Pandemia a expus fragilităţile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), o instituţie înzestrată cu mijloace insuficiente şi cu „o putere limitată” în faţa statelor, potrivit unui raport întocmit de mai mulţi experţi independenţi, mandataţi de această agenţie din cadrul ONU, informează AFP, potrivit agerpres. Coprezidat de Helen Clark, fost prim-ministru neozeelandez, şi de Ellen Johnson Sirleaf, o fostă Preşedintă a Liberiei, Grupul independent de pregătire şi ripostă în faţa pandemiei a prezentat, Marţi, raportul interimar în faţa Consiliului executiv al OMS, care se întruneşte pînă pe 26 Ianuarie.

Potrivit raportului, OMS şi China ar fi putut să acţioneze mai repede şi mai ferm pentru a alerta omenirea în Ianuarie 2020. Documentul dezvăluie şi faptul că OMS „nu a fost înzestrată cu mijloace suficiente pentru a îndeplini ceea ce se aşteaptă de la ea” şi că această agenţie din cadrul ONU nu deţine nici o putere de constrîngere.

„În cele din urmă, OMS nu are puterea să facă să se respecte ceva, oricare ar fi acel lucru, sau să ancheteze” pe cont propriu „într-o ţară”, a declarat Ellen Johnson Sirleaf, într-o conferinţă de presă.

„În cazul apariţiei unei boli noi, singurul lucru pe care OMS poate să îl facă este să ceară să fie invitată (în acea ţară, n.r.) şi să spere că va fi invitată”, a adăugat ea.

Grupul independent consideră „frapantă” „puterea limitată” a OMS în cazul apariţiei unor boli, mai ales în ceea ce priveşte „posibilitatea de a implementa pe plan local mijloace de sprijin şi de limitare”.

„Apelurile la cooperare sunt insuficiente pentru a se asigura o participare efectivă a statelor (…) cu disciplina, transparenţa, responsabilizarea şi rapiditatea dorite”, se afirmă în acelaşi raport.

„Toate statele membre îşi îndreaptă atenţia spre OMS pentru a obţine un leadership, o coordonare şi recomandări, dar nu îi conferă autoritatea, accesul şi finanţarea necesare pentru a reuşi. Este clar că acest model nu funcţionează”, a declarat fosta Preşedintă a Liberiei.

Grupul de experţi consideră, de asemenea, că sistemul mondial de alertă pandemică nu este adaptat nevoilor actuale.

„Agenţii patogeni pot să se deplaseze în cîteva minute şi în cîteva ore, nu în cîteva zile şi cîteva săptămîni”, a ironizat Helen Clark, explicînd că sistemul de alertă pare să provină dintr-o eră analogică depăşită şi ar trebui să fie adaptat la era digitală.

„Abia la o lună după ce alarma a fost dată la Wuhan, sistemul internaţional a făcut să răsune cea mai puternică alertă a sa” pentru a anunţa o epidemie, a adăugat ea.

Într-o majoritate tot mai mare a cazurilor, OMS află despre alerte ce vizează declanşarea unor epidemii prin intermediul reţelelor de socializare sau a informaţiilor apărute în presă, au constatat autorii raportului.

Concluziile finale ale grupului de experţi independenţi vor fi publicate în luna Mai şi vor fi prezentate în faţa adunării generale a ONU.