În luna Martie, Ucraina a recucerit 50 km pătraţi de teritoriu

Ucraina a recîştigat controlul asupra a aproape 50 de km pătraţi din teritoriul său de la Rusia, în Martie, a declarat Miercuri şeful Armatei, Oleksandr Sîrski (foto), consolidîndu-şi victoriile de la începutul anului, relatează Reuters. El a adăugat că, odată cu schimbarea condiţiilor meteorologice, forţele Moscovei şi-au intensificat operaţiunile ofensive şi le desfăşoară de-a lungul a aproape întregii linii de front de 1.200 km. Sîrski a spus că zona din jurul oraşului Pokrovsk din Est, asediat, pe care Rusia încearcă să-l captureze în totalitate de la jumătatea anului 2024, a fost printre cele mai intense zone de luptă în luna Martie. El a evidenţiat direcţiile Oleksandrivka, Kostiantînivka şi Lîman din Sud-Est şi Est ca fiind punctele cele mai fierbinţi ale lunii.

Contraatacurile ucrainene din Sud-Est au contribuit la zădărnicirea eforturilor ruseşti din jurul Pokrovsk şi a ofensivei ruseşti de Primăvară în general, au afirmat analiştii militari. Sîrski a declarat, săptămîna trecută, că Ucraina a recîştigat controlul asupra unui teritoriu de 480 km² de la sfîrşitul lunii Ianuarie, iar preşedintele Volodimir Zelenski a descris la începutul acestei luni situaţia de pe linia frontului ca fiind cea mai favorabilă pentru Ucraina de la jumătatea anului trecut. Pentru a reduce capacităţile ofensive ale Rusiei, forţele ucrainene au menţinut un ritm ridicat de lovituri asupra instalaţiilor militare, din industria de apărare şi a altor facilităţi din Rusia, a spus Sîrski.

În Martie, Ucraina a lovit 76 de astfel de ţinte, inclusiv 15 instalaţii din industria de rafinare a petrolului, a precizat el. Ucraina şi-a intensificat atacurile asupra porturilor, rafinăriilor şi fabricilor de îngrăşăminte ruseşti, în încercarea de a reduce veniturile Moscovei din exporturile de mărfuri, pe fondul creşterii preţurilor globale cauzate de sancţiunile împotriva Iranului.

Putin i-a admonestat pe înalţii oficiali ruşi din cauza situaţiei economiei

Preşedintele rus Vladimir Putin şi-a mustrat Miercuri înalţii oficiali după ce economia s-a contractat cu 1,8% în primele două luni ale anului şi le-a cerut să propună noi măsuri pentru stimularea creşterii economice, relatează Reuters. Creşterea economică a Rusiei a încetinit la aproximativ 1% în 2025, în scădere de la 4,9% în 2024, din cauza politicii monetare restrictive a Băncii Centrale şi a sancţiunilor occidentale care vizează veniturile ţării din vînzările de petrol. După ce preţurile petrolului au crescut brusc în Martie, din cauza crizei din Orientul Mijlociu, Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a majorat prognoza privind creşterea produsului intern brut (PIB) al Rusiei în 2026 la 1,1%, de la 0,8% anterior. Guvernul prognozează o creştere de 1,3% în acest an, dar a avertizat că ar putea revizui această cifră în jos la sfîrşitul lunii, din cauza performanţelor economice slabe de la începutul anului. Putin le-a spus principalilor săi responsabili economici, printre care se numără consilierul Maksim Oreşkin, guvernatoarea Băncii Centrale Elvira, Nabiullina, şi ministrul de Finanţe, Anton Siluanov, că nu este suficient să explice contracţia doar prin factori calendaristici. „Sper să aud astăzi rapoarte detaliate privind starea actuală a economiei şi motivul pentru care indicatorii macroeconomici sunt încă sub aşteptări”, a spus Putin, subliniind că aceştia nu ating nici măcar previziunile oficialilor. Putin le-a mai spus oficialilor că aşteaptă propuneri pentru „măsuri suplimentare menite să revigoreze creşterea economică”, care ar promova iniţiativele de afaceri şi ar redirecţiona forţa de muncă calificată către sectoare cu un potenţial de creştere mai mare. Putin a spus că Guvernul a pregătit, de asemenea, un set de măsuri pentru a reduce dependenţa bugetului de stat de veniturile provenite de pe pieţele globale volatile de mărfuri, dar nu a oferit detalii.

