Banca Mondială ţine să ne ajute să rezistăm intemperiilor

În următorii 40 de ani, schimbările climatice în Moldova se vor intensifica, arată un raport al Băncii Mondiale. Se va fi înregistra o încălzire generală de circa 2°C comparativ cu creşterea temperaturilor mai mică de 0,6°C din ultimii 50 de ani. Precipitaţiile vor deveni mai diverse.

Totuşi, mediile anuale vor fi mai puţin importante pentru producţia agricolă decît distribuţia sezonieră a temperaturilor şi precipitaţiilor. Aceasta, deoarece, în perioadele cruciale de creştere, îndeosebi vara, se aşteaptă valori termice mai ridicate ale aerului şi un deficit mai mare al precipitaţiilor. Către mijlocul acestui secol, arşiţele ar putea fi mai fierbinţi cu circa 7°C în regiunile de sud ale Moldovei. De altminteri, fapt confirmat şi de observările producătorilor agricoli. Condiţiile meteorologice „mofturoase” deja afectează munca şi rezultatele scontate ale ţăranilor. Din păcate, constată Banca Mondială, agricultorii moldoveni nu sînt suficient de adaptaţi pentru provocările climatice care se prevăd. Acest efect este uneori numit “deficit de adaptare” şi în Republica Moldova ia proporţii deosebit de mari.

În aceste condiţii, se remarcă în raportul instituţiei financiare internaţionale, oscilaţiile termice şi precipitaţiile determinate de viitoarele schimbări climatice vor avea un impact direct asupra dezvoltării culturilor agricole în Moldova, adică se vor micşora recoltele. Totodată, autorii raportului au realizat prognoze vizavi de evoluţia cererii şi ofertei de apă din ţara noastră în contextul schimbărilor climatice. Astfel, ei prezic o posibilă micşorare considerabilă a debitului acvatic în bazinul fluviilor Răut şi Nistru, ceea ce va determina un deficit de apă pentru irigarea culturilor.

Drept rezultat, după calculele Băncii Mondiale, efectul general al schimbărilor climatice s-ar putea concretiza pentru producătorii agricoli autohtoni cu pierderi de 10-30 la sută din recoltele de porumb, grîu, lucernă şi legume. Recoltele de fructe, de strugurii vor fi afectate într-o măsură mai mică, însă oricum sînt prognozate pierderi de pînă 10 la sută, dacă nu vor fi aplicate anumite măsuri de adaptare. Aceasta se poate întîmpla în cazul în care urmările intemperiilor vor fi cu impact mediu, iar dacă efectele lor se vor dovedi mai puternice, atunci consecinţele vor fi mai distrugătoare.

Mai cu seamă, vor fi afectate păturile sărace ale populaţiei din mediul rural. Deoarece, se constată o dependenţa mai mare a acestora de agricultură, în timp ce capacitatea lor de a se adapta se dovedeşte relativ mai mică. Unde mai pui că trăitorii cu venituri mici de la ţară cheltuiesc mai mult pentru hrană. “Astfel, impactul schimbărilor climatice ar putea submina progresele obţinute în domeniul reducerii sărăciei şi ar putea afecta advers securitatea alimentară şi creşterea economică în regiunile rurale vulnerabile”, a constatat William Sutton, autorul raportului şi economistul agrar principal al Băncii Mondiale.

Cu toate acestea, William Sutton a menţionat că schimbările climatice ar putea crea şi oportunităţi pentru sectorul agrar. Bunăoară, creşterea temperaturilor ar putea prelungi sezonul de cultivare a culturilor agricole, sporirea concentraţiei de bioxid de carbon ar putea favoriza creşterea plantelor, iar schimbările climatice ar putea determina în unele regiuni precipitaţii abundente, ceea ce ar contribui la extinderea resurselor acvatice.

De aceea, raportul Băncii Mondiale analizează minuţios oportunităţile şi provocările pe care le prezintă schimbările climatice pentru agricultura ţării noastre. Or, agricultura este unul din sectoarele economice cele mai sensibile la schimbările climatice, iar în lipsa unui plan clar de aliniere a politicilor agrare la schimbările climatice, viaţa populaţiei rurale de la noi este expusă riscului, rezultă din studiul Băncii Mondiale „Reducerea vulnerabilităţii sistemelor agrare din Moldova faţă de schimbările climatice”. Acesta denotă că în majoritatea ţărilor de tipul Moldovei riscurile aferente schimbărilor climatice reprezintă o problemă imediată şi fundamentală, deoarece existenţa majorităţii populaţiei rurale depinde, direct sau indirect, de agricultură.

Studiul presupune că schimbările climatice vor exercita un impact considerabil asupra sectorului agrar în toate cele trei sectoare agro ecologice din Moldova, fapt cauzat de variaţiile prognozate în evoluţia temperaturilor şi precipitaţiilor înregistrate, care sînt cruciale pentru sectorul agrar.

Potrivit publicaţiei date, riscurile pe care le prezintă schimbările climatice pentru agricultura Moldovei nu pot fi gestionate efectiv, la fel cum nu se va putea profita la maximum de pe urma oportunităţilor create, dacă nu va fi elaborat un plan clar de modificare a politicilor agrare pentru a face faţă schimbărilor climatice, dacă nu vor fi fortificate capacităţile principalelor instituţii agrare şi dacă nu vor fi efectuate investiţiile necesare în infrastructură, serviciile de suport şi perfecţionarea exploataţiilor agricole. În mod ideal, consideră Banca Mondială, elaborarea unui atare plan implică o îmbinare de analize cantitative de calitate, consultarea principalilor actori implicaţi, în particular a producătorilor agricoli şi a experţilor agrari locali, plus investiţii atît în capitalul uman, cît şi în infrastructura fizică.

“Reducerea vulnerabilităţii Moldovei faţă de schimbările climatice este o prioritate esenţială pentru sprijinul oferit ţării de către Grupul Băncii Mondiale,” a declarat Abdoulaye Seck, managerul de ţară al Băncii Mondiale în RepublicaMoldova.“Calamităţile meteorologice cu caracter ciclic exercită un efect devastator asupra agriculturii şi populaţiei ţării, iar noi activăm pentru abordarea acestor provocări prin creşterea capacităţilor de gestionare a riscurilor, pe care le prezintă calamităţile şi prin creşterea, impulsionarea capacităţilor de adaptare la variaţiile climatice”, a precizat şeful reprezentanţei Băncii Mondiale în RM.

Vlad LOGHIN