Prăbuşirea PL?

Autor: Bogdan ŢÎRDEA

Zilele acestea, o serie de analişti politici (Anatol Ţăranu, Dumitru Spătaru) au punctat ideea că PL, graţie unor acţiuni dubioase în care a fost implicat în ultimele luni, s-ar putea prăbuşi la următoarele alegeri parlamentare. Trebuie să recunosc că argumentele invocate sunt pertinente.

În acest context, aş dori să developez unele gînduri expuse de aceşti analişti, invocînd şi argumente noi.

1. Alierea cu prim-vicepreşedintele PD, Vlad Plahotniuc.Anti-reitingul enorm al lui Plahotniuc (cel mai mare în stat -77%, sondaj IPP, noiembrie 2012) plafonează puternic reitingul PL, ajuns astăzi la 6-7%.Ghimpu s-a compromis definitiv, cînd a sărit în apărarea raiderilor, a fost nevoit să muşamalizeze omorul lui Sorin Paciu, la care au participat mai mulţi membri PL, să susţină demisia guvernului, promovată de oligarh.

2. Сîrdăşia cu partidele de stînga contra PLDM. Ancorarea PL la remorca PD-ului moldovenist, rusofil, socialist, şi anti-NATO, au slăbit puternic imaginea partidului liberal, care se poziţiona drept partid naţional, luptător pentu valorile româneşti. Votarea comună PL-PCRM contra doamnei Bostan, ameninţarea cu demisia lui Timofti alături de PCRM, susţinerea morală a demisiei guvernului realizat de către PCRM-PD. Aşadar, liderii PL vor avea de explicat propriului electorat o chestiune deloc simplă: cum de PL-ul pro-românesc face alianţă cu partidele antiromâneşti (PD, PCRM) contra unui partener din AIE, sprijinit tot mai activ de Bucureşti şi UE?

3. Comportamentul agresiv al lui Mihai Ghimpu. În ultimele luni, acesta a atacat continuu politicieni, partide, presa. Din cauza acestor acţiuni, PL şi în special Mihai Ghimpu, a dezamagit o bună parte a intelectualităţii. De fapt, problema cea mare a PL constă în faptul că Ghimpu a devenit şeful formaţiunii, fiind şi cap de listă în 2010. Şi dacă la alegerile din 2009, PL, avîndu-l cap de listă pe Chirtoacă, a acumulat 15% de voturi, în 2010, după ce cap de listă a devenit Ghimpu, PL a pierdut 1/3 din electorat, acumulînd doar 9,96%. Or, atunci, Ghimpu venea din postura de preşedinte interimar, azi e în postură de lider marginal, lipsit de funcţii, autoritate şi reiting.

4. Lipsa de performanţă a PL în capitală, guvern, şi la nivel de fracţiune parlamentară. Practic, PL nu are nici o performanţă vizibilă, nici un proiect politic sau economic cu care s-ar putea lăuda. În capitală, Dorin Chirtoacă înregistrează performanţe dubioase: scandaluri cu reparaţia drumurilor, alocarea frauduloasă a autorizaţiilor de construcţii, distrugerea monumentelor istorice, împînzirea oraşului cu chioşcuri Megapress şi Cebacot. La Ministerul Transporturilor, în ciuda 1 mlrd de euro primite de la europeni în ultimii 3 ani, nu avem nici un drum modern, ci doar scandaluri de corupţie. La ecologie la fel. Drăguţanu de la BNM s-a remarcat doar prin coparticparea la falimentarea BEM şi muşamalizarea atacurilor raider din 2010-2011. ANRE condus de Parlicov a intrat în cîrdăşie cu cartelurile petroliere şi energetice, mărind substanţial plata la energia electrică şi carburanţi.