Guvernul suedez a anunțat că a fost dejucat un atac cibernetic al unui grup de hackeri proruşi împotriva unei centrale termice

Suedia a dejucat, în Primăvara lui 2025, un atac cibernetic al unui grup de hackeri proruşi împotriva unei centrale termice, în Vestul ţării, a anunţat Miercuri ministrul Apărării Civile, Carl-Oskar Bohlin, relatează AFP, potrivit News.ro. ”Un grup de hackeri proruşi a încercat să perturbe activităţile unei ţinte în Suedia. Acest lucru a eşuat”, a anunţat, într-o conferinţă de presă, Carl-Oskar Bohlin. ”Serviciile suedeze de informaţii au preluat cazul şi l-au identificat pe actorul din spatele acestui atac, care are legături cu serviciile de informaţii şi de securitate ruseşti. Din fericire, nu au existat consecinţe grave, mulţumită unui mecanism de protecţie intergrat”, a declarat el. Ameninţarea cibernetică la adresa Suediei s-a agravat după invazia la scară mare a Ucrainei de către Rusia, a amintit ministrul. ”Acest incident, care a avut la o centrală termică, arată o schimbare în comportamentul Rusiei, care se arată de-acum mai înclinată să-şi asume riscuri şi mai imprudentă, ceea ce ar putea avea consecinţe potenţial foarte nefaste asupra societăţii”, a avertizat el. ”Guvernul suedez ia această situaţie foarte în serios”, a subliniat ministrul. ”Suedia cooperează cu aliaţii pentru a contracara ameninţări hibride rusești”, a subliniat Carl-Oskar Bohlin în această conferință de presă, pe care a susţinut-o alături de directorul Centrului Naţional suedez de Securitate Cibernetică John Billow. ”Susţinerea noastră (militară şi economică) a Ucrainei rămîne, bineînţeles, neschimbată”, a subliniat el. ”Este important să se vorbească în mod clar despre ameninţările hibride cu care Suedia şi aliaţii săi se confruntă”, a insistat ministrul suedez.

Trump consideră că viitorul premier ungar Péter Magyar va face treabă bună

Donald Trump apreciază că viitorul premier ungar Péter Magyar ”va face treabă bună”, într-un interviu acordat postului american ABC News, după ce l-a susţinut puternic pe premierul ungar în exerciţiu Viktor Orban, relatează AFP, potrivit News.ro. ”Cred că cel nou va face treabă bună, este un om bun”, i-a spus, Marţi seara, preşedintele american jurnalistului Jonathan Karl, care a postat declaraţii scrise pe X în noaptea de Marţi spre Miercuri. Administraţia Trump şi-a afişat în mod clar susţinerea faţă de Viktor Orban, iar vice-preşedintele american J. D. Vance a făcut campanie la Budapesta, alături de acesta, înainte de alegerile din weekend. Potrivit jurnalistului de la ABC News, Donald Trump a declarat că nu ştie dacă vizita sa, în locul celei a lui J. D. Vance, ar fi contat în favoarea lui Viktor Orban. ”El era în mod clar în urmă în sondaje”, a subliniat Trump. ”Nu m-am implicat de această dată. Viktor e un tip bun, totuşi”, a adăugat el. Donald Trump a subliniat că Péter Magyar este un fost membru al Fideszului lui Viktor Orban. El a declarat că ei au aceeaşi opinie în privinţa imigraţiei. ”Cred că va fi bun”, a declarat el pentru ABC News.

