Cel puţin 1.383 de civili au fost ucişi în Siria de la data de 6 Martie

Cel puţin 1.383 de civili au fost ucişi în Vestul şi centrul Siriei, începînd de la 6 Martie, de către forțele siriene de securitate şi grupări aliate, potrivit unui nou bilanţ prezentat de către Observatorul Sirian al Drepturilor Omului (SOHR), relatează AFP, scrie News.Ro.

Măcelul a avut loc în principal la 7 şi 8 Martie, în fieful minorităţii alawite, o aripă a islamului şiit din care face parte fostul preşedinte sirian Bashar al-Assad, îndepărtat de la putere de către combatanţi islamişti la 8 Decembrie.

SOHR precizează că acest bilanţ este provizoiu şi că ”numărarea morţilor se desfăşoară în continuare”.

Din 2026, Danemarca va introduce serviciul militar obligatoriu și pentru femei

Danemarca va introduce serviciul militar obligatoriu și pentru femei din Vara anului 2026, cu un mai devreme decît era planificat inițial, a anunțat Guvernul condus de social-democrata Mette Frederiksen, relatează Administrația EFE, potrivit Agerpres.

Anunțul vine după ce partidul Alianța Liberală, una dintre cele două forțe politice care se opun serviciului militar obligatoriu pentru femei, alături de partidul de extremă dreapta Democrații din Danemarca, a anunțat că nu va mai bloca inițiativa.

Anul trecut, aceste două partide au respins pactul de Apărare semnat de celelalte forme politice și care a introdus înrolarea obligatorie a femeilor, determinînd astfel amînarea intrării în vigoare a acestuia pînă în anul 2027, după următoarele alegeri generale.
Blocarea acestui acord a necesitat o alegere a cel puțin două partide, prin urmare a deciziei Alianței Liberale de a-și ridica vetoul va permite ca stagiul militar să devină obligatoriu și pentru femei cu un mai devreme decît se preconizează.

Aceasta este o victorie pentru forțele armate, a susținut ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen. ”Forțele armate daneze au nevoie de o bază de recrutare mai largă și această idee bună să se poată recruta atît femei, cît și bărbați. Va fi astfel capacitatea de luptă”, a motivat acest ministru.

Deși nu se află în proximitatea Rusiei, Danemarca sa remarcat sub conducerea social-democratei Mette Frederiksen printre țările mai active în oferirea de ajutor militar Ucrainei.

Într-o întîlnire cu premierul irlandez, Micheal Martin, la Casa Albă, Trump i-a spus că ”SUA nu se vor mai lăsa maltratate”

Preşedintele american Donald Trump şi-a justificat din nou, Miercuri, folosirea taxelor vamale şi ameninţă că Statele Unite ”nu se vor mai lăsa maltratate” de către partenerii lor comerciali, într-o întîlnire cu premierul irlandez Micheal Martin la Casa Albă, relatează AFP, potrivit News.Ro.

Statele Unite au impus, începînd de Miercuri, taxe vamale de 25% importurilor de oţel şi aluminiu.

Donald Trump a anunţat, în timpul întîlnirii sale cu Michael Martin, că tace vamale ”reciproce” urmează să intre în vigoare la 2 Aprilie.

”Ele ar putea să fie un pic mai mult decît reciproce”, a spus Trump.

Locatarul Casei Albe a anunţat, de asemenea, că urmează ”să replice” taxelor vamale anunţate de către Uniunea Europeană (UE) ca represalii.

Ayatollahul Khamenei a declarat că Iranul nu încearcă să se doteze cu arma nucleară

Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat, Miercuri, că țara sa nu are arme nucleare și nu încearcă să se doteze cu astfel de arme, după ce președintele american Donald Trump a adresat o scrisoare Teheranului în care a cerut să aibă loc negocieri, relatează AFP, scrie Agerpres.

”În ceea ce privește armele nucleare, se spune că nu i se permite Iranului să le obțină. Dacă am fi vrut să construim arme nucleare, America nu ne-ar putea opri. Faptul că nu avem arme nucleare și nu căutăm să le obținem se datorează faptului că nu ni le dorim”, a spus Ali Khamenei în cadrul unei întîlniri cu studenții.

Ayatollahul Khamenei a numit, Miercuri, ”imprudente” amenințările SUA, după ce Donald Trump a adresat o scrisoare Teheranului în care a cerut negocieri și a avertizat cu privire la o posibilă acțiune militară dacă Iranul refuză.

”Statele Unite flutură amenințarea militară. După părerea mea, această amenințare este imprudentă”, a mai spus Khamenei. ”Iranul este capabil să riposteze și, fără îndoială, va riposta”, a avertizat el.

Liderul suprem iranian a afirmat totodată că discuțiile privind dosarul nuclear cu Statele Unite ”nu vor conduce la ridicarea sancțiunilor împotriva Iranului”.

”Dacă scopul negocierii este ridicarea sancțiunilor, negocierea cu acest Guvern american nu va ridica sancțiunile”, a mai spus Khamenei.

