Parlamentul de la Atena a aprobat în cursul nopţii de miercuri spre joi, după dezbateri tensionate, principalele condiţii economice stabilite de Guvernul Alexis Tsipras cu liderii Eurogrupului. În favoarea condiţiilor convenite cu Eurogrup au votat 229 de parlamentari, iar 64 s-au pronunţat împotrivă. Şase deputaţi s-au abţinut de la vot, iar unul a absentat.

Dezbaterile din Parlamentul de la Atena s-au desfăşurat într-o atmosferă tensionată, în timp ce peste 13.000 de persoane protestau în Piaţa Syntagma.

Preşedintele Parlamentului, Zoe Konstantopoulou, a avut un ton vehement împotriva măsurilor de austeritate, părăsind plenul de două ori şi denunţînd măsuri care, crede ea, ar duce la "genocid social" şi ar echivala cu o "lovitură de stat".

Premierul Alexis Tsipras a pledat pentru acceptarea unui acord "incorect", dar care este singura alternativă la "anarhie".

Liderii zonei euro au ajuns, luni dimineaţă, la un acord cu partea elenă pentru negocierea unui al treilea program de asistenţă financiară, care să permită rămînerea Greciei în zona euro.

Grecia şi-a asigurat restructurarea datoriilor şi finanţarea pe termen mediu în cadrul unei pachet în valoare de 35 de miliarde de euro care va permite ţării să rămînă în zona euro. "Acordul este dificil, dar am evitat continuarea retragerilor activelor în străinătate. Am evitat un plan de strangulare financiară şi de prăbuşire a sistemului bancar. În această bătălie dură, am reuşit să obţinem restructurarea datoriilor", a afirmat premierul de extremă-stînga Alexis Tsipras.

Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Începînd de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi.

Confruntări între protestatari şi poliţie, în centrul Atenei

Aproximativ 13.000 de persoane au protestat, miercuri seară, în Piaţa Syntagma din Atena, în contextul în care Parlamentul elen a dezbătut proiectul acordului cu creditorii, forţele de ordine folosind gaze lacrimogene pentru dispersarea manifestanţilor violenţi.

Confruntări sporadice între protestatari şi poliţie au izbucnit în centrul Atenei. Forţele de ordine au folosit gaze lacrimogene împotriva unor tineri care aruncau cu sticle incendiare şi pietre.

Aproximativ 50 de protestatari au fost reţinuţi de forţele de ordine, miercuri seară, după violenţele produse în faţa Parlamentului de la Atena, care dezbate măsurile propuse de creditorii internaţionali.

"Circa 50 de manifestanţi au fost reţinuţi", a declarat un purtător de cuvînt al Poliţiei grece.

"Violenţele au implicat un grup de aproximativ 200 de tineri", a precizat oficialul citat.

Parlamentul francez a aprobat noul plan de salvare a Greciei

Parlamentul francez a aprobat miercuri noul plan de salvare a Greciei, deşi numeroşi parlamentari au criticat prevederile foarte dure ale acordului.

Adunarea Naţională (Camera inferioară a Parlamentului francez) a aprobat acordul cu 412 voturi pentru şi 69 împotrivă, iar Senatul l-a adoptat cu 260 de voturi pentru şi 23 împotrivă.

Într-un discurs lung şi ferm, premierul Manuel Valls i-a acuzat pe oponenţii acordului că încearcă să scoată Grecia din zona euro. "Nu poate exista un Grexit, nici un Grexit temporar, o idee veche, absurdă şi periculoasă", a declarat Valls, citat de site-ul TheLocal.fr.

"Aud vorbindu-se despre umilire. Dar umilirea ar fi fost ca (Grecia) să fie scoasă din uniunea monetară - unii poate voiau asta - în timp ce majoritatea covîrşitoare a grecilor doreşte menţinerea" în zona euro, a adăugat el.

Mai mulţi membri ai Parlamentului au criticat acordul pentru că impune Greciei mai multă austeritate şi controale externe, în schimbul unui plan de ajutor pe trei ani în valoare de pînă la 86 de miliarde de euro.

Dar Valls a apreciat că planul de salvare are condiţii normale. "Reformele sînt necesare pentru că - trebuie s-o spunem - acestea nu au fost niciodată implementate", a subliniat premierul francez.

"Acest acord nu este un cec în alb tocmai pentru că le cerem multe grecilor, nu doar ca să-i pedepsim, ci ca să-i însoţim într-o redresare economică vitală", a adăugat el.

Înaintea votului, majoritatea parlamentarilor socialişti au fost de acord că planul este singura opţiune pentru a menţine Grecia în zona euro.

Parlamentele din mai multe state membre ale zonei euro trebuie să voteze planul de salvare a Greciei. La rîndul său, Parlamentul de la Atena a aprobat în cursul nopţii de miercuri spre joi, după dezbateri tensionate, principalele condiţii economice stabilite de Guvernul Alexis Tsipras cu liderii Eurogrupului.

Britanicii nu vor contribui la planul de salvare a Greciei

Guvernul de la Londra le-a dat asigurări cetăţenilor britanici că nu va contribui deloc cu fonduri la planul de asistenţă financiară pregătit de Uniunea Europeană pentru Grecia.

"Recunoaştem că Grecia are nevoie urgentă de finanţare temporară, pentru următoarele săptămîni, şi vom încerca să avem o abordare constructivă. Dar, după cum a comunicat de atîtea ori Ministerul Finanţelor, nu negociem principiul potrivit căruia banii contribuabililor britanici nu vor fi folosiţi în niciun plan european de asistenţă financiară", a comunicat miercuri seară Departamentul britanic al Trezoreriei, informează BBC News online.