Israelul vrea să excludă Franţa din cadrul negocierilor de pace cu Libanul în SUA

Ambasadorul Israelului în Statele Unite, Yechiel Leiter, denunţă rolul Franţei în Liban şi apreciază că Parisul nu are ce să caute în negocieri între Israel şi Liban, relatează AFP, potrivit News.ro. ”Este sigur că nu vrem să-i vedem pe francezi amestecîndu-se în aceste negocieri”, a declarat în faţa presei, Marţi seara, în urma unor negocieri directe, la Washington, între Israel şi Liban, Yechiel Leiter. ”Ne-ar plăcea să ţinem Franţa cît mai departe posibil practic de orice, dar mai ales atunci cînd este vorba despre negocieri de pace”, a declarat ambasadorul Israelului, în termeni foarte puţin diplomatici. El era întrebat de către o jurnalistă dacă Guvernul israelian a depus un efort ”coordonat” cu scopul de a ţine Franţa departe de aceste negiocieri. ”Ei nu sunt necesari. Nu au o influenţă pozitivă, mai ales în Liban”, a subliniat el. Franţa şi alte 17 ţări au cerut, Marţi, Libanului şi Israelului ”să profite de oportunitatea” acestor negocieri de pace directe mediate de către Statele Unite. Însă Parisul, care are legături istorice puternice cu Libanul, a exercitat presiuni în vederea includerii războiului din Liban în armistiţiul încheiat de către Statele Unite cu Iranul, spre marea nemulţumire a Israelului. Parisul a denunţat drept ”intolerabile” atacurile Israelului în Liban de la 8 Aprilie, soldate cu peste 350 de morţi și peste 1.200 de răniţi, şi se opune unei ofensive terestre a Israelului în Liban. Relaţiile preşedintelui francez Emmanuel Macron cu premierul israelian Banjamin Netanyahu sunt notoriu de tensionate, după ce Franţa a recunoscut Palestina ca stat.

Iranul şi-a achiziționat în secret un satelit chinez de spionaj cu scopul de a ţinti baze americane în războiul din Orientul Mijlociu

Iranul şi-a procurat în secret un satelit de spionaj chinez, cu scopul de a ţinti baze militare americane în Orientul Mijlociu în timpul războiului, iar Teheranul şi Beijingul au încheiat un acord care le permite Gardienilor Revoluţiei să beneficieze de imagini satelitare şi coordonate marcate orar ale unor baze americane în regiune, a scris Miercuri cotidianul Financial Times (FT), relatează Reuters. Satelitul TEE-01B, construit şi lansat de către societatea chineză Earth Eye Co, a fost achizţionat de către Forţele Aerospaţiale ale Corpului Gardienilor Revoluţiei Islamice (CGRI) în 2024, după ce a fost lansat în spaţiu din China, dezvăluie cotidianul britanic de afaceri, care scrie că a intrat în posesia unui raport care conţine documente militare iraniene divulgate. Comandanţi militari iranieni folosesc satelitul pentru a supraveghea principalele instalaţii militare americane, scrie ziarul, care citează liste de coordonate cu marcaj orar, imagini satelitare şi analize orbitale. Imaginile au fost realizate în Martie, înainte şi după atacuri cu dronă şi rachetă împotriva acestor instalaţii. În cadrul acestui acord chinezo-iranian, Corpul Gardienilor Revoluţiei a obţinut acces la staţii terestre comerciale exploatate de către Emposat, un furnizor de servicii de control şi de date prin satelit, cu sediul la Beijing. Reţeaua Emposat se extinde în întreaga Asie, în America Latină şi alte regiuni, se arată în raport. Satelitul a luat imagini ale bazei aeriene Prince Sultan din Arabia Saudită la 13, 14 şi 15 Martie, dezvăluie FT. La 14 Martie, preşedintele american Donald Trump a anunţat că avioane americane staţionate în această bază au fost atinse. Potrivit FT, satelitul a supravegheat de asemenea baza aeriană Muwaffaq Salti în Iordania, instalaţii situate în apropierea bazei navale a celei de-a V-a Flotye americane la Manama, în Bahrain, şi ale aeroportului din Ebril, în Irak, în perioada unor atacuri revendicate de către Gardienii Revoluţiei împotriva unor instalaţii în aceste zone.

