În cadrul unei a anchete a ONU, s-a constatat că, în timpul atentatelor din Octombrie, Israelul a aplicat ”directiva Hanibal”

Armata israeliană a aplicat ”directiva Hanibal”, care susţine utilizarea întregii forţe posibile pentru a evita ca soldaţii israelieni să cadă în mîinile inamicului, chiar cu preţul vieţii acestora, în timpul atacurilor teroriste din 7 Octombrie, a indicat o comisie a ONU, transmite EFE.

Potrivit primului raport al Comisiei internaţionale şi independente de anchetă privind conflictul început cu aceste atacuri, în cel puţin două cazuri forţele israeliene au aplicat directiva respectivă, ceea ce a provocat moartea a 14 civili israelieni.

Într-unul din cazuri, un tanc israelian a tras asupra a 13 persoane reţinute într-o casă din kibuţul Beeri, unul din cele atacate de Hamas şi alte grupuri armate, în timp ce în celălalt, o femeie ce fusese răpită a fost ucisă de focuri trase de un elicopter al Armatei israeliene.

A fost confirmată prezenţa a opt elicoptere la festivalul Nova, unul dintre principalele obiective ale atacurilor din Octombrie, deşi raportul a subliniat că nu poate confirma dacă din ele au fost împuşcaţi civili. În raport, comisia prezidată de Sud-africana Navi Pillay mai dă asigurări că răspunsul forţelor israeliene la atacuri a fost întîrziat semnificativ în momentele sale iniţiale şi, în multe cazuri, a fost total inadecvat. ”Unele grupuri mici de forţe de securitate israeliene au sosit lent, au fost insuficiente ca număr şi au dovedit o lipsă de coordonare”, arată documentul.

Acesta denunţă, de asemenea, faptul că autorităţile israeliene au acordat prioritate identificării victimelor şi predării cadavrelor lor familiilor pentru a fi înhumate înainte de testele medico-legale, ceea ce a împiedicat colectarea probelor abuzurilor comise în timpul atacurilor, în special a celor de natură sexuală.

Înaintea vizitei lui Putin în Coreea de Nord, Kim laudă legăturile indestructibile cu Moscova

Liderul Nord-coreean, Kim Jong Un, a lăudat legăturile indestructibile dintre Phenian şi Moscova, înainte de o vizită aşteptată a omologului său rus Vladimir Putin în Coreea de Nord, pe fondul războiului din Ucraina, relatează AFP, potrivit Agerpres. Conform agenţiei Sud-coreene de presă Yonhap, Putin s-ar putea deplasa în Coreea de Nord chiar săptămîna viitoare, la nouă luni după ce Kim a efectuat, în Septembrie, o rară vizită în Rusia pentru a se întîlni cu preşedintele rus.

Cele două naţiuni au dezvoltat "legături indestructibile ca fraţi de arme", a subliniat liderul de la Phenian, într-un mesaj adresat lui Putin cu ocazia sărbătorii naţionale a Rusiei. "Poporul nostru îşi exprimă sprijinul deplin şi solidaritatea pentru cauza sacră a Armatei şi poporului rus, care avansează hotărît spre dreptate şi adevăr", adaugă Kim în acest comunicat, difuzat de agenţia de presă oficială Nord-coreeană KCNA.

Potrivit Yonhap, imagini din satelit arată instalarea în centrul Phenianului a unei "mari structuri" care ar putea să fie utilizată pentru ceremonia de primire a liderului rus. Putin ar putea să plece apoi spre Vietnam, conform acestei surse. Cu ocazia acestei vizite, Phenianul şi Moscova ar putea să convină să-şi aprofundeze şi mai mult relaţiile. Putin "are nevoie de ajutor în efortul său de război, iar Kim vrea să-şi dezvolte programul militar", a declarat pentru AFP Soo Kim, fost analist al agenţiei americane de informaţii CIA.

