Începînd de Joi seara, la reuniunea miniştrilor Apărării din NATO, va fi analizat planul de victorie al lui Zelenski

''Planul de victorie'' prezentat, Miercuri, de preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, se va afla pe agenda discuţiilor la reuniunea miniştrilor Apărării din NATO, care începe Joi, la Bruxelles, a anunţat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Mark Rutte, relatează France Presse.

''Planul se va afla pe masă în timpul întîlnirii noastre NATO-Ucraina de Joi seară'', a declarat noul şef al Alianţei Nord-Atlantice într-o conferinţă de presă, evocînd acest plan prezentat în faţa Parlamentului ucrainean de preşedintele Volodimir Zelenski, care a exclus orice concesie teritorială făcută Rusiei.

''Nu voi comenta fiecare element al planului, dar acesta constituie, evident, un semnal puternic din partea lui Zelenski şi a echipei sale'', a subliniat Rutte.

''Planul conţine numeroase aspecte, mai multe chestiuni politice şi militare pe care trebuie să le discutăm cu ucrainenii pentru a vedea ce putem face şi ce nu'', a adăugat el, insistînd pe importanţa furnizării în continuare a unui ''ajutor militar masiv'' Kievului.
Şeful statului ucrainean a estimat că Rusia trebuie să piardă războiul pe care l-a declanşat în Februarie 2022. El i-a solicitat din nou Occidentului să ridice restricţiile privind utilizarea armelor cu rază lungă de acţiune împotriva Rusiei şi a cerut ca Ucraina să primească cît mai curînd invitaţia de a deveni membră a NATO.

Volodimir Zelenski a menţionat, totodată, desfăşurarea de mijloace de descurajare non-nucleare în ţara sa.

De partea sa, Moscova l-a acuzat pe Zelenski că ”împinge'' NATO să intre în conflict direct cu Rusia”. 

Cancelarul Germaniei este favorabil unor eventuale discuţii cu Putin

Cancelarul german, Olaf Scholz, a lansat, Miercuri, un apel pentru a face totul pentru a împiedica continuarea conflictului din Ucraina, inclusiv discutînd cu preşedintele rus Vladimir Putin, în coordonare cu Kievul şi aliaţii săi, transmite AFP.

''A sosit timpul ca noi să facem tot, în afară de a susţine clar Ucraina, pentru a găsi un mijloc de a împiedica acest război să continue'', a declarat Olaf Scholz, în faţa membrilor Bundestagului (Camera inferioară a Parlamentului federal german).

''Dacă ni se cere: 'Haideţi să vorbim cu preşedintele rus, ar trebui să spunem Da, este cazul, a adăugat el.

”Aceste discuţii ar urma să respecte principii clare: nu vor exista decizii luate peste capul Ucrainei şi niciodată fără a ne coordona cu partenerii noştri cei mai apropiaţi”, a accentuat şeful Executivului de la Berlin.

Olaf Scholz, lider al social-democraţilor germani, nu a făcut comentarii despre ''planul de victorie'' prezentat, Miercuri, la Kiev, de către preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, într-un discurs în Parlament, în care a exclus orice concesie teritorială făcută Rusiei şi a cerut Occidentului să-şi consolideze sprijinul pentru Ucraina.
De partea sa, Moscova l-a acuzat pe Zelenski că ”împinge NATO să intre în conflict direct cu Rusia”.

”Rusia a repus în chestiune, prin atacul său contra Ucrainei, unul dintre principalele puncte ale acordului din ultimele decenii, adică frontierele să nu fie deplasate prin forţă”, a denunţat cancelarul german.

Germania este al doilea mare donator de ajutor pentru Ucraina, după SUA. Olaf Scholz a promis din nou, Miercuri, să menţină sprijinul atît timp cît va fi necesar.

Însă liderul german este supus presiunilor unei părţi a opiniei publice pe subiectul continuării conflictului din Ucraina.

Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) şi Alianţa Sahra Wagenknecht (BSW) cer încetarea livrărilor de arme către Ucraina. Cele două partide au înregistrat scoruri importante în alegerile regionale din Estul ţării.

