Delirium tremens? Lavrov compară extinderea NATO cu dorinţa lui Hitler de a ocupa noi teritorii în Estul Europei

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a comparat, Miercuri, extinderea NATO către Est cu dorinţa lui Adolf Hitler de a ocupa noi teritorii în Estul Europei, a consemnat EFE, potrivit agerpres. 

„În esenţă, expansiunea nesăbuită a NATO reflectă aceleaşi intenţii care au stat la baza politicii lui Hitler ‘Drang nach Osten’ (Marşul spre Est)”, a declarat Lavrov, în cadrul celei de-a 11-a reuniuni internaţionale a înalţilor oficiali din sfera securităţii, organizată de Consiliul de Securitate rus.

Lavrov a susţinut că Statele Unite au distrus în mod deliberat arhitectura de securitate europeană, acordînd „o atenţie specială creării de ameninţări inacceptabile pentru Rusia”.

„Este suficient să menţionăm retragerea Statelor Unite din Tratatul privind rachetele balistice, în urmă cu mai bine de 20 de ani, din Tratatul privind forţele nucleare cu rază intermediară, din tratatul Cer deschis”, a spus şeful diplomaţiei ruse în discursul său, transmis pe postul public de televiziune Rossia 24.

Lavrov a acuzat, de asemenea, SUA şi aliaţii lor că au transformat Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) „într-o structură marginală” în domeniul securităţii europene şi că au intrat „de mult timp pe un făgaş de provocare prin extinderea NATO spre Est”.

Acest lucru, a subliniat el, „este contrar promisiunilor politice făcute liderilor sovietici de a nu extinde alianţa nici un centimetru şi, de asemenea, contrar angajamentelor asumate la cel mai înalt nivel de a nu-şi consolida propria securitate în detrimentul securităţii celorlalţi”.

Potrivit lui Lavrov, Occidentul şi-a dezvăluit „adevăratele intenţii în Decembrie 2021, cînd a respins propunerile Rusiei de a i se da garanţii de securitate obligatorii din punct de vedere juridic”, în sensul ca Alianţa Atlantică să se retragă din ţările care au aderat la NATO începînd din 1997.

El a mai notat că, în prezent, Occidentul nu-şi ascunde intenţia de a face ca Rusia să sufere o „înfrîngere strategică” şi pentru aceasta foloseşte „regimul de la Kiev, care este burduşit cu arme ale NATO”.

„În acelaşi timp, o parte din livrările occidentale (de arme) – şi o parte din ce în ce mai mare – se răspîndesc, scăpate de sub control, în întreaga lume”, a menţionat Lavrov.

Ministrul de Externe rus a reiterat că aliaţii NATO sunt „de fapt şi de drept implicaţi direct în conflict de partea Kievului”, atenţionînd că „o astfel de linie iresponsabilă creşte semnificativ ameninţarea unei ciocniri militare directe între puterile nucleare”.

Serghei Lavrov a menţionat că Rusia trimite semnale Capitalelor occidentale despre inadmisibilitatea unui astfel de scenariu, ”dar aceste semnale sunt ignorate sau denaturate în scopuri propagandistice”.

Un emisar chinez a fost asigurat că Franţa şi UE vor sprijini Ucraina pe termen lung

Franţa şi Uniunea Europeană sunt hotărîte să sprijine Ucraina „pe termen lung” şi „în toate domeniile”, a reafirmat Parisul unui emisar chinez, trimis de Beijing în Europa pentru a discuta despre o soluţionare politică a conflictului ruso-ucrainean, relatează AFP, potrivit agerpres.

Ministerul francez de Externe, prin directorul său general pentru Afaceri Politice şi de Securitate, Frédéric Mondoloni, a subliniat „întreaga responsabilitate a Rusiei în izbucnirea şi continuarea războiului”, în cursul unei întîlniri cu emisarul special chinez Li Hui, însărcinat cu problema ucraineană, potrivit unui comunicat al Parisului.

Potrivit acestui text, Parisul, salutînd „reluarea dialogului dintre China şi Ucraina”, a reamintit că Kievul „îşi exercită dreptul de legitimă apărare” şi a insistat că Franţa şi UE sunt „hotărîte să sprijine Ucraina pe termen lung, în toate domeniile”.

