Naţionalismul ameninţă Europa

Asistăm în ultima vreme la exacerbarea manifestărilor extremiste în tot spaţiul european. Naţionalismul, potrivit mai multor experţi, reprezintă o nouă provocare pentru Uniunea Europeană, după criza financiară. Doctrina pune la încercare capacitatea Bruxelles-ului de a conduce statele dincolo de particularităţile fiecăruia. În Europa celor 28 există 80 de naţiuni.

Guy Verhofstadt, liderul liberalilor din Parlamentul European, fost premier al Belgiei timp de nouă ani, a tras mai multe semnale de alarmă în privinţa avîntului curentelor extremiste. Într-un interviu acordat la finalul anului trecut, Verhofstadt sublinia elocvent cum stau lucrurile: “în perioada de criză economică nu se accentuează doar naţionalismul, ci şi rasismul, xenofobia şi protecţionismul. O parte dintre cetăţeni, cea mai expusă la criză, are sentimentul că cauzele sale sunt în afară ţării: responsabil este altul, străinul, şi ne putem proteja refugiindu-ne în interiorul frontierelor naţionale ermetice. Este vorba despre mitul statului protector în faţă unei vieţi grele. Şi, că întotdeauna, vedem politicieni care plutesc pe acest val populist, pe care îl alimentează şi îl legitimează.”

Politicile de austeritate adoptate de UE, în contextul crizei globale, au intensificat reacţiile extremiste în ţări grav afectate, de pildă Grecia şi Ungaria. Asemănarea dintre membrii Zorilor Aurii, partid radical grecesc de extremă dreapta, şi cei ai Jobbik, formaţiune similară de la Budapesta, este izbitoare: aceleaşi tricouri negre, steagul naţional şi însemne fasciste. Îngrijorător este că manifestările violente au devenit frecvente la Atena. Zilele trecute, în urma unei altercaţii între membrii Zorilor Aurii şi reprezentanţi ai stîngii, soldată cu înjunghierea mortală a unui solist hip-hop antifascist, Guvernul elen a decis să adopte o ordonanţă de urgenţă prin care să interzică acest partid.

În Vestul Europei simptomele extremiste sunt uşor diferite. Naţionalismul este acompaniat de xenofobie şi rasism în ţări precum Franţa, Italia sau Spania. Cauza –  temerile alimentate de zvonuri privitoare la imigranţii din Est care vor invada piaţa muncii. Mai multe meserii, catalogate de mîna a doua (în agricultură, construcţii ş.a.m.d.) care pînă de curînd nu trezeau interes, fiind lăsate exclusiv Est-europenilor, stîrnesc interesul occidentalilor, cel puţin la nivel declarativ. Ecourile sunt din ce în ce mai puternice. Deunăzi, Marine Le Pen, preşedintele formaţiunii naţionaliste franceze Frontul Naţional, a cerut Guvernului Franţei să se opună eliminării restricţiilor de călătorie pentru cetăţenii români şi bulgari, inclusiv aderării României şi Bulgariei la Schengen.

Olanda şi Anglia sunt dominate de excese de xenofobie. O campanie xenofobă a presei londoneze îndreptată împotriva imigranţilor români, începută la sfîrşitul anului trecut, a fost calmată abia după vizita ministrului român de Externe în Marea Britanie. Titus Corlăţean a declarat că spaima britanicilor este nejustificată, fiind alimentată de populismul electoral – Regatul Unit are şi va avea mult de cîştigat de pe urma românilor care muncesc acolo. De asemenea, ţara lalelelor este cuprinsă de aşa-zisă “teroare” care se va instaura de la 1 Ianuarie 2014, dată la care se liberalizează piaţa muncii în toate ţările UE. Recent, liderul Partidul Libertăţii (de extremă dreapta) Geert Wilders a protestat vocal în faţă Ambasadei României de la Haga, unde a venit cu un indicator rutier cu mesajul "Accesul interzis" în olandeză şi română.

Exemplele pot continua. Bruxelles-ul ar trebui să reacţioneze ferm împotriva manifestării extremismului politic de pe bătrînul continent. Toate aceste atitudini trebuie descurajate pentru că sunt împotriva tuturor valorilor pe care UE le susţine ca fiind universale. Uniunea este fondată pe respectul pentru demnitatea umană, libertate, democraţie, egalitate, stat de drept şi respectarea drepturilor omului, inclusiv a minorităţilor.

OBIECTIV.info