Senzaţia de gust reprezintă o sursă de plăcere pentru noi şi ne ajută să ne bucurăm de mîncare. Gustul ne şi protejează, pentru că de multe ori ne împiedică să mîncăm lucruri care ne-ar putea afecta. Ce implică procesul de degustare?

Este capacitatea de a percepe impactul moleculelor. Aceste molecule se deplasează, stimulează nervii de gust, iar mesajul recepţionat reprezintă gustul. Numai substanţele care sînt în soluţie, în care atomii se mişcă liber, au gust. O bucată de sticlă, de exemplu, nu are nici un gust. Senzaţia de gust este primită prima dată de papilele gustative, care sînt într-adevăr nervi sub formă de muguri. Ei au capacitatea specială de a genera anumite senzaţii pe care le numim gust. Aceste papilele gustative sînt situate, la om şi animalele superioare, pe limbă.

Numărul de papilele gustative variază foarte mult, în funcţie de nevoile gustative ale tipurilor specifice de animale. Omul, de exemplu, este doar un degustător moderat. Avem aproximativ 3.000 de papilele gustative. O balenă, care înghite cantităţi enorme de peşte, fără să le mestece, are puţine papilele gustative.

Un porc, destul de ciudat, este mai special în gusturile sale decît omul şi are 5.500 de papilele gustative. O vacă are 35.000 de papilele gustative şi o antilopă are 50.000 de papilele gustative! Deci, animalele nu numai că simt gustul, dar multe dintre ele sînt degustători mai sensibili decît omul.

Animalele care trăiesc în mare au de multe ori papilele gustative pe tot corpul. Peştele, de exemplu, gustă cu toată suprafaţa corpului. Muştele şi fluturii pot gusta de fapt, cu picioarele lor.

Sursa: Descoperă.ro