REALEGEȚI-NE, CER UNII, DAR PENTRU CE?

Cu psihiatrul de mînă la Președinție, în Parlament, Guvern...
Autor: Mihai CONȚIU
Alegerile prezidențiale din România, cele parlamentare care vor urma în Republica Moldova și, în general, alegerile primarilor pentru un al doilea mandat mă determină să abordez subiectul care urmează. Există foști și actuali președinți de Țară, partide de guvernămînt și primari care, în iminența unor noi alegeri, le cer alegătorilor să-i mai voteze pentru un nou mandat. Acești candidați le prezintă oamenilor un pachet de promisiuni electorale față de care se angajează, ”cu înflăcărare și responsabilitate”, că le vor realiza în mod indiscutabil. De cele mai multe ori, oamenii îi realeg.
Urmărind astfel de ”procese electorale” de un ”car de ani”, am constatat, permanent, ”un raport politician-alegător” extrem de interesant, unul din care cîștigătorul meschin este politicianul, iar alegătorul, poporul suveran, devine un înfrînt dezamăgit, căruia nu-i mai rămîne nimic mai bun decît să suduie pe la colțuri ori să iasă la proteste prin care, de regulă, nu-și mai găsește dreptatea, după ce s-a simțit înșelat. Cu mici, mici excepții, această situație este universală.
De regulă, am observat că politicianul care se vrea reales președinte, deputat ori primar, fiind susținut, firește, de un partid politic, se bizuiește, în primul rînd, pe ”amnezia social-politică” a alegătorului. Această ”amnezie” este accentuată permanent cu noi metode, în raport cu evoluția socială, politică, economică și, mai ales, mentală a cetățenilor Țării. Foști și actuali lideri politici autohtoni, unii dintre ei avînd și o charismă personală cu priză la un anumit electorat în anumite ”etape electorale decisive ori disperate”, iar aici îi pot nominaliza pe Vlad Filat, Dorin Chirtoacă, Renato Usatîi ori Mihai Ghimpu, îi fac să uite pe oameni ”ce n-au realizat fundamental în fostul mandat”, oferindu-le noi promisiuni, precum și pungi cu diferite produse ori bani, făcîndu-i astfel să confunde aceste ”atenții” (mite electorale) cu un viitor economic prosper și sigur al Țării sub conducerea lor.
Ce nu le oferă alegătorilor ”amnezici” acești politicieni care vor să fie realeși în funcții? Aici mă refer la o omitere strategică electorală a unor fapte care ar trebui prezentate alegătorilor în mod obligatoriu, chiar dacă ei uită că au dreptul să le afle, să le memoreze. Astfel, orice politician care are pretenția că este onest cu propriii săi alegători, cărora le solicită să-l realeagă, ar trebui să le dea un raport, punctual, asupra tuturor promisiunilor electorale făcute pentru mandatul în care au fost aleși anterior. Prin urmare, fiecare doritor de a fi ”reales”, ar trebui să le explice oamenilor, în detaliu, de ce nu și-au respectat multe dintre promisiunile făcute. Aici vorbim despre promisiuni neonorate care, de cele mai multe ori, reprezintă chiar 90% din totalul lor. Nu o fac și nu vor face-o niciodată, în primul rînd, din pricină că noile promisiuni electorale s-ar dovedi că sunt minciuni sfruntate și imposibil de realizat, iar astfel realegerea nu ar mai fi cu putință.
Cine vrea să se convingă de această realitate, nu are decît să recapituleze promisiunile electorale făcute de către foștii ”realeși”, de către cei care acum se vor ”realeși” și procentul de îndeplinire a lor. Am constatat cu toții ce au izbutit să facă ”realeși” ca Serafim Urechian, Dorin Chirtoacă ori Ion Ceban ca primari ai Chișinăului, permanentul ”reales” Dumitru Diacov, comuniștii, socialiștii și alții. Totodată, știm cu toții ”cît s-au jertfit pentru Țară, pentru bunăstarea ei și a cetățenilor” Mihai Ghimpu și ”al vostru Vlad Filat”, care vor să fie iarăși ”realeși pentru a-și sacrifica inclusiv viața pentru o Republică Moldova a bunăstării, prosperității și suveranității”.
Observăm, prin urmare, că permanenta realegere a unor politicieni se bazează pe minciună și, așa cum afirmam mai devreme, pe ”amnezia” alegătorilor, pe menținerea lor în neinformare politică și civică la nivelul întregii Țări. Curînd și PAS va dori să fie ”reales”, dar ce ”raport”, dare de seamă va oferi cetățenilor despre promisiunile făcute la prima alegere la guvernare? Da, este adevărat că procesul de integrare europeană este o reușită. Să nu uităm, însă, că și pentru Filat și Plahotniuc acest proces era semi-îndeplinit, numai că a fost violat politic prin furtul miliardului. Actualmente, să reținem că avansarea considerabilă a integrării europene este plasată în contextul unor necesități stricte, vitale continental, de ordin geostrategic și geopolitic. În alte realități proeuropene decît cele ale lui Filat și Plahotniuc, integrarea în UE gestionată politic de către PAS este destul de primejduită de întreaga opoziție antieuropeană, care este extrem de numeroasă și amenințătoare.
Opozanții PAS vor scoate în evidență numeroase nerealizări depline cum ar fi: a) interminabilul proces al reformei Justiției; b) scandalul cu Procuraturile, în contextul în care se lasă impresia că Veronica Dragalin a fost dată la o parte deoarece ar fi vrut ”o Procuratură ca afară”, adică la fel ca și în SUA – o independență totală, una neafiliată deloc politic; c) costul vieții și, inclusiv, salariile și pensiile celor mulți; d) unde sunt cei din diaspora care s-au întors acasă, conform unor promisiuni electorale?, vor întreba unii. Păi uitați ce a pățit Dragalin dacă s-a întors din diaspora, vor zice ei și multe altele.
Fără nici o legătură cu cele scrise mai sus, mai supun atenției o chestiune! Pentru a dobîndi un simplu carnet auto de conducere, solicitantul este obligat să obțină un aviz psihiatric de la medicul specialist, de ce nu și președinții de Țară, premierul, miniștri, șefii de Parlament și mulți alți conducători ai unor instituții importante ale Statului? Sigur că ar fi o premieră, sigur că despre această necesitate se mai discută și în alte Țări europene, dar credeți că un astfel de procedeu nu ar fi necesar în Republica Moldova? Nu doar Plahotniuc a fost și este un megaloman care ar fi fost declarat inapt de către orice psihiatru, iar asta pentru că mai sunt destui, iar Renato Usatîi poate confirma!
Credeți că e necesar ca noii aleși ar trebui să meargă cu psihiatrul de mînă la Președinție, Parlament, în Guvern...?