5. Implicarea în multiple scandaluri de corupţie a unor reprezentanţi notorii ai PL.
Ghimpu, care acuză pe toţi de corupţie, spre consternarea cetăţenilor, s-a implicat personal în mai multe scheme de corupţie de proporţii.
Astfel, doar în afacerea firmei Parstar, Ghimpu a prejudiciat bugetul ţării cu 500 milioane lei. În consecinţă , şi-a procurat un Mercedes de lux şi un apartament elitar pe str. S.Lazo, de 200 mii euro, fiind vecin cu Voronin. De fapt, după 2010 rulajul companiei Parstar controlată de Ghimpu a ajuns la peste 1 miliard de lei. În acelaşi timp unul din clienţi este Lukoil Moldova. Aceasta din urmă, practic a fost nevoită să procure benzină de la Partstar, pentru a avea acces la Air Moldova şi Aeroport.

În afacerea cu armamentul, au fost vînzări de 38 mln lei, fapt stabilit de comisia parlamentară. Armamentul a fost vîndut la preţ redus, încălcîndu-se mai multe proceduri. Gheorghe Şalaru a risipit fondurile ecologice în folosul propriilor rude (e vorba de 4, 5 mln lei). Tot el a vîndut staţia de irigare din satul Talmaza, raionul Ştefan Vodă, care deţine peste 5 mii de metri de conductă. „Aceste ţevi au fost vîndute cu 2 milioane, dar agentul le vinde ţevile cu peste 13 milioane. Venitul curat din afacere dubioasă peste 11 milioane de lei”, susţine liderul Asociaţiei pentru prevenirea crimei economice, Andrei Donica.

Ion Lupu, de la Moldsilva a dat în arendă peste 30 ha de pădure la Ialoveni pe un termen de 49 de ani. Cîte milioane de lei a costat această afacere, putem doar presupune.
Anatol Şalaru s-a implicat în modernizări frauduloase de trenuri, risipind peste 2,2 mil. Euro. Tot el este acuzat de risipirea a peste 880 milioane euro granturi date pe reparaţia drumurilor de europeni. Liberalii se pricopsesc bine şi pe preţurile la bilete de avion, la menţinerea monopolului pe unele rute strategice în favoarea Air Moldova. Nu mai amintesc de colectarea banilor de la microbuze, conducători de trenuri. Astfel, Î.S. „Gări şi Staţii Auto” este condusă de finul lui Şalaru, Oleg Platon. Subalternii acestuia au organizat o schemă frauduloasă de colectare a banilor, care merg direct la conducerea PL:

• secţia de securitate internă, impuşi să stringă mită cite 100-650 lei/zilnic
• controlori de peron 100 lei/zilnic
• dispecerii cite 250 lei/zilnic
• casierii, cite 70-90 lei/zilnic.

Fiodor Ghelici şi Tudor Donos declarau recent că şoferii de microbuze sunt impuşi să plătească zilnic dijmă de 900-1500 lei!

Aici aş adăuga un gînd important: scandalurile practic i-au distrus imaginea lui Ghimpu de „individ onest”, aruncînd o umbră nefastă şi asupra lui Dorin Chirtoacă. Astfel, lui Chirtoacă tot mai greu îi vine să explice un lucru elementar: cum de tot anturajul PL est corupt, iar el, Chirtoacă, este unicul „cinstit” şi „onest”? Acelaşi lucru se referă şi la Ghimpu. Cum poate toată alianţa să fie coruptă, şi doar Ghimpu, „onest”?

6. Scindarea PL. Partidul a fost părăsit de şapte deputaţi, doi miniştri, cinci viceminiştri, jumătate din preşedinţii organizaţiilor teritoriale. De fapt, nici un partid din Moldova care a trecut prin grave scindări interne nu a mai putut supravieţui. În 1998, PDAM, părăsit de Snegur şi Lucinschi, nu trece pragul electoral. În 2005, AMN e părăsit de Braghiş, acumulînd în 2009 doar 9.77%. După ieşirea grupului Untilă, AMN a acumulat doar 2.05%, fiind în afara parlamentului. Acelaşi lucru s-a produs cu PPCD. După părăsirea fracţiunii de către mai mulţi deputaţi (Jalbă, Neagu, Susarenco ), PPCD a luat în aprilie 2009 doar 3.04%. PSD, după plecarea grupului Muşuc în aprilie 2009, acumulează doar 1.86%, deşi în aprilie avea 3,7%. Şi asta în pofida venirii lui Tarlev pe liste. Chiar şi PCRM, după plecarea lui Lupu, pierde 4% (2009, aprilie, avea 48%, în iulie -44%). După plecarea lui Ţurcan şi Stepaniuc încă 5%, avînd doar 39% în 2010. Pentru un partid mic cum este PL, plecarea preşedintelui fracţiunii, secretarului general, a unor lideri notori, dar şi a organizaţiilor teritoriale întregi ar putea fi fatală.

