Cercetătorii din München sînt de părere că viaţa ar fi apărut pe planeta noastră încă de la începuturile existenţei acesteia. De mult timp, oamenii de ştiinţă au presupus că ARN-ul (acidul ribonucleic) ar fi stat la baza apariţiei vieţii pe Pămînt, iar acum ei au obţinut dovezi cu ajutorul cărora pot susţine această teorie, cel puţin parţial. Demonstraţia este legată de modul în care se formează două dintre cele mai importante blocuri ale compusului organic. 

ADN-ul este substanţa chimică care conţine codul genetic ce ne determină caracteristicile fizice. Pe de altă parte, ARN-ul acţionează ca un fel de mesager pentru acidul dezoxiribonucleic, transmiţînd "instrucţiunile" pe care le primeşte de la acesta. Mai mult decît atît, ARN-ul are capacitatea de a stoca informaţie genetică. Din acest motiv, cred cercetătorii, acidul ribonucleic s-ar fi putut afla la originea existenţei vieţii. 

Pentru a testa această ipoteză, o echipă de cercetători din cadrul Universităţii Ludwig Maximilian din München au încercat să reproducă aceleaşi condiţii existente în primele etape ale apariţiei vieţii pe Terra, cu scopul de a afla dacă acidul ribonucleic s-ar putea dezvolta în condiţii normale. Iniţial, două dintre blocurile de ARN - uracilul şi citozina - au putut fi produse, însă recrearea celorlalte două - adenina şi guanina - se dovedise a fi imposibilă. În cele din urmă, specialiştii germani au reuşit să creeze condiţiile propice producerii adeninei şi guaninei. 

Studiul cercetătorilor din München s-a bazat pe ipoteza conform căreia acidul formic existent, la un moment, în compoziţia unor comete ar fi ajuns pe Pămînt după ce obiectele cosmice au intrat în coliziune cu planeta noastră. Aici, substanţa reacţionat cu purina existentă în atmosferă, proces care a dus la formarea unor molecule suplimentare de purină, inclusiv a adeninei şi guaninei. Experţii susţin că, dacă, într-adevăr, toate aceste substanţe se aflau în acel moment pe Terra, înseamnă că ARN-ul a apărut pe planeta noastră încă de la începuturile formării acesteia. Eforturile oamenilor de ştiinţă nu se opresc însă aici, deoarece condiţiile în care s-au format adenina şi guanina nu sînt compatibile cu cele în care au apărut uracilul şi citozina, astfel că misterul apariţiei vieţii pe Pămînt rămîne încă nedescifrat. 

Sursa: sciencealert.com