Exerciţiile nucleare non-strategice ale Rusiei implică rachete Iskander

Exerciţiile nucleare non-strategice ale Rusiei care implică districtul militar Leningrad şi marina folosesc rachete Iskander, a anunţat, Miercuri, Ministerul rus al Apărării, relatează Reuters. Rusia a declarat, Marţi, că a început a doua etapă a exerciţiilor militare cu arme nucleare tactice, alături de trupe din Belarus, după ceea ce Moscova a denunţat ca fiind ameninţări din partea unor puteri occidentale. "Personalul specializat în folosirea de rachete din districtul militar Leningrad desfăşoară manevre militare de antrenament", a precizat Ministerul într-un comunicat publicat pe Telegram.
Acestea includ obţinerea de muniţie specială de antrenament pentru sistemul operaţional-tactic de rachete Iskander-M, echiparea vehiculelor de lansare cu acestea şi avansul sub acoperire către o zonă de poziţie desemnată pentru pregătirea lansărilor de rachete, a adăugat Ministerul. "Echipajele navelor forţelor maritime implicate în exerciţiile de antrenament vor echipa rachetele de croazieră de pe mare cu focoase speciale simulate şi vor intra în zonele de patrulare desemnate", a mai spus Ministerul.

Pe 29 Septembrie, sunt convocate alegeri legislative în Austria

Cancelarul conservator austriac Karl Nehammer convoacă alegeri legislative în Austria la 29 Septembrie, în urma alegerilor europene în care extrema dreaptă a obţinut o victorie fără precedent şi este favorită în sondaje în vederea acestui scrutin, relatează AFP, potrivit news.ro. ”În reuniunea Consiliului de Miniştri de Miercuri, data de 29 Septembrie va fi stabilită în vederea alegerilor naţionale”, a anunţat pe X cancelarul austriac, punînd astfel capăt unui suspans de mai multe luni.

Partidul Conservator austriac (ÖVP), care se află la putere din 1987 în această ţară prosperă din Europa Centrală, s-a clasat pentru prima oară, Duminică, pe poziţia a doua, după extrema dreaptă într-un scrutin naţional, cu un scor apropiat. Partidul Libertăţii (FPÖ, extremă dreapta) este dat învingător în alegerile legislative, cu un scor cuprins între 26 şi 31%, potrivit unor sondaje, iar ÖVP este creditat cu 21%, cot la cot cu social-democraţii. Aceste alegeri urmează să aibă loc la exact cinci ani de la precedentul scrutin, după care s-a format o coaliţie fără precedent între conservatorii lui Sebastian Kurz şi Verzi.

Precedentul Guvern format de ÖVP cu extremă dreapta a căzut cu zgomot în urma unor acuzaţii de corupţie care l-au ajuns din urmă pe Sebastian Kurz în Toamna lui 2021. Ministrul său de Interne Karl Nehammer i-a succedat, la scurt timp după aceea, la Cancelarie. În privinţa bilanţului lui Nehammer, o gestionare mai dură a pandemiei covid-19 şi o inflaţie foarte mare au lăsat urme, iar alianţa ecologisto-conservatoare este afectată de tensiuni puternice de la interese economice la apărare şi modificări climatice. Alcătuirea viitoarei coaliţii de guvernare în Austria este foarte incertă, în contextul în care se preconizează o fărîmiţare a ofertei politice şi un număr-record de formaţiuni. Austria ar putea să fie guvernată pentru  prima oară de cel puţin trei partide politice, în contextul în care nici una dintre formaţiunile politice nu pare să fie în măsură să adune o majoritate în doi în Parlament, ca pînă în prezent.

Ungaria nu va lua parte la sprijinul NATO pentru Ucraina, dar nu îl va bloca

Ungaria nu va participa la viitoarele eforturi ale NATO de a-şi consolida ajutorul pentru Ucraina, dar nici nu se va opune ca ceilalţi parteneri din Alianţă să facă acest lucru, a anunţat Miercuri, la Budapesta, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în urma unei discuţii cu prim-ministrul Viktor Orban, transmit EFE şi AFP. Secretarul general a explicat că NATO acceptă poziţia Budapestei, în timp ce Guvernul Ungariei s-a angajat să nu se opună şi să permită acţiuni în sprijinul Kievului ale celorlalţi aliaţi.

”Prim-ministrul Viktor Orban şi cu mine am convenit că Ungaria nu îi va împiedica pe ceilalţi aliaţi să susţină financiar Ucraina şi NATO să joace un rol de prim-plan în coordonare”, a declarat Stoltenberg, într-o conferinţă de presă comună. ”Nici un fel de personal ungar nu va participa la acţiunile ce vor fi convenite la următorul summit NATO din Iulie la Washington”, a adăugat el. La întîlnirea cu uşile închise s-a convenit şi ca pentru aceste acţiuni să nu fie folosite fonduri ungare.

