Orice s-ar spune despre Putin, el rămîne un maestru al supravieţuirii politice. Atunci cînd, acum patru ani, la Moscova au avut loc proteste împotriva revenirii lui la putere, în Occident mulţi s-au grăbit să-l „îngroape”. În pofida acestora, la 3 decembrie curent, Putin s-a adresat iarăşi Adunării Federale a Rusiei şi rămîne, în continuare, foarte popular.

Comentatorii occidentali deseori vorbesc pe o asemenea tonalitate, de parcă s-au uitat în viitor şi acolo nu l-au văzut pe Putin. Însă sondajele sociologice arată că nu există temei pentru o răscoală. Dimpotrivă, Kremlinul este una din cele trei structuri, faţă de care ruşii au cea mai mare încredere. Personal în Putin „au încredere deplină ” circa 80% din respondenţi.

Presa occidentală deseori motivează popularitatea lui Putin prin presa controlată de stat, adică prin „spălarea creierilor”. Însă acest lucru e imposibil, în condiţiile în care doar 34% din ruşi au încredere în mass-media!

Teoria „spălării creierilor” nu ţine cont de o trăsătură principală a Rusiei moderne: pentru prima dată din 1991 (sau poate chiar din 1917) politica statului reflectă viziunile majorităţii conservative a ruşilor şi nu a „elitelor” pro-occidentale sau neo-liberale.

Institutul sociologic „Levada-ţentr” a întrebat cetăţenii ce aşteaptă de la preşedintele rus, încă din anul 1996. De atunci, puţine lucruri s-au schimbat. În anul 2012, adică pînă la criza ucraineană, ruşii considerau drept prioritar: restabilirea statutului de mare imperiu al Rusiei (57% în 2012, iar în 1996 - 54%), asigurarea legii şi ordinii (în 2012 - 52%, în 1996 – 58%), sporirea rolului statului în economie - 37% şi în 2012, şi în 1996.

Asemenea dispoziţii denotă şi o anumită nostalgie pentru sistemul sovietic, dar şi o doză de nemulţumire pentru calea capitalismului pe care Rusia a pornit după destrămarea URSS.

Bineînţeles, coincidenţa politicii de stat cu opinia majorităţii nu înseamnă că Rusia ar fi etalonul democraţiei. Însă, dacă în Occident sondajele sociologice deseori servesc la înlocuirea (substituirea) mecanismelor democratice, de ce în Rusia nu ar juca acelaşi rol?!

Directorul Centrului Carnegie din Moscova, Dmitri Trenin explică relaţia Putin-societate la modul următor: „Putin poate guverna în mod autoritar, cu susţinerea acelora pe care îi guvernează”. Astfel, Occidentul nu trebuie să-şi facă iluzii – viitoarea Rusie democratică nu se va deosebi prea mult de Rusia putinistă.

După The National Interest, SUA