Antibiotice, paracetamol, anti-epileptice, medicamente anti-cancerigene etc.: din ce în ce mai multe medicamente lipsesc din farmacii, în Franţa ca şi în alte părţi ale Europei, provocînd îngrijorarea unor oficiali în domeniu care consideră esenţial un răspuns „mai european” pentru rezolvarea acestei probleme, relatează AFP, potrivit agerpres. 

„Trebuie să avem o politică franceză de suveranitate (…), dar şi o politică europeană” pentru a răspunde penuriei de anumite medicamente, subliniază ministrul francez al Sănătăţii, François Braun.

Comisia Europeană a propus o reformă la sfîrşitul lunii Aprilie menită să constrîngă companiile farmaceutice să se protejeze mai bine împotriva penuriilor, să le încurajeze să dezvolte noi antibiotice şi să-şi lanseze medicamentele în întreaga UE.

Această propunere nu va rezolva întreaga problemă, au admis deja unele voci din cadrul Comisiei, amintind că UE lucrează, de asemenea, pentru a-şi consolida suveranitatea industrială şi a-şi asigura aprovizionarea cu materii prime critice.

François Braun recomandă mai multă transparenţă din partea laboratoarelor farmaceutice cu privire la producţia lor, o mai mare solidaritate europeană atunci cînd o ţară are stocuri şi îi poate ajuta pe cei care nu au şi elaborarea unei liste europene a acestor medicamente esenţiale, astfel încît să se garanteze producţia lor în Franţa şi în Europa.

Leem, asociaţia care reprezintă industria farmaceutică franceză, a subliniat, la rîndul său, Joi, dificultăţile legate de diversitatea reglementărilor în Europa şi pledează pentru o armonizare a reglementărilor naţionale pentru a facilita monitorizarea dificultăţilor de aprovizionare şi pentru a „evita suprapunerea legislaţiilor”.

Asociaţia consideră, de asemenea, că o consolidare a mandatului Agenţiei Europene pentru Medicamente (EMA) ar putea permite „o reacţie coordonată la nivelul UE în ceea ce priveşte riscurile sanitare şi cele de penurie”.

Potrivit Soniei de La Provrté, senatoare şi preşedintă a Comisiei senatoriale de anchetă pe această temă, lipsurile s-au „înrăutăţit în ultimii 15 ani”.

În total, în 2022, au fost înregistrate 3.500 de rapoarte de epuizări de stoc şi riscuri de epuizare a stocurilor, în creştere bruscă faţă de cele 2.160 înregistrate în 2021, potrivit unui ultimul raport transmis AFP săptămîna aceasta de către Agenţia Naţională de Securitate a Medicamentelor (ANSM).

Problema nu afectează doar Franţa: la sfîrşitul lunii Aprilie, pediatrii din diferite ţări europene au avertizat despre un risc pentru „sănătatea copiilor şi a tinerilor noştri” din cauza lipsei de medicamente în toată Europa. Statele Unite sau Canada sunt, de asemenea, afectate.

Exista multe cauze ale penuriei, adesea cu o legătură cu contextul internaţional: capacitate de producţie insuficientă, complexitatea lanţurilor de producţie, nevoia crescută de medicamente pe fondul îmbătrînirii populaţiei, concentrarea producătorilor, dificultăţi în aprovizionarea cu materii prime, defecte de calitate asupra medicamentelor, efecte ale crizelor internaţionale, inflaţie etc.

Relocare în Europa

La nivel naţional, este nevoie de „mai multă vigilenţă la feedback-ul semnalelor, mai multă anticipare cu producătorii şi să se recurgă la molecule de substituţie atunci cînd este posibil”, a afirmat, pentru AFP, Philippe Coatanea, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Ordinului Farmaciştilor.

Însă, potrivit lui, „soluţia poate fi doar o parte a unei strategii internaţionale, şi cel puţin europeană, de anticipare, mai degrabă decît a acumula sisteme franco-franceze din ce în ce mai coercitive şi mai rigide”, afirmă el.

„Adevăratul răspuns european este de a re-loca producţia de molecule esenţiale în Europa, la un preţ rezonabil. Competenţele exista în Europa, dar este un teren pe care Comisia nu merge în prezent”, deplînge economistul Nathalie Coutinet, de la Universitatea Sorbona Paris Nord.

În plus, UE nu are în prezent competenţa de a stabili preţurile medicamentelor, care sunt responsabilitatea autorităţilor naţionale în contextul negocierilor cu producătorul, precum şi ratele de rambursare.

„Piaţa europeană este o piaţă mare, matură. Dacă este organizată şi vorbeşte cu o singură voce, în negocieri, aceasta cîntăreşte chiar mult pe planul de afaceri al laboratoarelor”, subliniază Sonia de La Provrté.

Unele dintre aceste propuneri sunt incluse în pachetul prezentat de Comisia Europeană. Rămîne de văzut dacă această reformă va putea fi adoptată înainte de alegerile europene din Iunie 2024. În caz contrar, soarta ei ar fi destul de incertă.