"Tocmai pentru că am refuzat compromisurile pe această temă, Comisia Europeană propune modalităţi de a ne izola de orice risc. Din punctul nostru de vedere, aceasta este o linie roşie şi credem că mesajul nostru a fost auzit şi înţeles", a explicat un purtător de cuvînt al Trezoreriei britanice.

Marea Britanie nu este membră a zonei euro şi încearcă să aibă o relaţie specială cu Uniunea Europeană. Premierul conservator David Cameron a promis organizarea, pînă la sfîrşitul anului 2017, a unui referendum pe tema apartenenţei Marii Britanii la Uniunea Europeană.

CE mobilizează 35 de miliarde de euro pentru Grecia

Comisia Europeană a anunţat, miercuri, că vor fi mobilizate peste 35 de miliarde de euro pînă în 2020 pentru a veni în sprijinul economiei greceşti, comisarul Corina Creţu precizînd că Atena are nevoie atît de reforme, cît şi de "investiţii ambiţioase" pentru a repune economia pe drumul cel bun.

"La două zile după realizarea unui consens privind măsurile ce se impun pentru încheierea unui nou acord de împrumut acordat Greciei, Comisia Europeană a dezvăluit astăzi planurile de ajutorare a Greciei în vederea maximizării gradului de utilizare a fondurilor UE. Conform mandatului conferit de summitul zonei euro din 12-13 iulie, vor fi astfel mobilizate peste 35 de miliarde de euro pînă în 2020 pentru a veni în sprijinul economiei greceşti", potrivit unui comunicat al CE.

Pachetul de măsuri privind crearea de locuri de muncă şi creşterea economică destinat Greciei însoţeşte un set cuprinzător de reforme ce va face parte dintr-un program creat în cadrul Mecanismului european de stabilitate. Acest program urmează a fi negociat de Grecia cu partenerii săi internaţionali în săptămînile următoare. Ambele elemente – reformele şi mobilizarea de fonduri pentru investiţii şi coeziune – sînt condiţii preliminare esenţiale pentru crearea de noi locuri de muncă, redresarea economică a Greciei şi revenirea ţării la prosperitate.

"Planul pentru locuri de muncă şi creştere economică îşi propune să ajute cetăţenii şi companiile greceşti să depăşească perioada dificilă de criză din ultimii ani şi să redea speranţa într-un viitor mai bun, în special tinerei generaţii. Acesta vine ca o continuare a sprijinului acordat deja Greciei de Comisie pe perioada crizei, atît din punct de vedere financiar, cît şi tehnic", precizează CE.

Ca o măsură excepţională şi în lumina situaţiei unice din Grecia, Comisia propune îmbunătăţirea situaţiei lichidităţilor pentru a permite în continuare finanţarea investiţiilor din perioada de programare 2007 - 2013. Acestea vor include: plata anticipată a restului de 5% din finanţările europene, procent în mod normal reţinut pînă la închiderea programelor; şi aplicarea unei rate de cofinanţare de 100% pentru perioada 2007 - 2013. Aceste măsuri echivalează cu lichidităţi în valoare de 500 de milioane de euro şi economii la bugetul Greciei de aproximativ 2 miliarde de euro. Aceste sume vor fi disponibile pentru reluarea imediată a investiţiilor în sprijinul creşterii economice şi creării locurilor de muncă, cu condiţia ca autorităţile greceşti să se asigure că aceste fonduri vor fi utilizate în favoarea beneficiarilor şi operaţiunilor din cadrul programelor.

Comisia va propune, de asemenea, creşterea nivelului de pre-finanţare pentru programele din perioada 2014-2020 cu 7 puncte procentuale. Prin această pre-finanţare suplimentară poate fi pus la dispoziţie încă un miliard de euro care poate fi utilizat exclusiv pentru lansarea proiectelor cofinanţate în cadrul politicii de coeziune cu respectarea pe deplin a articolului 81 (2) din Regulamentul dispoziţiilor comune.

Executivul european reaminteşte că Grecia "s-a bucurat de tratament preferenţial şi pînă acum: programele greceşti finanţate cu fonduri UE în cadrul perioadei de programare 2007-2013 primesc finanţare UE într-o proporţie mai mare". Din acest motiv, Grecia trebuie să cofinanţeze mai puţin decît celelalte ţări graţie cofinanţării suplimentare de 10% din partea UE, asigurată pînă la jumătatea anului 2016. În multe cazuri, acest lucru înseamnă că UE plăteşte 95% din costul total al investiţiei pentru perioada de finanţare 2007-2013 (spre deosebire de maximum 85% aplicabil celorlalte ţări).

În plus, în cazul politicii de coeziune, dacă sînt îndeplinite toate condiţiile, autorităţile greceşti pot primi, în continuare, rambursare pînă la atingerea pragului legal de 95% pentru cheltuielile eligibile aferente programelor din perioada 2007-2013.

Anunţul de miercuri vine în continuarea înfiinţării unui grup la nivel înalt condus de vicepreşedintele Dombrovskis. Împreună cu autorităţile greceşti, grupul îşi propune să garanteze utilizarea banilor rămaşi din perioada de programare 2007-2013 înainte de atingerea termenului-limită, respectiv la sfîrşitul acestui an, şi să ajute Grecia să îndeplinească cerinţele necesare pentru a accesa toate fondurile UE disponibile în actuala perioadă de programare 2014-2020.

Totodată, Grecia va continua să primească ajutor pentru implementarea reformelor din partea noului Serviciu de sprijin pentru reforme structurale, care şi-a început activitatea la 1 iulie şi beneficiază de experienţa valoroasă a Grupului de lucru pentru Grecia şi de asistenţa tehnică oferită statelor membre.

Sursa: Mediafax