În Februarie, Rusia a avut cea mai ridicată inflație din ultimii doi ani

Inflația din Rusia, alimentată de explozia cheltuielilor militare în contextul războiului din Ucraina, a depășit, în Februarie, pragul de 10% în ritm anual, atingînd cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani, a anunțat Agenția națională pentru statistică (Rosstat), informează AFP, scrie Agerpres.

Concret, rata anuală a inflației a accelerat în luna Februarie pînă la 10,06%, de la 9,9% în Ianuarie, potrivit cifrelor publicate de Rosstat. Este cel mai ridicat nivel al inflației înregistrat de Rusia după luna Februarie 2023.

Inflația în Rusia este alimentată în special de explozia cheltuielilor cu apărarea, pentru continuarea războiului din Ucraina, de efectele sancțiunilor occidentale, precum și de majorările salariale, o consecință a penuriei de mînă de lucru.

În luna Decembrie, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a descris creșterea prețurilor drept un semnal îngrijorător, o rară recunoaștere a liderului de la Kremlin, care laudă în mod frecvent rezistența economiei naționale la sancțiunile grave occidentale.

În încercarea de frîna inflația, Banca Centrală a Rusiei a majorat dobînda de referință, încă de la finele lunii Octombrie, la 21%, cel mai ridicat nivel de după 2023, însă economiștii avertizează că dobînzile mai mari au avut efecte limitate asupra unei inflații alimentate de cheltuielile statului. În paralel, această politică monetară a declanșat nemulțumiri în rîndul antreprenorilor, care au dificultăți în a se împrumuta, în condițiile în care dobînzile pe piața bancară pot ajunge chiar și la 30%.
Luna trecută, Banca Rusiei și-a revizuit semnificativ prognoza de inflație pentru 2025, și în prezent se așteaptă la o inflație medie cuprinsă între 7% și 8%, cu mult peste prognoza anterioară referitoare la o inflație cuprinsă între 4,5% și 5%. 

Încă 9 ani de închisoare pentru fostul preşedinte georgian Mihail Saakaşvili

Fostul preşedinte georgian Mihail Saakaşvili a fost condamnat, Miercuri, la încă nouă ani de închisoare, după ce a fost găsit vinovat pentru deturnare de fonduri, a relatat agenţia de ştiri Interpress, citată de Reuters, scrie News.Ro.

Televiziunea georgiană a arătat scene de agitaţie în sala de judecată după anunţarea verdictului, susţinătorii lui Saakaşvili numindu-l pe judecător un „sclav” al actualului Guvern.

Mihail Saakaşvili, preşedintele pro-occidental al Georgiei între 2004 şi 2013, este în prezent în închisoare ispăşind o pedeapsă de şase ani pentru abuz de putere. El a fost încarcerat după ce s-a întors în Georgia în 2021, după o perioadă petrecută în străinătate. El a ispăşit o mare parte din această pedeapsă într-un spital penitenciar.

Saakaşvili, o figură extrem de polarizantă în Georgia de astăzi, a ajuns la putere în urma unui val de susţinere populară în timpul Revoluţiei Trandafirilor din 2003. Ajuns la putere, el a reorientat Georgia către Occident şi a demarat un ambiţios program de reformă a sectorului public, care a adus îmbunătăţiri rapide în această ţară de 3,7 milioane de locuitori din Caucazul de Sud.

Cu toate acestea, ultima parte a mandatului său a fost marcată de autoritarism, brutalitatea Poliţiei şi un război dezastruos cu Rusia în 2008.

În 2012, partidul său, Mişcarea Naţională Unită, a pierdut alegerile în faţa unei coaliţii conduse de Bidzina Ivanişvili, un om de afaceri miliardar care rămîne liderul de facto al Georgiei pînă în prezent.

După ce a părăsit funcţia prezidenţială, Saakaşvili s-a mutat în Ucraina, unde a fost pentru scurt timp guvernator al regiunii sudice Odesa.

În 2021, el s-a întors în Georgia, deşi fusese condamnat în contumacie pentru abuz de putere. A fost arestat şi încarcerat la sosire.

Banca Centrală a Rusiei recomandă ca persoanele înstărite să poată investi în criptomonede

Banca Centrală a Rusiei a propus Guvernului ca un număr limitat de investitori calificați să poată cumpăra și vinde criptomonede, pentru o perioadă de probă de trei ani, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Banca Rusiei și-a relaxat treptat opoziția vehementă față de criptomonede, susținînd anul trecut o lege care permite companiilor să utilizeze criptomonede în schimburile comerciale internaționale, în cadrul eforturilor autorităților de a ocoli sancțiunile occidentale impuse Rusiei din cauza războiului din Ucraina.

Propunerea Băncii Rusiei precizează că, în cadrul unui regim juridic de probă, anumiți investitori și companii vor putea lua parte la un experiment care se va întinde pe trei ani privind investițiile în criptomonede.

”Acesta este un nou statut pe care cetățenii ar urma să poată să îl obțină dacă investițiile lor în titluri de valoare și depozite depășesc 100 de milioane de ruble (1,15 milioane de dolari), sau dacă venitul lor în ultimul an a fost mai mare de 50 de milioane de ruble (575.000 de dolari)”, a informat Banca Rusiei într-un comunicat de presă.

