Elitele politice şi economice mondiale se reunesc săptămîna viitoare la Davos cu ambiţia de a ”coopera într-o lume fragmentată” şi de a aborda războiul din Ucraina, dereglarea climatică şi globalizarea aflată într-o criză existenţială, scrie AFP, potrivit agerpres.   

Ediţia de anul acesta a Forumului Economic Mondial (WEF) în staţiunea de schi din Alpii elveţieni ”se desfăşoară în contextul geopolitic şi geo-economic cel mai complex din ultimele decenii”, a remarcat la un briefing de presă preşedintele WEF, Borge Brende.

Pandemia COVID-19, conflictele comerciale între China şi SUA, precum şi războiul din Ucraina au contribuit în ultimii ani la multiplicarea liniilor de fractură geopolitică şi au alimentat politicile protecţioniste.

”Una din cauzele principale ale acestei fragmentări este o lipsă de cooperare” şi ea se traduce prin ”politici pe termen scurt şi egoiste”, spune cu regret fondatorul WEF, Klaus Schwab, care vorbeşte despre ”un cerc vicios”.

Unii au început chiar să se întrebe despre viitorul globalizării, care de o jumătate de secol se află în centrul filosofiei susţinute la Davos.

A existat un moment ”de speranţă de revenire la vechea normalitate, care era acest fel de lume globalizată”, explică Karen Harris, economistă la societatea de consultanţă Bain&Company. ”Cred că admitem astăzi că această epocă este pe punctul să se încheie”, chiar dacă vor mai fi menţinute cooperări ”în jurul unei mici serii de chestiuni”, anticipează ea.

”Chiar şi combaterea schimbărilor climatice devine o bătălie mai izolaţionistă”, observă Karen Harris, dînd în acest sens exemplul Legii de Reducere a Inflaţiei (Inflation Reduction Act – IRA) adoptate de SUA, ce prevede ajutoare substanţiale pentru companiile implantate în Statele Unite în sectorul vehiculelor electrice sau al energiilor regenerabile, dar chiar şi taxe pe carbon la graniţe, taxe ce vor fi aplicate de asemenea în UE.

La aproape un an după lansarea invaziei ruse în Ucraina, acest conflict şi efectele sale asupra politicilor energetice mondiale şi de apărare vor ocupa o mare a dezbaterilor de la Davos.

În timp de ruşii lipsesc pentru al doilea an la rînd, ucrainenii vor avea o delegaţie prezentă la forum, iar Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, va interveni acolo prin videoconferinţă.

O ocazie pentru ei să se adreseze sutelor de figuri politice marcante, cum ar fi cancelarul german Olaf Scholz, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, sau cel al NATO, Jens Stoltenberg, celor circa 600 de şefi de companii, numeroşilor reprezentanţi ai mass-media şi ai societăţii civile, ONG-urilor, cercetătorilor şi chiar unor staruri precum actorul Idris Elba sau soprana Renee Fleming.

Schimbările climatice se prefigurează ca un alt subiect cheie, organizatorii forumului dorind ca dezbaterile să-şi aducă o contribuţie pentru următoarea serie de tratative internaţionale în cadrul COP28, reuniune ce va avea loc la sfîrşitul anului în Emiratele Arabe Unite.

Activiştii caută, la rîndul lor, să profite de forumul de la Davos pentru a le reaminti ţărilor bogate şi companiilor energetice nevoia de finanţare a tranziţiei energetice a ţărilor în dezvoltare şi de a plăti pentru pagubele produse de catastrofele naturale ce însoţesc dereglarea climei.

Astfel, organizaţia ”Tineretul socialist elveţian” (JSS) a lansat un apel pentru o manifestaţie, Duminică, la Davos, care să ceară plata de către cei bogaţi a unui impozit pe schimbările climatice şi anularea datoriilor externe ale ţărilor din Sud.

Totuşi, la fel ca în fiecare an, activitatea cea mai importantă la Davos se va desfăşura în culise, unde politicieni, investitori şi directori de companii profită de prezenţa lor în acelaşi loc pentru a avea discuţii în afara cadrului oficial al conferinţei.

”În patru zile, într-o suită privată, ei pot face mai multe afaceri decît în cîteva luni de zboruri în jurul lumii”, spune jurnalistul american Peter S. Goodman, autorul unei cărţi publicate anul trecut cu titlul ”Davos Man, How the Billionaires Devoured the World” (Omul Davosului: Cum au Devorat Miliardarii Lumea n. red.).

Potrivit lui Goodman, contribuţia cea mai importantă pe care Davosul ar putea s-o aducă ar fi să împingă spre o reformă a fiscalităţii mondiale, în vederea diminuării inegalităţilor.

Karen Harris speră şi ea că la Davos vor avea loc ”discuţii sincere” asupra implicaţiilor rezultate din evoluţiile economiei mondiale, nu doar pentru SUA, Europa sau China, ci şi ”pentru pieţele emergente, care sunt adesea perdantele evoluţiilor economice”.