Li Hui, fost ambasador al Chinei la Moscova, se află de o săptămînă într-un turneu prin Europa pentru a discuta despre „rezolvarea politică” a conflictului din Ucraina. El a stat două zile la Kiev şi una în Polonia înainte de a vizita Franţa. Ulterior, diplomatul urmează să se deplaseze în Germania şi Rusia.

Euro digital ar putea fi lansat în 3 – 4 ani

Un euro digital ar putea fi lansat în 3 – 4 ani, însă, chiar şi aşa, bancnotele vor fi disponibile atîta timp cît va fi cerere pentru ele, a declarat Fabio Panetta, membru al Comitetului Executiv al Băncii Centrale Europene, într-un interviu pentru Les Echos, preluat de Reuters, potrivit agerpres.

Pentru ca euro digital să fie interoperabil cu monedele digitale ale altor bănci centrale, BCE lucrează îndeaproape cu băncile centrale din SUA, Marea Britanie, Elveţia, Canada, Japonia şi Suedia.

„Suntem într-o fază preliminară în care ne comparăm notiţele cu privire la progresele făcute”, a spus Fabio Panetta, în interviul publicat pe site-ul BCE, adăugînd că este nevoie de mult mai mult muncă. ”Deşi interoperabilitatea este de dorit, regulile naţionale diferite cu privire la confidenţialitate ar face acest lucru mai dificil”, a apreciat Panetta.

Deocamdată, BCE studiază designul unui euro digital, distribuţia şi impactul său asupra sectorului financiar.

„În luna Octombrie, Consiliul guvernatorilor va decide dacă va lansa o fază pregătitoare pentru a dezvolta şi testa un euro digital. Această fază ar putea dura doi sau trei ani. În cazul în care Consiliul guvernatorilor şi legislatorii europeni, statele membre şi Parlamentul European vor fi de acord, am putea lansa un euro digital în trei sau patru ani”, a spus Fabio Panetta.

Un bărbat din Namibia a murit de ”febra Congo” în Africa

Un bărbat a murit în Namibia din cauza febrei hemoragice Crimeea-Congo, cunoscută sub numele de „febra Congo”, o boală virală transmisă de căpuşe, a anunţat Ministerul Sănătăţii din această ţară africană, potrivit AFP şi agerpres.

„Un singur caz este suficient pentru a declara un focar de boală şi pentru ca măsuri sanitare să fie puse în aplicare împotriva transmiterii, potrivit normelor internaţionale”, a declarat pentru AFP Ben Nangombe, director executiv la Minister.

Cazul a fost confirmat Duminică în urma unor teste, a precizat Ministerul într-un comunicat. Bărbatul, care a fost plasat în izolare într-un spital din capitala Windhoek şi a murit săptămîna trecută, a intrat în contact cu un total de 27 de persoane identificate, au declarat autorităţile sanitare.

Boala infecţioasă este o zoonoză, ceea ce înseamnă că afectează animalele şi poate fi transmisă la om. Transmiterea acestei febre hemoragice are loc „fie prin muşcături de căpuşe, fie prin contact cu sîngele sau cu ţesuturile animalelor infectate, în timpul sacrificării sau imediat după”, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

Rata de mortalitate este de 10 – 40%.

Ultimele cazuri cunoscute din Namibia au fost înregistrate în 2020, potrivit Ministerului Sănătăţii. Rata mortalităţii în ţară la ultimele cazuri ajunsese la 50%.

Infecţiile afectează de obicei persoanele care lucrează în sectorul creşterii animalelor, angajaţii abatoarelor sau personalul sanitar, potrivit Ministerului Sănătăţii.

Reţelele sociale generează efecte extrem de nocive asupra sănătății mintale a tinerilor

Reţelele sociale pot avea „efecte extrem de nocive” asupra sănătăţii mintale a copiilor şi adolescenţilor, a avertizat, într-un raport, medicul-şef din Statele Unite, Vivek Murthy, cerîndu-le giganţilor din domeniul tehnologiei digitale să acţioneze, relatează AFP, potrivit agerpres.