Instituția a adăugat că acest experiment este destinat creșterii transparenței pe piața criptomonedelor și a reamintit potențialilor investitori că există riscul să înregistreze pierderi dacă fac tranzacții cu criptomonede.

Banca Rusiei a subliniat că, în continuare, criptomonedele vor fi interzise ca mijloc de plată.

La nivel global, există peste 4.000 de criptomonede, însă monedele cu cea mai mare valoare de piață sunt bitcoin, ether, Tether, XRP și Bitcoin Cash.

Monedele virtuale sunt o reprezentare digitală a valorii care nu este emisă sau garantată de o bancă centrală sau de o autoritate publică, nu este în mod obligatoriu legată de o monedă instituită legal și nu deține statutul legal de monedă sau de bani, dar este acceptată de către persoane fizice sau juridice ca mijloc de schimb și poate fi transferată, stocată și tranzacționată în mod electronic.

American împușcat de cîinele lui

Un american a fost rănit la picior după ce cîinele său a pus laba pe trăgaciul unei arme care se afla în patul victimei, a anunțat Poliția din Memphis, acesta fiind un nou exemplu de accident cauzat de proliferarea armelor de foc în Statele Unite, scrie AFP, potrivit Hotnews.ro.

Presa locală a relatat că, în noaptea de Duminică spre Luni, Oreo – un pitbull de un an – a sărit în pat și a rămas cu laba înțepenită în inelul de metal din jurul trăgaciului, provocînd astfel declanșarea armei, a constatat Poliția.

Din fericire, rana a fost o zgîrietură pe coapsa stîngă a victimei, care a fost dusă la spital pentru îngrijiri. Arma nu a fost găsită, fiind luată de către iubita bărbatului, care se afla alături de acesta în pat, dar care a fugit înainte de sosirea Poliției.

Astfel că tipul armei rămîne necunoscut, iar evenimentul a fost clasat ca accident, au anunțat autoritățile din statul Tennessee.

Avînd în circulație mai multe arme de foc decît locuitori, Statele Unite au cel mai mare nivel al mortalității provocat de arme dintre toate țările dezvoltate.

Dincolo de crimele în masă care îndoliază țara periodic, presa americană relatează periodic accidente, uneori cu consecințe dramatice.

În 2023, în statul Ohio, un copil de doi ani și-a ucis accidental mama, însărcinată în opt luni, împușcînd-o în spate cu un pistol încărcat.

În același an, un cîine a provocat moartea stăpînului său, după ce s-a așezat pe pușca pusă pe bancheta din spate a mașinii, în timp ce mergeau la vînătoare.

Tot un cîine a reușit, în 2018, să ridice piedica de la un pistol de 9 mm și să tragă, rănindu-l pe stăpînul său în vîrstă de 51 de ani.

Trump atenționează UE că va recurge la represalii comerciale, după măsurile comunitare de retorsiune ce au urmat taxelor vamale americane

Președintele american, Donald Trump, a promis că va răspunde amenințării Uniunii Europene de a impune taxe vamale asupra unor importuri americane în valoare de 26 de miliarde de euro începînd de luna viitoare, după ce Statele Unite au instituit taxe vamale generale asupra importurilor de oțel și aluminiu, transmit agențiile Reuters și AFP, preluate de Agerpres.

”Desigur că voi răspunde”, a spus Trump în fața presei la începutul unei întîlniri cu premierul irlandez Michel Martin în Biroul Oval. Mai mult, el a acuzat Irlanda, țară membră a Uniunii Europene, că se numără printre țările care profită de Statele Unite.

Potrivit președintelui american, Irlanda și-a folosit politicile fiscale pentru a atrage companii farmaceutice și alte companii din Statele Unite, dar a susținut că taxele vamale reciproce vor ajuta SUA să-și refacă producția internă.

”Vom cîștiga această bătălie financiară cu UE”, a dat asigurări Trump. ”UE caută să atace întreprinderile americane, ceea ce nu este corect, iar în același timp nu cumpără mașinile noastre. Nu sunt mulțumit de această bătălie financiară dusă de UE”, a indicat liderul de la Casa Albă.

Prin decizia acestuia, în SUA sunt în vigoare, de Miercuri, taxe vamale de 25% asupra tuturor importurile de oțel și aluminiu, indiferent de țara de proveniență, Trump declanșînd astfel un război comercial global, în care UE și Canada au recurs la măsuri de retorsiune. Comisia Europeană a anunțat astfel că va impune, începînd din Aprilie, taxe vamale pentru o diversitate de produse importate din SUA, în valoare totală de pînă la 26 de miliarde de euro.

Pe lîngă noile taxe vamale asupra oțelului și aluminiului, Donald Trump a amenințat, anterior, că ar putea impune blocului comunitar și alte taxe dacă UE nu își reduce excedentul comercial în relațiile cu SUA.

Comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic, a declarat, Luni, după discuții cu Administrația de la Washington, că aceasta din urmă nu pare să dorească negocieri suplimentare cu UE pentru evitarea unui război comercial între SUA și blocul comunitar.