Bill Clinton regretă că a convins Ucraina să renunţe la armele nucleare

Fostul Preşedinte american Bill Clinton a declarat, într-un interviu acordat postului irlandez de televiziune RTÉ, că regretă rolul pe care l-a avut în convingerea Ucrainei de a renunţa la armele nucleare în 1994, sugerînd că Rusia nu ar fi invadat această ţară, dacă Kievul ar fi dispus astăzi de un astfel de arsenal.

"Simt o miză personală, pentru că i-am făcut pe ucraineni să accepte să renunţe la armele nucleare. Şi ei cred că Rusia nu ar fi făcut această cascadorie, dacă Ucraina ar fi avut încă armele lor", a spus fostul Preşedinte american.

În Ianuarie 1994, Bill Clinton a semnat un acord tripartit cu Preşedinţii de atunci al Rusiei, Boris Elţîn, şi al Ucrainei, Leonid Kravciuk, pentru a elimina arsenalul de arme nucleare strategice care a rămas pe teritoriul ucrainean după căderea Uniunii Sovietice. Statele Unite au fost, de asemenea, parte la un acord conex mai tîrziu, în acelaşi an, care includea angajamentele Rusiei de a respecta integritatea teritorială a Ucrainei. Aceste angajamente au fost încălcate în 2014, cînd Rusia a invadat şi a anexat Crimeea, şi au fost încălcate şi mai mult atunci cînd Moscova a început un război mai amplu împotriva Ucrainei, anul trecut.

"Ştiam că preşedintele Putin nu a sprijinit acordul pe care preşedintele Elţîn l-a încheiat, de a nu interveni niciodată în limitele teritoriale ale Ucrainei – un acord pe care l-a încheiat pentru că dorea ca Ucraina să renunţe la armele nucleare”, a spus Clinton. Ucrainenilor "le-a fost teamă să renunţe la ele, deoarece au crezut că este singurul lucru care îi proteja de o Rusie expansionistă", a menţionat fostul şef al Casei Albe.

"Cînd a devenit convenabil pentru el, preşedintele Putin l-a încălcat şi a luat mai întîi Crimeea. Şi mă simt îngrozitor, pentru că Ucraina este o ţară foarte importantă", a mărturisit Bill Clinton.

El spune că sprijinul occidental pentru Ucraina ar trebui să rămînă ferm. "Cred că ceea ce a făcut Putin a fost foarte greşit şi cred că Europa şi Statele Unite ar trebui să continue să sprijine Ucraina. S-ar putea să vină un moment în care Guvernul ucrainean să creadă că se poate gîndi la un acord de pace cu care ar putea trăi şi nu cred că noi, ceilalţi, ar trebui să-i lăsăm de izbelişte",a adăugat fostul Preşedinte.

La summitul NATO din Iulie, Polonia va cere garanţii de securitate pentru Ucraina

Polonia va solicita, la summitul NATO din Iulie, garanţii de securitate suplimentare pentru Ucraina din partea Alianţei Nord-Atlantice, afirmat Preşedintele Andrzej Duda, cu ocazia întîlnirii cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski.

„Am vrea să primim garanţii de securitate suplimentare la summitul NATO de la Vilnius, pentru a fi susţinuţi militarii ucraineni în lupta cu invadatorii. Sperăm că vom putea primi astfel de garanţii pentru Ucraina”, a declarat Andrzej Duda, conform cotidianului Le Monde şi agenţiei Interfax-Ukraine.

De altfel, Andrzej Duda crede că Ucraina ar trebui să devină membră a Uniunii Europene şi a NATO cît mai curînd posibil. Rusia se opune vehement posibilităţii integrării Ucrainei în Alianţa Nord-Atlantică.

„Polonia se situează pe locul al treilea în materie de furnizare de asistenţă militară Ucrainei. Am transferat peste 300 de tancuri, sisteme Grab şi alte echipamente”, a precizat Andrzej Duda.