”Ungaria a spus clar în negocierile de astăzi că nu doreşte să blocheze deciziile NATO care, deşi diferă de poziţia ungară, sunt sprijinite de celelalte ţări membre”, a confirmat Orban. El a mai declarat că, la întîlnirea cu Stoltenberg, a subliniat că, în conformitate cu tratatul de constituire a NATO, nu există nici o obligaţie pentru aliaţi să participe la acţiuni în afara teritoriului statelor membre. ”Ungaria a primit garanţiile necesare”, a spus Orban, subliniind că ţara sa va rămîne un membru loial şi angajat al Alianţei Nord-Atlantice.

În urma alegerilor europarlamentare, PPE va obţine 189 de locuri

Grupul Partidului Popular European (PPE) va obţine 189 de locuri în viitorul Parlament European ce va avea 720 de locuri, indică cea mai recentă proiecţie realizată de PE după alegerile europarlamentare din 6-9 Iunie. Potrivit https://www.results.elections.europa.eu, proiecţia PE, actualizată Miercuri, se bazează pe rezultate finale din 15 ţări membre UE, pe rezultatele provizorii din 11 ţări, inclusiv România şi pe estimările din Irlanda. Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) ar urma să obţină 135 de locuri, iar Renew Europe, 79 de locuri, conform proiecţiei PE.

Grupurile PPE, S&D şi Renew, care au format şi în fosta legislatură "marea coaliţie" care a decis compromisurile în hemiciclul european, ar urma să cumuleze 402 locuri dintr-un total de 720 şi vor continua să deţină controlul în Legislativul comunitar. Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR) este creditat cu 73 de locuri. Grupul Identitate şi Democraţie (ID) ar urma să obţină 58 de locuri, după ce a capitalizat rezultatele foarte bune din Franţa, Austria, Olanda. Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană ar urma să obţină 53 de locuri, iar Grupul Stîngii - GUE/NGL, 36 de locuri. Deputaţii neafiliaţi ar urma să obţină 45 de locuri, iar partidele intrate în categoria "Alţii", respectiv care nu sunt încă afiliate unui grup constituit în PE, alte 52 de locuri. 

Un nou model de serviciu militar în Germania 

Ministrul german al Apărării propune un nou model de serviciu militar, cu recenzarea obligatorie de potenţiali recruţi pentru a întări Armata, într-un context de riscuri sporite după declanşarea invaziei ruse împotriva Ucrainei, informează AFP care citează surse parlamentare.

În virtutea acestui proiect, prezentat de Boris Pistorius în faţa Comisiei pentru apărare din Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului, tinerii ce au atins vîrsta de 18 ani vor fi obligaţi să răspundă unui chestionar asupra dorinţei şi capacităţii lor de a servi în Armată. Tinerele femei îl vor primi, de asemenea, însă fără obligaţia de a-l completa, au precizat aceste surse. Ideea acestei recenzări este atît de a trezi eventualul interes al tinerilor, cît şi, pentru Armată, să-i selecţioneze pe cei mai apţi sau mai motivaţi şi să-i convoace pentru un interviu.

Potrivit informaţiilor AFP, decizia de a efectua sau nu un serviciu militar va rămîne cu toate acestea voluntară. Modelul va presupune o formare de bază de şase luni, cu opţiunea de a o prelungi pînă la 17 luni. Tinerii care şi-au executat serviciul militar se vor ralia rezerviştilor. Obiectivul pe termen lung este de a aduce efectivele Bundeswehr la 460.000 de soldaţi: circa 200.000 activi permanent în Armată, restul în rezervă. În pofida unei campanii de recrutare, numărul de militari activi a scăzut în Germania la 181.500 anul trecut.

Boris Pistorius, în prezent personalitatea politică cea mai populară din Germania, insistă de luni de zile asupra necesităţii de a face Armata "aptă de război" pentru a asigura apărarea ţării şi a-şi îndeplini rolul în NATO. După ce i-a redus fondurile la sfîrşitul Războiului Rece, Germania investeşte masiv de doi ani pentru a o readuce la nivel, însă ministrul cere mai multe mijloace. Cancelarul Olaf Scholz, alături de majoritatea formată din SPD (social-democraţii) şi verzi, aliaţi în cadrul coaliţiei guvernamentale, pledează deocamdată pentru un voluntariat total.