7. Pierderea suportului unilateral şi cvasitotal al Bucureştiului. Acest moment ar putea fi cel mai dramatic pentru PL. Relaţiile lui Ghimpu cu Bucureştiul par a fi tot mai glaciale. În 2010, Ghimpu a intrat în conflict cu Băsescu, criticînd dur demersul lui Vlad Filat, care a semnat la 8 noiembrie 2010 Tratatul între Romania şi Republica Moldova privind regimul frontierei de stat. Ghimpu a numit tratatul drept ilegal, trezind nedumerirea Bucureştiului. Tot el a numit unioniştii din Acţiunea 2012 provocatori, cerîndu-le să renunţe la marşul unirii de pe 16 septembrie. Mai apoi, conflictul s-a acutizat. Iniţial, europarlamentarii Elena Băsescu, apoi Monica Macovei, au dat sprijin personal lui Filat, exprimîndu-şi încrederea că acesta va fi votat la funcţia de premier. Anterior, aluzia a fost făcută şi de Traian Băsescu, şi Iulian Chifu, consilier prezidenţial. Unele surse informate declară că Ghimpu ar fi respins într-un mod obraznic solicitările lui Băsescu. Şi dacă este aşa, atunci soarta lui Ghimpu va fi mai proastă decît cea a lui Roşca. Ghimpu nu înţelege un lucru elementar: nu Chirtoacă a adus PL în parlament, ci România. Alternativa ar putea fi găsită rapid. Şi atunci zeci de posturi TV, ziare, analişti care-l mai sprijineau, din simpatii pro-româneşti, îşi vor retrage susţinerea. Atunci va parveni moartea politică a marelui corupt.

8. Pierderea suportului dezinteresat din partea mass-media, societăţii civile şi a unei bune părţi a analiştilor politici. Aici totul e la suprafaţă. Atacurile furibunde la adresa PRO-TV, Jurnal TV, Adevărul, Tribuna, etc. – vor avea în perspectivă un efect negativ pentru Ghimpu. În 2009 PL a devenit partid parlamentar datorită acestor instituţii. În 2010 Chirtoacă a devenit primar prin minune, tot datorită muncii la sacrificiu al acestor instituţii media. Ce va fi la următoarele alegeri?

9. Lipsa unor mesaje clare din partea liberalilor. PL nu mai este credibil pe filiera unionistă, nici pe cea a luptei cu corupţia. Mihai Ghimpu din simbol al luptei pentru valorile naţionale, a devenit un clovn politic, cu un reiting de 2, 5% (mai mic de 8 ori ca cel a lui Filat, care are 19%). Chirtoacă, vorba lui Nicolae Negru, din politician, s-a transformat în nepot. Lipsiţi de locomotivă, echipă şi performanţe, şansele PL devin tot mai nebuloase dacă nu chiar incerte.

10. Apariţia unei alternative pe acest segment de electorat care devine tot mai puternică cu fiecare zi. Este vorba despre Platforma Civică «Acţiunea 2012», Mişcarea Antimafia, PNR, care a şi lansat invitaţia de aderare la partid a deputaţior liberali.

Concluzii:

PL nu mai are locomotive, echipă, mesaj, performanţe, valori, simboluri, susţinere externă şi internă.
E la marginea prăpastiei.
Cine-l va înlocui pe acest segment al eşichierului politic?

Aceasta-i întrebarea la care societatea trebuie să dea un răspuns.