Pentru Trump, Elon Musk a strîns donaţii de 75 de milioane de dolari

Elon Musk a strîns, în ultimele luni, 75 de milioane de dolari în donaţii pentru campania prezidenţială a lui Donald Trump, cifre oficiale care confirmă că prosperul antreprenor îl susţine neabătut pe candidatul republican, relatează AFP, potrivit Agerpres.
Şeful Tesla, SpaceX şi al X (fosta Twitter) a oferit "America PAC", organizaţia sa politică creată pentru a face campanie în favoarea lui Trump, suma de 15 milioane de dolari, în Iulie, alte 30 de milioane de dolari în August şi încă 30 de milioane de dolari în Septembrie, potrivit datelor Comisiei Electorale din SUA (FEC).

Miliardarul, care şi-a intensificat intervenţiile politice pe X, a urcat mai devreme, în Octombrie, pe scena unui miting de campanie alături de fostul preşedinte şi s-a declarat pregătit să guverneze alături de Donald Trump în cazul victoriei acestuia.

Elon Musk a anunţat chiar în noaptea de Marţi spre Miercuri, pe X, că va face personal campanie pe teren în Pennsylvania în zilele următoare.

"America PAC", care întruchipează în plan financiar virajul spre dreapta al unuia dintre cei mai bogaţi oameni de pe planetă, traversează state-cheie ale SUA, favorizînd, potrivit Washington Post, campania din uşă în uşă în faţa altor metode de publicitate pentru a convinge cît mai mulţi alegători să voteze pentru Donald Trump şi nu pentru democrata Kamala Harris.

Pe site-ul său, "America PAC" le propune celor dispuşi să meargă pe teren pentru a-i convinge pe alegători "de la 30 de dolari pe oră, plus bonusuri de performanţă".

Comitetul de sprijin promite, de asemenea, să plătească 47 de dolari celor care conving un alegător dintr-un stat cheie să semneze o petiţie în favoarea libertăţii de exprimare şi a deţinerii de arme de foc, "bani cîştigaţi uşor", a notat Musk pe reţeaua sa de socializare X.

La sfîrşitul lunii Septembrie, fondul politic al lui Elon Musk avea la dispoziţie 40 de milioane de dolari, potrivit datelor FEC.

Şeful SpaceX şi Tesla reia cu regularitate alegaţiile formulate de Donald Trump, inclusiv, de exemplu, teoria conform căreia tabăra democrată transportă migranţi "ilegali" în cîteva state cheie pentru ca aceştia să poată obţine la timp cetăţenia americană şi să voteze pentru democraţi. Peste 5 milioane de americani au votat deja în avans pentru alegerile din 5 Noiembrie, care, potrivit sondajelor, par extrem de strînse între Donald Trump şi Kamala Harris.

Olaf Scholz apără relaţiile transatlantice şi apartenenţa Germaniei la UE

Cancelarul german Olaf Scholz a apărat, Miercuri, relaţiile strînse ale ţării sale cu SUA şi cu alte state din NATO, pe fondul criticilor recente venite din partea unor partide populiste, informează DPA, potrivit Agerpres.

Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) şi Alianţa Sahra Wagenknecht (BSW) au pus sub semnul întrebării fundamentele de durată ale politicii externe germane, a afirmat, Miercuri, Scholz în faţa parlamentarilor.

''Eu spun că acest lucru este greşit. Aceasta este o ameninţare pentru securitatea noastră. Ar trebui să rămînem fideli faţă de constantele politicii noastre externe, faţă de orientarea noastră internaţională'', a subliniat şeful Executivului german.

Potrivit lui Olaf Scholz, aceste constante includ apartenenţa Germaniei la Uniunea Europeană şi la NATO şi cooperarea strînsă între Berlin şi Washington.

''Şi acestea vor continua să fie puncte centrale ale orientării internaţionale a Germaniei'', a adăugat el.

Cancelarul Olaf Scholz va participa, Joi şi Vineri, la Bruxelles, la Consiliul European de Toamnă. Pe agenda reuniunii la nivel înalt se află migraţia, agresiunea rusă contra Ucrainei, conflictul din Orientul Mijlociu şi competitivitatea economică a UE pe plan global.

