”, a declarat Prefectura la începutul după-amiezii, o creştere a mobilizării faţă de Sîmbăta trecută (2.200 de persoane). „Sunt evreul lui Macron”, „vaccinează-mă împotriva fascismului şi capitalismului” sau „Media mincinoase! Vrem adevărul”, se putea citi pe pancartele purtate într-o atmosferă festivă şi zgomotoasă. În oraşele din Sud-Est, peste 20.000 de persoane au fost numărate de autorităţi, în principal în Montpellier (8.500) şi la Nisa (6.500). „Preşedinte, deputaţi, senatori, oameni de ştiinţă, jurnalişti, toţi laşi”, se putea citi pe o pancartă, iar pe alta „Nu sunt nici cobai şi nici un cod QR”. La Lille (Nord), mai mult de 2.000 de persoane, inclusiv aşa-numite „veste galbene”, au mărşăluit, scandînd „libertate, libertate” sau „permisul sanitar nu-l dorim, permisul autoritar nu-l vrem”.

Permisul sanitar, ce impune prezentarea unui certificat complet de vaccinare împotriva COVID-19 sau a unui test negativ recent, a fost adoptat definitiv de Parlamentul francez. Coronavirusul a ucis în total 111.855 de persoane în Franţa de la începutul pandemiei. Aplicat deja în locurile culturale şi de agrement din 21 Iulie, extinderea permisului sanitar pentru cafenele, tîrguri, expoziţii, saloane, restaurante şi trenuri este programată pentru 9 August. Franţa a depăşit săptămîna trecută pragul de 50% din populaţia sa complet vaccinată.

01.03.24 - 00:52
01.03.24 - 13:17
01.03.24 - 13:18
01.03.24 - 13:20
01.03.24 - 13:19
05.03.24 - 18:52
06.03.24 - 00:34
01.03.24 - 00:46
07.03.24 - 00:42
05.03.24 - 01:06
08.03.24 - 20:46
08.03.24 - 12:11
09.03.24 - 11:41
09.03.24 - 11:42
01.03.24 - 00:40