Polonia a livrat Ucrainei opt avioane de vînătoare MIG-29 şi urmează să transfere încă şase în curînd. ”Sîntem pregătiţi ca, în viitor, să transferăm Ucrainei întreaga flotă de avioane MIG-29”, a subliniat Preşedintele Poloniei.

UE intenționează să se doteze cu un scut cibernetic

Confruntată cu creşterea numărului de atacuri cibernetice, în special odată cu războiul din Ucraina, Europa vrea să se doteze cu un „scut cibernetic”, un proiect în valoare de peste un miliard de euro, a anunţat comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton, într-un interviu pentru Les Echos, transmite AFP.

„Ambiţia noastră este de a crea un „scut cibernetic european care va permite o mult mai bună detectare a atacurilor în amonte. În prezent, pot trece pînă la 190 de zile între începutul răspîndirii unui malware şi declanşarea unui atac”, a subliniat Breton.

”Investiţia se va ridica la mai mult de 1 miliard de euro, din care două treimi vor fi finanţate de Europa”, a precizat oficialul, adăugînd că el va prezenta, pe 18 Aprilie, un regulament european, „Cyber Solidarity Act”.

„Odată cu războiul din Ucraina, atacurile cibernetice au crescut anul trecut cu 140% în Europa. În acest context, punerea în comun şi coordonarea forţelor noastre la nivel european devin mai necesare ca oricînd deoarece ameninţarea se va extinde”, a subliniat el.

„Ca din întîmplare”, aceste activităţi se intensifică asupra ţărilor care trimit arme Ucrainei, a adăugat Breton într-un interviu pentru LCI.

Un ajutor letal al Chinei pentru Rusia în războiul din Ucraina ar fi o greşeală istorică, cu consecinţe profunde, a declarat Stoltenberg

Orice furnizare de către China a unui ajutor letal pentru Rusia în timpul războiului din Ucraina ar fi o „greşeală istorică, cu consecinţe profunde”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Stoltenberg a adăugat, în cadrul conferinţei de presă de la finalul reuniunii miniştrilor de Externe ai NATO, că Alianţa Nord-Atlantică monitorizează cu atenţie tot ce face China şi s-a referit la faptul că Beijngul şi Moscova au semnat chiar înainte de invadarea Ucrainei un parteneriat fără limite, iar China nu a condamnat niciodată „invazia brutală a Rusiei”.

„Este un motiv de preocupare şi trebuie să fim clari asupra acestui lucru în contactele cu China”, a afirmat Stoltenberg.

Întrebat ce înseamnă „greşeală istorică cu consecinţe profunde”, secretarul general al NATO a răspuns: ”Cred că nu există motive să intrăm în detalii, dar China ştie că vor exista consecinţe severe dacă vor furniza sprijin letal Rusiei”.

Stoltenberg a mai afirmat că „Rusia depinde tot mai mult de China” şi că „relaţiile comerciale cu China au devenit chiar mai importante pentru Rusia în principal din cauza sancţiunilor economice şi a consecinţelor războiului”.

În acelaşi timp, a subliniat Stoltenberg, anunţul Rusiei că va transfera arme nucleare tactice în Belarus arată că declaraţia comună Rusia-China din urmă cu doar cîteva zile reprezintă doar „promisiuni goale”.

Președintele SUA atenționează asupra eventualelor riscuri ale inteligenţei artificiale, care se dezvoltă foarte rapid

Preşedintele american Joe Biden evocă eventuale riscuri ale inteligenţei artificiale (IA), care se dezvoltă foarte rapid, la o reuniune cu consilierii, relatează AFP. 

Întrebat de către jurnalişti despre pericolul pe care-l poate reprezenta inteligenţa artificială, Joe Biden a răspuns că ”rămîne de văzut. Ar putea exista”.

Această tehnologie ar putea ajuta la înfruntarea unor ”provocări foarte grave, ca bolile şi schimbările climatice”, le-a spus Preşedintele democrat experţilor Consiliului Casei Albe în Ştiinţă şi Tehnologie.