Extrema dreaptă franceză este acuzată de către Macron  de ambiguitate faţă de Rusia şi că vrea să părăsească NATO

Preşedintele Emmanuel Macron a acuzat extrema dreaptă franceză că menţine o ambiguitate faţă de Rusia şi a criticat dorinţa acesteia de a părăsi NATO, înaintea alegerilor legislative anticipate pe care le-a convocat după eşecul taberei sale la alegerile pentru Parlamentul European, relatează France Presse. În acelaşi timp, "extrema stîngă reprezintă o viziune balcanizată a politicii noastre, a diplomaţiei noastre", a adăugat, într-o conferinţă de presă, şeful statului, apreciind că această postură "nu este posibilă nici în ceea ce priveşte Ucraina, nici în ceea ce priveşte Orientul Mijlociu".

Preşedintele francez a propus lărgirea bazei a ceea ce a fost majoritatea sa liberală, ca răspuns la cele două blocuri care includ extrema dreaptă şi extrema stîngă, în perspectiva alegerilor legislative anticipate, notează EFE. "Ne aflăm într-un moment istoric pentru ţara noastră", a subliniat Macron. În pofida popularităţii sale în scădere şi a sondajelor care dau Adunarea Naţională (Rassemblement National /RN/, extrema dreaptă) favorită la alegerile din 30 Iunie şi 7 Iulie, Emmanuel Macron a cerut partidelor din majoritatea sa să intre în discuţii cu alte formaţiuni politice care vor fi "ştiut să spună nu extremelor" pentru a ”construi un proiect comun sincer şi util ţării pentru a guverna".

"Sper să se reunească, atunci cînd va veni momentul, înainte sau după alegeri), bărbaţii şi femeile de bună credinţă care împreună vor fi spus nu extremelor", a afirmat Emmanuel Macron, dînd instrucţiuni partidelor din majoritatea sa să înceapă discuţii cu alte formaţiuni politice, respingînd extrema dreaptă pentru că ar promova "excluziunea" şi acuzînd extrema stîngă ca fiind "antisemită" şi "antiparlamentară".

În primul său discurs public de la dizolvarea Adunării Naţionale, Duminică, şeful statului a subliniat nevoia de "clarificări", în încercarea de a justifica această decizie, care a aruncat ţara în incertitudine şi a provocat implozia dreptei republicane în legătură cu o posibilă alianţă cu RN. ”Îmi asum întreaga responsabilitate pentru că am pus în mişcare un proces de clarificare. În primul rînd, pentru că poporul francez ne-a cerut aceasta Duminică. Atunci cînd 50% dintre francezi votează la alegeri, iar tu ai o majoritate relativă în Adunare, nu poţi să le spui: Continuăm ca şi cum nimic nu s-ar fi întîmplat”, a declarat el.

"Voturile exprimate plasează forţele de extremă dreapta la aproape 40% şi extremele la aproape 50%. Acesta este un fapt politic care nu poate fi ignorat", a subliniat preşedintele francez, citat şi de Reuters.

"V-aţi exprimat furia, mesaj primit. Dar este oare exprimarea furiei răspunsul la viaţa voastră de zi cu zi? Eu spun că nu", a afirmat Macron, adăugînd că partidele de stînga şi de dreapta "construiesc entităţi politice, dar în nici un caz majorităţi pentru a guverna".
Macron s-a axat pe atacarea, pe de o parte, a propunerilor partidului de extrema-dreaptă Adunarea Naţională (RN) a Marinei Le Pen, căreia liderul republicanilor conservatori LR, Eric Ciotti, i-a propus o alianţă, dar şi a coaliţiei de partide de stînga şi ecologiste, inclusiv La France Insoumise (LFI) a lui Jean-Luc Melenchon. 

50 de miliarde de dolari din utilizarea activelor ruse îngheţate sunt puse la dispoziția Ucrainei printr-un Acord al țărilor din G7

Liderii statelor din G7 au ajuns la un acord asupra debursării a 50 de miliarde de dolari pentru Ucraina prin utilizarea activelor ruse îngheţate, a anunţat, Miercuri seara, Preşedinţia franceză, precizînd că această debursare va avea loc înainte de sfîrşitul lui 2024, informează AFP, potrivit Agerpres. ”Există un acord. Ca întotdeauna în G7, liderii iau o decizie şi tehnicienii îşi fac apoi munca pentru a o pune în practică, pentru a se asigura că ea este conform legii, regulilor finanţelor publice sau capacităţilor financiare ale unora şi altora”, a explicat aceeaşi sursă.