Casa Albă, Agenţia Centrală Americană de Informaţii (CIA), Ministerele chineze ale Apărării şi de Externe, Earth Eye Co şi Emposat au refuzat să comenteze imediat.

Deputat polonez: ”Israelul este noul al III-lea Reich”

Un deputat polonez din cadrul Partidului Konfederacja (extremă dreapta, opoziţie), Konrad Berkowicz, a acuzat în Parlamentul polonez Israelul de comiterea unui ”genocid” în Orientul Mijlociu şi a agitat un steag israelian cu o svastică, relatează AFP, potrivit News.ro. Konrad Berkowicz a acuzat Armata israeliană, Marţi, în faţa membrilor Parlamentului polonez, de faptul că foloseşte în Orientul Mijlociu bombe cu fosfor şi a descris în detaliu răni grave, suferinţa şi moartea, în opinia sa, ale ”zeci de mii de femei şi copii” cauzate de acest tip de muniţie. În Martie, organizaţia nonguvernamentală de drepturile omului Human Rights Watch (HRW) a acuzat Israelul de faptul că a folosit ”în mod ilegal” fosfor alb în zone din Sudul Libanului, de la începutul războiului în Liban. Armata israeliană răspundea atunci că ”nu poate confirma aceste acuzaţii”. ”Israelul este pe cale să comită, sub ochii noştri, un genocid de o deosebită cruzime”, a acuzat Konrad Berkowicz în faţa camerelor de filmat în Parlament

El a comparat Israelul cu ”un nou al III-lea Reich” şi a agitat o pancartă cu un steag israelian pe care steaua lui David a fost înlocuită cu o zvastică. Membri ai Parlamentului au denunţat un scandal, în hemiciclu, iar președintele Camerei inferioare a Parlamentului polonez a respins drept ”nejustificată” agitarea unei svastici în Parlamentul polonez. Ambasadorul Statelor Unite în Polonia, Tom Rose, de confesiune iudaică, a reacţionat imediat. ”RUŞINE, RUŞINE, RUŞINE SĂ VĂ FIE! Poate că aţi remarcat şi că noi, evreii, nu mai suntem aşa de uşor de maltratat, nu-i aşa? Ne apărăm cu toată forţa, fără să ne cerem scuze”, a scris pe X Tom Rose. ”Rămînem alături de prietenii noştri şi ştim cum să luptăm şi să ne înfrîngem inamicii!!!”, a adăugat el. Ambasadorul american Tom Rose a participat Marţi la un ”Marş al Viilor”, un eveniment anual organizat la fostul lagăr nazist al morţii Auschwitz-Birkenau în memoria victimelor Holocaustului.

JD Vance a afirmat că neîncrederea dintre SUA şi Iran nu poate fi rezolvată peste noapte

Vice-preşedintele SUA, JD Vance, a declarat că există o mare neîncredere între Washington şi Teheran, care nu poate fi rezolvată peste noapte, dar a adăugat că negociatorii iranieni doresc să ajungă la un acord şi că se simte ”foarte optimist în privinţa situaţiei actuale”, transmite Reuters. Discuţiile pentru încetarea războiului cu Iranul ar putea fi reluate în Pakistan în următoarele două zile, a declarat Marţi preşedintele Donald Trump, după ce eşecul negocierilor de la sfîrşitul săptămînii a determinat Washingtonul să impună un blocaj asupra porturilor iraniene. Un armistiţiu fragil de două săptămîni între SUA şi Iran mai are încă o săptămînă pînă la expirare. Vance a participat la discuţiile de la sfîrşitul săptămînii trecute din Pakistan. ”Există, desigur, multă neîncredere între Iran şi Statele Unite ale Americii. Nu veţi rezolva această problemă peste noapte”, a spus Vance în cadrul unui eveniment organizat de Turning Point USA. Negociatorii iranieni doreau să ajungă la un acord, a spus el. ”Mă simt foarte bine în privinţa situaţiei actuale”, a adăugat Vance.