Un oficial al NATO apreciază progresul capacității producţiei de muniţii a statelor Alianței

Eforturile NATO de a-şi creşte drastic capacitatea de producţie de muniţie de artilerie progresează, a afirmat un oficial citat de dpa, scrie Agerpres.

Potrivit oficialului de la sediul NATO din Bruxelles, cele 32 de state din Alianţă sunt pe cale să producă anul acesta două milioane de runde de muniţie de 155 milimetri. Este semnificativ mai mult decît în trecut şi este rezultatul unui viraj industrial impresionant, a afirmat oficialul citat, înainte de o reuniune a miniştrilor Apărării care are loc Joi şi vineri.

În acelaşi timp, acesta a admis că nivelurile de producţie au rămas prea scăzute şi că muniţiile sunt încă mult prea scumpe.

De exemplu, potrivit serviciilor de informaţii occidentale, Rusia poate produce anual circa 3 milioane de proiectile de artilerie, ceea ce îi creează un avantaj în războiul ei împotriva Ucrainei.

Industria apărării din ţările NATO nu a fost echipată să răspundă unei astfel de cereri, ceea ce complică furnizarea de ajutor militar pentru Ucraina.

Pentru a creşte eficienţa şi a reduce costurile, trebuie îmbunătăţită şi standardizarea. În acest scop, statele membre ale NATO vor să-l însărcineze pe noul secretar general, Mark Rutte, cu prezentarea de propuneri pentru modernizarea şi standardizarea producţiei de materiale militare la o reuniune a miniştrilor Apărării prevăzută să aibă loc în Februarie anul viitor. 

În Polonia, a demarat procesul a doi ruşi acuzaţi de propagandă pentru grupul de mercenari Wagner

Procesul a doi cetăţeni ruşi acuzaţi în Polonia că au distribuit propagandă în vederea recrutării pentru grupul paramilitar Wagner a început la Cracovia, în Sudul Poloniei, a anunţat Tribunalul unde are loc procesul, informează AFP.

Polonia, ţară membră a NATO, vecină cu Ucraina şi aliată fidelă a acesteia, şi-a exprimat de mai multe ori îngrijorarea asupra unor eventuale provocări alimentate de Rusia pe teritoriul polonez.

Cei doi bărbaţi, identificaţi de contraspionajul polonez drept Alexei T. şi Andrei G. şi care riscă zece ani de închisoare, au fost arestaţi în August 2023 pentru distribuirea de pliante ale grupului Wagner în cele două cele mai mari oraşe ale ţării, Varşovia şi Cracovia.
Pliantele conţineau linkuri către "site-uri web de recrutare" pentru acest cel mai cunoscut grup de mercenari din Rusia.

Acest grup a fost reorganizat după moartea liderului său Evgheni Prigojin, într-un accident de avion anul trecut.

Potrivit media locale, cei doi au distribuit autocolante care promovau grupul Wagner. Autocolantele aveau logo-ul Wagner, un slogan în engleză "Suntem aici. Veniţi alături de noi" şi un cod QR ce redirecţiona oamenii către un site web rus asupra grupului paramilitar.

"Ruşii aveau asupra lor peste 3.000 de broşuri de propagandă care promovau grupul Wagner. Acest material le-a fost transmis de la Moscova", a declarat agenţia poloneză de contraspionaj, în August 2023.

Cei doi suspecţi urmau să primească pînă la 500.000 de ruble (5.000 de dolari) pentru activităţile lor, potrivit agenţiei. 

Responsabila specială a ONU în Liban a făcut apel la protejarea civililor şi infrastructurilor civile

Coordonatoarea specială a ONU în Liban a pledat pentru ca civilii şi infrastructurile civile să fie întotdeauna protejaţi, după lovituri israeliene asupra oraşului Nabatiyeh, în care, potrivit unei responsabile locale, a fost ucis şi primarul acestei importante localităţi din Sudul ţării, informează AFP, potrivit Agerpres.