"Va exista o unanimitate în G7 cînd va fi vorba de a utiliza aceste active îngheţate pentru a ajuta Ucraina să se reconstruiască", a declarat John Kirby, purtătorul de cuvînt al Consiliului pentru Securitate Naţională al Casei Albe.

Ideea de a acorda Ucrainei pînă la 50 de miliarde de dolari (46,13 miliarde de euro) împrumuturi garantate prin profiturile obţinute din cele circa 300 de miliarde de dolari de active ale Băncii Centrale Ruse îngheţate de Uniunea Europeană şi de ţările G7 nu făcea consens printre statele membre ale G7. "Aceasta este în principal o iniţiativă americană. Acest împrumut va fi rambursat prin profiturile obţinute din activele ruse îngheţate", a explicat sursa. "Însă, dacă dintr-un motiv sau altul activele ruse vor fi dezgheţate sau dacă profiturile din activele ruse nu vor mai produce ceea ce este necesar pentru a finanţa acest împrumut, atunci se pune problema repartizării acestei sarcini", a adăugat sursa. "Noi am pus principiile acestei repartizări şi acum tehnicienii sunt cei care trebuie să ajungă la o înţelegere asupra contractului care va fi în final semnat", a mai subliniat Palatul Elysee, apreciind acest acord drept "foarte semnificativ".
Una dintre întrebări este de a şti, de exemplu, care sunt garanţiile acestui împrumut "care este în principal american, dar care poate fi completat cu bani europeni sau cu contribuţii naţionale", a elaborat Preşedinţia franceză.

Pînă pe 12 Decembrie, țările membre ale UE trebuie să pregătească planuri pentru aplicarea pactului european privind migraţia

Statele Uniunii Europene au ca termen pînă pe 12 Decembrie să stabilească planuri naţionale de aplicare a pactului european privind migraţia şi azilul, conform unor directive publicate de Comisia Europeană, transmite agenţia EFE, consemnează Agerpres. Pactul UE privind migraţia şi azilul înăspreşte regulile privind dreptul de azil, dar include şi un "mecanism de solidaritate" care constă în cote obligatorii de refugiaţi pentru statele membre, respectiv relocarea unor migranţi din ţările din prima linie către alte state membre ale UE, iar cele care refuză aceste cote vor trebui să plătească o contribuţie de 20.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat sau să ofere sprijin operativ şi tehnic.

Pactul mai prevede că procesarea cererilor de azil formulate de migranţii veniţi din ţări unde nu sunt războaie sau alte crize va fi efectuată în centre de primire create la frontierele externe ale UE, iar aceia care nu se califică pentru a primi azil pot fi repatriaţi. Această reformă a sistemului european privind migraţia urmăreşte să scurteze durata procedurilor de azil şi să intensifice expulzările migranţilor pentru a diminua migraţia ilegală venită mai ales dinspre Africa şi Orientul Mijlociu, dar şi să redistribuie către alte state ale UE migranţii care debarcă în Italia şi în alte ţări din prima linie.

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, şi comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, au prezentat, Miercuri, la o conferinţă de presă, un plan pentru aplicarea acestui pact care intră în vigoare din anul 2026. Planul cuprinde un model pentru planurile naţionale care vor trebui adoptate de către statele membre pînă la sfîrşitul acestui an, cu acţiuni legale, tehnice şi operative împărţite în zece capitole, ce includ, de exemplu, măsuri de aplicat la frontierele externe sau pentru primirea migranţilor.

Oficialul comunitar Margaritis Schinas a anunţat că Bruxellesul a creat echipe de sprijin care vor vizita toate capitalele statelor membre, începînd de acum şi pînă în Toamnă, pentru a ajuta statele membre să pregătească planuri naţionale de implementare. De asemenea, a indicat acest oficial, Comisia Europeană va urmări îndeaproape progresele statelor membre în aplicarea pactului şi va informa periodic Parlamentul European şi Consiliul.