Aflat în vizită în China, Serghei Lavrov a declarat că Rusia poate compensa deficitul de resurse al acestei țări cauzat de războiul cu Iranul

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, aflat în vizită oficială în China, a declarat că ţara sa ar putea compensa deficitul de energie al Chinei, în contextul în care transportul maritim prin Strîmtoarea Ormuz este blocat de războiul dintre SUA şi Israel cu Iranul. El a mai spus că preşedintele rus Vladimir Putin va efectua o vizită în China în prima jumătate a anului, au relatat mass-media de stat de la Moscova. Situaţia din Orientul Mijlociu este un ”nod de criză” evident, care nu va fi uşor de dezlegat, iar simpla încercare de ”a-l tăia” este puţin probabil să dea rezultate, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, în urma vizitei sale oficiale în China, avertizînd că Palestina nu trebuie ignorată, transmite agenţia rusă de ştiri TASS. El a mai afirmat că Rusia poate furniza resurse energetice Chinei şi altor ţări afectate de criză, amintind că Moscova a discutat în repetate rînduri această posibilitate, şi a spus că Administraţia americană intenţiona să-şi impună controlul asupra petrolului iranian într-un mod pe care l-a comparat cu acţiunile anterioare privind Venezuela. ”Rusia poate, fără îndoială, să compenseze deficitul de resurse care a apărut pentru China şi alte ţări interesate să colaboreze cu noi”, a declarat Serghei Lavrov, în cadrul unei conferinţe de presă la Beijing, ca răspuns la o întrebare privind blocajul din Strîmtoarea Ormuz. Liderul chinez Xi Jinping şi ministrul rus de Externe Serghei Lavrov s-au întîlnit la Beijing, discuţiile avînd loc la Marele Palat al Poporului.

Legislatorii ruși pregătesc o lege care îi va permite lui Putin să trimită legal trupe în alte ţări sub pretextul apărării drepturilor cetăţenilor Federaţiei Ruse

Duma de Stat a Federaţiei Ruse a adoptat, în prima lectură, un proiect de lege care îi va permite lui Vladimir Putin să trimită „legal” trupe în alte state, sub pretextul „apărării drepturilor cetăţenilor Federaţiei Ruse”, scrie Moscow Times. În total, legile ruse trec prin trei lecturi. Şeful Comisiei pentru Apărare din Duma de Stat a Rusiei, Andrei Kartapolov, a declarat că proiectul de lege va asigura protecţia drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale ruşilor, precum şi ale organizaţiilor ruse „împotriva încălcărilor ilegale din străinătate”. În nota explicativă la proiectul de lege se menţionează că acesta a fost elaborat „în scopul protejării drepturilor cetăţenilor Federaţiei Ruse în cazul arestării, reţinerii, urmăririi penale sau a altor forme de persecuţie a acestora”. Este vorba despre măsurile luate de instanţele din alte ţări, precum şi de organele judiciare internaţionale pe care Moscova nu le recunoaşte (a căror competenţă nu se bazează pe un tratat internaţional al Federaţiei Ruse sau pe o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU, adoptată în cadrul exercitării competenţelor prevăzute la capitolul VII din Statutul ONU”, se menţionează în text). Proiectul de lege a fost depus la Duma de Stat după ce NATO şi servicii de informaţii europene avertizaseră deja în numeroase rînduri cu privire la o posibilă pregătire a Rusiei pentru un conflict cu una sau mai multe ţări ale Alianţei. În Vara anului 2025, şeful serviciului de informaţii german BND a avertizat asupra riscului de provocări în ţările baltice, după modelul scenariului din Crimeea, iar şeful Statului Major General al Franţei, generalul Fabien Mandon, a îndemnat la pregătirea pentru o confruntare cu Rusia în următorii 3-4 ani. Potrivit experţilor Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), „faza zero” a unei astfel de pregătiri în Rusia a început deja: se reorganizează districtele militare, se creează baze la graniţa cu Finlanda, iar în Europa se înregistrează sabotaje, bruiaj GPS şi alte provocări. Şeful Comisiei pentru Apărare din Duma de Stat, Andrei Kartapolov, a declarat că proiectul de lege va asigura protecţia drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale ruşilor, precum şi ale organizaţiilor ruse „împotriva încălcărilor ilegale din străinătate”.