"Acest atac vine după alte evenimente în timpul cărora civili şi infrastructuri civile au fost vizate pe teritoriul Libanului (...). Încălcările dreptului umanitar internaţional sunt absolut inacceptabile", a denunţat, într-un comunicat, Jeanine Hennis-Plasschaert.
Cel puţin şase persoane au fost ucise în lovituri aeriene israeliene care au vizat Miercuri două clădiri din Nabatiyeh, a anunţat Ministerul libanez al Sănătăţii.

Guvernatoarea regiunii omonime, Howaida Turk, a declarat că primarul oraşului Nabatiyeh, Ahmad Kahil, se numără printre persoanele ucise în urma mai multor lovituri aeriene lansate de forţele israeliene asupra municipalităţii.

Cel puţin două clădiri ale municipalităţii au fost lovite, precum şi un centru medical adiacent, au precizat Turk şi un responsabil al Hezbollah.

De la începerea războiului deschis între mişcarea pro-iraniană Hezbollah şi Israel pe 23 Septembrie, cel puţin 1.356 de persoane au fost ucise în Liban în bombardamentele israeliene, potrivit unui bilanţ AFP stabilit pe baza cifrelor oficiale. 

Premierul Poloniei afirmă că migraţia prin Belarus este organizată într-un mod paramilitar

Premierul polonez Donald Tusk a apărat poziţia dură planificată a ţării sale împotriva migranţilor la graniţa cu Belarusul, relatează dpa, potrivit Agerpres.

La graniţa de Est a Poloniei, nu este vorba de o situaţie în care refugiaţii apar spontan şi la întîmplare, a declarat Tusk pentru cotidianul Gazeta Wyborcza.

"Aceste acţiuni sunt organizate într-o manieră paramilitară şi observăm din ce în ce mai mult că în Siria şi Iran sunt organizate grupuri care nu sunt antrenate doar pentru trecerea ilegală a frontierei, ci şi pentru comportamente pe care noi, cei din NATO, trebuie să le clasificăm ca fiind periculoase", a spus premierul polonez.

Există un întreg sistem de recrutare prin reprezentanţele diplomatice ale Rusiei şi Belarusului din mai multe ţări, a mai declarat Tusk.

Din Siria, există dovezi, a spus el, că infractori şi persoane cu legături cu organizaţii teroriste sunt eliberaţi din închisori şi aduşi la graniţa polono-belarusă, care este şi o frontieră externă a Uniunii Europene.

Polonia intenţionează să adopte o nouă lege pentru a suspenda temporar dreptul la azil pentru migranţii care trec graniţa cu Belarus în mod neregulamentar. Proiectul de lege este aşteptat în cîteva săptămîni.

Marţi, Guvernul de centru-stînga al lui Tusk a adoptat un document privind migraţia care prevede, între altele, o restricţie temporară asupra drepturilor de azil.

Polonia şi UE îi acuză pe preşedintele rus, Vladimir Putin, şi pe aliatul său, liderul belarus Aleksandr Lukaşenko, că aduc migranţi din regiuni în criză la frontiera externă a UE într-o manieră deliberată pentru a exercita presiuni asupra Occidentului.
În ciuda construcţiei unui gard înalt de peste cinci metri şi a unui sistem de supraveghere electronică, migranţii încearcă să treacă graniţa în mod neregulat în fiecare zi. De la începutul anului, Poliţia de Frontieră a înregistrat aproape 28.000 de astfel de tentative.

Un studiu al Consiliului Europe relevă că Irlanda şi Franţa sunt ţările europene cu cel mai mic număr de procurori

Irlanda şi Franţa sunt ţările europene cu cel mai mic număr de procurori, responsabili de examinarea plîngerilor, de iniţierea de urmăriri penale şi de conducerea anumitor anchete, potrivit unui studiu al unui organism al Consiliului Europei (CoE), transmite AFP.

Există 2,7 procurori la 100.000 de locuitori în Irlanda şi 3,2 în Franţa, potrivit acestui studiu al Comisiei europene pentru eficienţa Justiţiei (CEPEJ) din cadrul CoE, care a realizat un inventar pe baza datelor pentru 44 din cele 46 de state membre. Liechtenstein şi San Marino nu au furnizat date.

În Europa, media este de 11,2 procurori la 100.000 de locuitori.

