Opt prizonieri de război originari din Cuba, Nepal, Sierra Leone şi Somalia au relatat, în cadrul unei conferinţe de presă organizată de responsabili ucraineni la Kiev, că au fost ademeniţi în Rusia cu promisiuni de salarii mari, dar au fost înşelaţi şi au fost trimişi pe front, relatează France Presse, potrivit Agerpres.

Ei spun că au fugit din Asia, Caraibe sau Africa pentru o viaţă mai bună în Rusia, dar au ajuns să lupte în Armata rusă pe frontul din Ucraina. În pofida voinţei lor, declară aceştia după ce au fost capturaţi.

Organizatorii i-au prezentat presei drept "mercenari" veniţi din ţările din "Sud" şi au declarat că îi vor trata la fel ca pe prizonierii de război ruşi.

AFP subliniază că nu a putut să-i intervieveze separat pe cei opt bărbaţi şi a ales să nu le facă public numele, Convenţia de la Geneva prevăzînd în special protejarea prizonierilor de război de curiozitatea publică.

Toţi au spus că se exprimă de bunăvoie, deşi erau încadraţi de soldaţi mascaţi care îi ascultau vorbind cu presa. Declaraţiile lor vin să confirme ceea ce jurnaliştii AFP în India şi Nepal au stabilit cu privire la metodele de recrutare ale Armatei ruse cînd vine vorba de străini.

Un cubanez, de 35 de ani, cu un tip de coafură africană (dreadlock), a declarat că a răspuns la o postare pe Facebook care îi oferea o slujbă în construcţii în Rusia. "Nu m-am gîndit că voi veni să lupt în război", a spus el.

Cu lacrimi în ochi, un rezident din Sierra Leone spune că a plătit unui recrutor şi s-a îmbarcat la un zbor în Rusia în speranţa de a găsi o "slujbă bună" pentru a-şi întreţine familia numeroasă.

El a spus că a realizat abia după aceea că a semnat un contract în limba rusă cu forţele Kremlinului, lucru pe care nu şi-a dorit niciodată să-l facă.

În alte cazuri, recruţii ştiau că se alătură Armatei, dar credeau că vor îndeplini sarcini uşoare şi, în orice caz, nu vor merge la luptă.

"Cînd ruşii le oferă acestor oameni 2.000 de dolari pe lună şi le spun că vor fi folosiţi ca gărzi de corp sau în linia a treia, ei sunt foarte tentaţi", explică, pentru AFP, Petro Iaţenko, purtător de cuvînt al biroului ucrainean responsabil de prizonierii de război.

Un tînăr somalez recunoaşte că s-a înrolat în Armata rusă. Scopul său a fost acela de a oferi familiei sale "un viitor mai bun".

"Nu ştiam că voi fi trimis în prima linie", explică tînărul, asigurînd că a fost "trimis acolo fără să cunoască limba".

Un nepalez de 32 de ani, care a povestit că a vizionat videoclipuri pe TikTok în care apăreau nepalezi care se înrolau în Armata rusă, recunoaşte că motivaţia sa a fost "desigur, banii".

Jurnaliştii AFP în India şi Nepal au anchetat acest tip de recrutare şi au descoperit că acestea au fost adeseori efectuate prin intermediari informali şi videoclipuri promoţionale difuzate pe reţelele de socializare.

Aceştia îi asigură pe candidaţii fără experienţă militară că li se vor atribui sarcini necombatante şi vor beneficia de un permis de şedere permanentă în Rusia.

În realitate, odată înrolaţi, ei primesc o pregătire de bază în domeniul armelor şi, într-un final, sunt trimişi pe front.

Nepalul a indicat că cinci dintre cetăţenii săi înrolaţi sunt prizonieri de război în Ucraina şi cel puţin alţi 12 au fost ucişi în lupte. Ţara a interzis cetăţenilor săi să meargă la muncă în Rusia sau Ucraina şi a cerut Moscovei să-i trimită înapoi pe cei recrutaţi. La o solicitare din partea AFP, Kremlinul nu a dorit să comenteze pe această temă.

Dintre cei opt prizonieri prezentaţi de Kiev, singurul care vorbea puţină rusă era un nepalez de 24 de ani, care s-a chinuit să ţină un stilou din cauza arsurilor la mîini suferite în război.

El a studiat şi lucrat în Rusia cînd a văzut afişe de recrutare pentru a deveni "agent de securitate sau ceva de genul ăsta", a spus el.

Purtătorul de cuvînt al biroului ucrainean pentru prizonierii de război, Petro Iaţenko, a invitat ţările să acţioneze pentru a-şi împiedica cetăţenii "să fie înşelaţi de recrutorii care le promit munţi de aur".

Cei capturaţi "în uniformă militară, cu arme" asupra lor pe front vor fi deferiţi Justiţiei, spune el.

"Tribunalul este cel care va decide dacă ei sunt mercenari", explică Iaţenko, asigurînd că Ucraina doreşte "să îi transfere în ţările lor de origine".