„Trecem printr-o criză naţională de sănătate mintală în rîndul tinerilor şi mă tem că reţelele de socializare sunt un factor major al acestei crize – lucru pe care trebuie să-l abordăm urgent”, a avertizat Vivek Murthy, într-un comunicat care însoţeşte raportul.

Sunt necesare mai multe cercetări pentru „a înţelege mai bine efectele reţelelor sociale” asupra tinerilor, însă „există o mulţime de dovezi” că acestea pot avea consecinţe negative, a mai spus el în documentul de 19 pagini.

Studiile au stabilit, de exemplu, o legătura între utilizarea reţelelor sociale şi apariţia simptomelor depresive. Împingîndu-i pe adolescenţi să se compare cu alţii, aceste platforme le pot submina stima de sine, potrivit lui Vivek Murthy.

Fetele tinere ar putea fi şi mai vulnerabile. Utilizarea acestor platforme le expune mai mult decît pe băieţi la hărţuirea online sau chiar la dezvoltarea tulburărilor de alimentaţie, potrivit unui studiu citat de Vivek Murthy.

Toţi tinerii pot fi expuşi, de asemenea, la conţinut „periculos”, care prezintă, de exemplu, acte violente sau sexuale, insistă medicul-şef.

Companiile din domeniul tehnologiei ar trebui să impună o „vîrstă minimă” pentru copiii care doresc să utilizeze reţelele sociale şi să creeze setări implicite care să le protejeze mai bine viaţa privată, a mai spus el.

Pînă la 95% dintre tinerii americani cu vîrsta cuprinsă între 13 şi 17 ani afirmă că folosesc o reţea socială, dintre care o treime o folosesc „aproape constant”, potrivit Centrului de Cercetare Pew.

Într-o singură zi, cel mai bogat om al planetei a pierdut 11 miliarde de dolari

Averea francezului Bernard Arnault, cel mai bogat om de pe planetă, a scăzut cu 11,2 miliarde de dolari într-o singură zi, pe fondul îngrijorărilor că încetinirea economiei americane va duce la reducerea cererii pentru bunuri de lux, transmite Bloomberg, potrivit agerpres.

Arnault, fondatorul grupului LVMH, care oferă printre altele poşete Louis Vuitton, şampanie Moet & Chandon şi rochii Christian Dior, a văzut cum averea sa a crescut în ritm exploziv pe parcursul acestui an, odată cu avansul cotaţiilor acţiunilor companiilor europene din sectorul luxului.

Marţi însă, o parte din aceste cîştiguri la bursă au dispărut, după ce cotaţia titlurilor LVMH a scăzut cu 5% la bursa de la Paris, cel mai mare declin înregistrat în ultimele 12 luni, pe fondul unei scăderi generale care a şters aproximativ 30 de miliarde de dolari din capitalizarea de piaţă a sectorului european al luxului.

Chiar şi după această scădere, averea lui Bernard Arnault se situează la 191,6 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index, în condiţiile în care, de la începutul anului şi pînă în prezent, miliardarul francez şi-a sporit averea cu 29,5 miliarde de dolari.

După ziua de Marţi, diferenţa între Bernard Arnault şi fondatorul Tesla Inc, Elon Musk, al doilea cel mai bogat om al lumii, s-a redus la doar 11,4 miliarde de dolari.

Scăderea de Marţi a venit însă după o creştere îndelungată a cotaţiei acţiunilorLVMH, care sunt în continuare cu 23% peste nivelul la care erau la începutul anului. Aceasta în condiţiile în care indicele MSCI Europe Textiles Apparel & Luxury Goods Index a înregistrat un avans de 27%.

Bolivia îi solicită Papei Francisc toate dosarele legate de abuzurile sexuale comise de preoţi în ţară

Bolivia îi cere, printr-o scrisoare, Papei Francisc să îi comunice toate dosarele legate de cazuri de abuzuri sexuale comise de preoţi în ţară, după informaţii de presă despre zeci de agresiuni, a anunţat Preşedinţia, potrivit AFP, scrie agerpres. 

Cererea survine după relatări din presă despre defunctul preot spaniol Alfonso Pedrajas, al cărui jurnal intim a dezvăluit că a abuzat peste 80 de minori în Bolivia, unde a ajuns la începutul anilor 1970.