Însă ea reprezintă ”potenţiale riscuri la adresa societăţii noastre, economiei noastre şi securităţii noastre naţionale”, a estimat el.

”După mine, întreprinderile tech trebnuie să se asigure că produsele lor sînt sigure”, a subliniat Joe Biden.

”Fără garanţii, vedem care sînt consecinţele în domeniul sănătăţii mentale şi imaginii de sine”, a continuat el.

Reţelele de socializare sînt acuzate cu regularitate de faptul că dăunează sănătăţii mentale a celor mai tineri utilizatori ai lor şi îi fac să se compare cu imagini perfecte care inundă aceste platforme.

Preşedintele american a cerut din nou Congresului să impună ”limite stricte” în privinţa datelor personale colectate de către grupuri în domeniul tehnologiei şi să interzică publicitatea ţintită care-i vizează pe copii.

Structurile portuare europene sînt puternic penetrate de traficanţii de droguri

Bandele de traficanţi de droguri se infiltrează tot mai mult în structurile porturilor europene, mituind personal şi introducîndu-şi propriii membri, a avertizat Europol.

Bandele utilizează, în principal, transportul cu containere pentru a introduce cocaină în Uniunea Europeană, folosind din ce în ce mai mult codurile digitale de securitate cu care sînt închise containerele.

Cu aceste coduri, traficanţii pot deschide cu uşurinţă containerele şi scoate drogurile ascunse înăuntru.

Potrivit Europol, circa 90 milioane de containere trec prin porturile din UE, însă numai o mică parte dintre ele sînt verificate pentru depistarea mărfurilor de contrabandă.

O cantitate totală record de 200 tone de cocaină a fost confiscată în cele mai mari două porturi europene, Rotterdam (Olanda) şi Antwerpen (Belgia).

Din pricina prețurilor mari, ministrul turc de Finanţe le recomandă turcilor să mănînce miel în loc de vită

Principalul responsabil economic din Turcia a venit cu o nouă soluţie la problema inflaţiei persistente a produselor alimentare: mîncaţi mai mult miel, transmite Bloomberg. 

Ministrul Finanţelor, Nureddin Nebati, i-a sfătuit pe cetăţeni să îşi schimbe obiceiurile alimentare, subliniind faptul că mielul este mai ieftin decît carnea de vită şi mai bine potrivit pentru geografia Turciei.

Potrivit lui Nureddin Nebati, obiceiurile alimentare ale turcilor s-au modificat, adăugînd că tinerii au dobîndit o aversiune faţă de carnea de miel din cauza mirosului.

„Carnea de miel este mai ieftină decît carnea de vită, dar nu este preferată”, a spus ministrul turc al Finanţelor, într-un interviu pentru postul de televiziune Haber Global TV. Consumul de carne de miel ar trebui să fie încurajat, a adăugat Nureddin Nebati.

Pe lîngă problemele create consumatorilor, creşterea explozivă a preţurilor la carne a devenit şi o bătaie de cap pentru Preşedintele Recep Tayyip Erdogan, înainte de alegerile din 14 Mai.

În luna Martie, preţurile la carnea de vită au crescut cu 20% de la o lună la alta, continuînd o tendinţă de creştere de ordinul a două cifre care a început în Ianuarie. Banca Centrală a Turciei a menţionat, în mod special, carnea roşie şi produsele din carne procesată drept principalii factori care au stat la baza creşterii preţurilor produselor alimentare.

Cu prudență, vicecancelarul german spune că țara sa nu trebuie să devină parte în război

Vicecancelarul german Robert Habeck a reiterat limitele implicării ţării sale în ce priveşte sprijinul pentru Ucraina, subliniind că Germania nu trebuie să devină parte în război.

”Nu trebuie să devenim un participant la acest război. Este important ca această limită să fie păstrată mereu”, a spus el la postul public de radio Deutschlandfunk.