Cu toate acestea, ambele ţări au crescut semnificativ recrutarea. Numărul procurorilor a crescut cu 37,2% în Irlanda şi cu 9,3% în Franţa din 2012.

Tot conform studiului, în Franţa, fiecare procuror se ocupă anual de peste 2.000 de dosare, în contextul în care media europeană este de 204.

În Franţa, trei sferturi (75%) din aceste dosare sunt clasate, faţă de 57% la nivel european. Aproximativ 10% dintre aceste dosare fac obiectul unei sancţiuni sau a unei măsuri impuse sau negociate de procuror, iar 14% sunt aduse în faţa instanţelor pentru a fi judecate (32% la nivel european).

În schimb, fiecare procuror din Irlanda s-a ocupat de 83 de cazuri în 2022.

Potrivit studiului, bugetul real al sistemului judiciar a reprezentat 0,20% din PIB în Franţa în 2022, la fel ca în Lituania, faţă de 0,24% în Malta, 0,30% în Germania, 0,31% în Italia sau 0,34% în Spania.

Numărul judecătorilor din Franţa este de 11,3 la 100.000 de locuitori, sub media europeană de 17,6.

Ţările cu cel mai mic număr de judecători sunt Anglia (2,6 la 100.000 de locuitori), Irlanda (3,3), Azerbaidjan (5,4) şi Danemarca (6,5).

Potrivit CEPEJ, în Franţa, timpii de procesare a cauzelor aduse în faţa instanţelor judiciare sau administrative sunt mai mari decît media europeană, cu excepţia cauzelor aduse în faţa Consiliului de Stat, jurisdicţia supremă a ordinii administrative.
Studiul a constatat, de asemenea, existenţa unui "plafon de sticlă" în Europa în privinţa şanselor de promovare a femeilor în cariera de procuror, deşi aceasta a devenit o profesie predominant feminină. "Cu cît nivelul ierarhic este mai ridicat, cu atît ponderea femeilor scade", a constatat CEPEJ.

În Franţa, femeile reprezintă 69% dintre magistraţi, dar doar 46% dintre preşedinţii de Tribunale. 

Președintele Kîrgîzstanului a declarat că ţara sa nu poate renunţa la cooperarea cu Rusia

Preşedintele Kîrgîzstanului, Sadir Zhaparov, a declarat că ţara sa nu poate renunţa la cooperarea cu Rusia, în pofida solicitărilor pe care le primeşte în acest sens din partea mai multor ţări occidentale, informează EFE.

"Desigur, există ţări occidentale care ne cer să nu cooperăm cu Federaţia Rusă. Cu toate acestea, le răspund întotdeauna deschis şi sincer: nu putem renunţa la cooperarea cu Rusia", a spus Sadir Zhaparov, într-un interviu publicat, Miercuri, de agenţia kîrgîză de ştiri Kabar.

Preşedintele Zhaparov a explicat că, din punct de vedere geografic, Kîrgîzstanul se află într-o fundătură. "Drumurile noastre şi căile ferate care ne leagă de lume trec prin Rusia. În Rusia sunt aproape un milion de migranţi de-ai noştri. Cum să nu cooperăm cu Rusia?", a spus preşedintele kîrgîz.

În plus, a adăugat el, unele ţări din Uniunea Europeană îşi menţin cooperarea cu Moscova în pofida sancţiunilor.

"Voi spune clar: volumul schimburilor lor comerciale cu Rusia ajunge la şase miliarde de dolari pe an. Cînd au nevoie, cooperează liniştit cu Rusia, dar nouă ni se spune să nu cooperăm. Este o cerere nedreaptă", a subliniat Sadir Zhaparov.

În acelaşi timp, preşedintele kîrgîz a dat asigurări că ţara sa nu ajută Rusia să se sustragă sancţiunilor occidentale impuse pentru războiul din Ucraina.

Fostă republică sovietică, Kîrgîzstan este o ţară central-asiatică situată între Kazahstan, China, Tadjikistan şi Uzbekistan, cu o suprafaţă de aproape 200.000 de kilometri pătraţi şi o populaţie ce depăşeşte cu puţin 6,7 milioane de locuitori.