„Solicit Justiţiei boliviene să aibă acces la toate dosarele, registrele şi informaţiile referitoare la aceste acuzaţii şi fapte de abuz sexual comise de preoţi catolici şi clerici pe teritoriul Boliviei”, a scris Preşedintele bolivian Jean Arce într-o scrisoare adresată Papei Francisc şi prezentată într-o conferinţă de presă.

El a adăugat că statul bolivian îşi rezervă dreptul de a interzice intrarea pe teritoriul naţional a clericilor străini care au antecedente de abuz sexual asupra minorilor.

Cazul, dezvăluit la sfîrşitul lunii Aprilie de ziarul spaniol El Pais, a dat naştere la cel puţin opt plîngeri în Bolivia împotriva preoţilor Ordinului Iezuit, implicîndu-i pe Pedrajas şi alţi trei clerici spanioli, toţi decedaţi acum.

Conferinţa Episcopală Boliviană a confirmat vizita preotului spaniol Jordi Bartomeu în curînd pentru a aborda problema abuzului sexual în ţară. Bartomeu este unul dintre înalţii funcţionari ai Dicasteriului, echivalentul unui minister pentru Sfîntul Scaun, pentru Doctrina Credinţei.

Japonia nu intenționează să adere la NATO

Premierul japonez Fumio Kishida a declarat că ţara sa nu are planuri de a deveni membră NATO, dar a admis intenţia alianţei de securitate de a deschide un birou de legătură în Japonia, relatează Reuters, potrivit agerpres.

Comentariile lui Fumio Kishida vin după ce ambasadorul Japoniei în SUA a declarat anterior, în cursul acestei luni, că NATO plănuieşte deschiderea unui birou în Tokyo, primul din Asia, pentru a facilita consultările în regiune.

„Nu am cunoştinţă de vreo decizie luată” la NATO privind deschiderea unui birou, a declarat Kishida Miercuri în Parlament, adăugînd că ţara sa nu doreşte să se alăture Alianţei Nord-Atlantice ca ţară membră sau semi-membră.

Între timp, China deja a anunţat, în cadrul unei conferinţe de presă a Ministerului de Externe de Miercuri, că se opune planului de a deschide un astfel de birou de legătură la Tokyo, relatează Reuters.

Ori la bal, ori la spital! Rusia îşi va duce ”operaţiunea militară specială” pînă la capăt, a spus Peskov

Kremlinul nu are interesul să pună capăt conflictului cu Ucraina, potrivit purtătorului de cuvînt al Preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, informează dpa, potrivit agerpres. 

Rusia îşi va duce „operaţiunea militară specială” pînă la capăt, pînă cînd îşi va afirma interesele şi îşi va atinge obiectivele – fie prin intermediul luptelor, fie al „altor mijloace disponibile”, a declarat Peskov Miercuri, citat de agenţia de presă TASS, folosind termenul preferat de Moscova pentru a descrie războiul pe care l-a declanşat asupra ţării vecine în urmă cu 15 luni.

Potrivit lui Peskov, la ora actuală nu sunt indicii că ar fi posibilă o soluţie paşnică. Negocierile cu Kievul nu sunt posibile pentru că leadership-ul Ucrainei „a interzis negocierile de orice fel cu Rusia”, a afirmat Peskov.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a făcut din retragerea trupelor ruse de pe teritoriile ucrainene ocupate o precondiţie pentru negocierile de pace.

În acelaşi timp, într-un mesaj video adresat în cadrul unei conferinţe de securitate de la Moscova, Preşedintele rus Vladimir Putin a vorbit despre o „instabilitate în creştere în lume”, în contextul războiului pe care el l-a ordonat în urmă cu aproape un an şi jumătate.

Vladimir Putin a acuzat Occidentul de această instabilitate, afirmînd că puterile occidentale încearcă să-şi menţină dominaţia globală în detrimentul altor ţări.

Liderul de la Kremlin a acuzat din nou de „neocolonialism” statele occidentale care ajută Ucraina să se apere în faţa invaziei ruse prin livrări de arme.