”Acest considerent joacă un rol major în toate evaluările sprijinului pentru Ucraina”, a afirmat el.

”Evaluăm întotdeauna unde un pas ar putea merge atît de departe încît să ne implice activ în război”, a explicat el.

Întrebat unde el, personal, trage o linie roşie, vicecancelarul a răspuns: ”Să avem trupe germane în Ucraina”.

Habeck şi cancelarul Olaf Scholz au spus deja de mai multe ori că Germania nu ar trebui să devină parte a războiului.

În Japonia, 1,5 milioane de persoane trăiesc în izolare socială

Japonia numără aproape un milion şi jumătate de persoane care trăiesc în izolare socială, denumite „hikikomori” în această ţară, iar aproape 20% dintre ele au atribuit retragerea lor din societate pandemiei de COVID-19, potrivit unui studiu realizat de Guvernul nipon, informează AFP. 

Fenomenul afectează aproximativ 2% dintre persoanele din grupa de vîrstă 15-64 de ani din Japonia (1,46 milioane de oameni), conform acestui studiu, realizat în Noiembrie 2022, cea mai extinsă analiză de acest tip efectuată pînă în prezent de Guvernul de la Tokyo.

Motivul cel mai des invocat de persoanele chestionate pentru a explica retragerea lor din societate este renunţarea la locul de muncă, urmat la mică distanţă de pandemia de COVID-19.

„Se pare că anumite persoane corespund definiţiei noastre despre ‘hikikomori’, pentru că ele au fost descurajate să iasă din locuinţe din cauza COVID-19 şi, deci, au sfîrşit prin a avea mai puţine contacte cu societatea”, a declarat, pentru AFP, Koji Naito, un oficial guvernamental nipon.

„Hikikomori” sînt definiţi în cadrul acestui studiu ca persoane cu vîrste cuprinse între 15 şi 64 de ani care evită să participe la activităţi sociale, cum ar fi mersul la şcoală sau la locul de muncă, şi care, timp de cel puţin şase luni, nu ies din locuinţele lor decît pentru activităţi recreative sau pentru a-şi face cumpărăturile, sau care nu îşi părăsesc practic deloc domiciliul.

Perfidia Kremlinului după inculparea penală a lui Donald Trump

Kremlinul a refuzat, Miercuri, să facă vreun comentariu asupra inculpării fostului Preşedinte american Donald Trump, acuzat că a orchestrat o serie de plăţi menite să acopere trei cazuri stînjenitoare înaintea alegerilor prezidenţiale din 2016, informează AFP.

"Nu considerăm că avem dreptul să ne amestecăm în problemele interne din SUA şi considerăm că SUA nu au dreptul să se amestece în problemele noastre. Prin urmare, nu dorim să comentăm", a declarat purtătorul de cuvînt al Preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.

Donald Trump a pledat Marţi nevinovat la acuzaţia de falsificare de documente contabile, în faţa Justiţiei din New York, în timpul unei audieri de inculpare penală istorică ce a deschis calea pentru un proces în 2024.

Fostul Preşedinte este acuzat că a orchestrat o serie de plăţi pentru a acoperi trei cazuri stînjenitoare înainte de alegerile din Noiembrie 2016, în special plătind suma de 130.000 de dolari către o actriţă de filme porno, Stormy Daniels, cu care el ar fi avut în 2006 o relaţie extraconjugală.

Acuzat că a dorit să se apropie de preşedintele rus Vladimir Putin în timpul mandatului său, pentru a contracara mai bine China, Donald Trump reiterează permanent că ofensiva Rusiei în Ucraina nu ar fi avut loc niciodată dacă el ar fi fost încă la putere.

Serviciile de informaţii americane au acuzat deja Rusia de amestec în alegerile americane din 2016, în special prin utilizarea reţelelor sociale pentru a-l susţine pe Donald Trump, acuzaţii respinse atît de fostul Preşedinte, cît şi de Moscova.