Circa 16.500 de soldați israelieni au avut nevoie de tratament pentru răni fizice ori traume psihice în războiul din Fîșia Gaza împotriva grupării palestiniene Hamas început în urmă cu un an și jumătate, a anunțat Duminică Ministerul israelian al Apărării, relatează agenția DPA, citată de Agerpres.

Potrivit bilanțului victimelor din propria tabără, mai mult de 400 de soldați israelieni au murit în acest război, alți circa 9.200 au fost răniți și aproximativ 7.300 au necesitat asistență psihologică. Potrivit șefului Departamentului de reabilitare din Ministerul israelian al Apărării, Limur Luria, cei din urmă au suferit de afecțiuni precum stres post-traumatic, atacuri de panică sau depresie.

Armata israeliană a creat o linie telefonică specială destinată atît militarilor care suferă de traume psihologice în urma războiului, cît și familiilor acestora, obiectivul fiind mai ales prevenirea sinuciderilor.

Atacul Hamas asupra Israelului din 7 Octombrie 2023, soldat cu moartea a 1.210 de persoane de partea israeliană, majoritatea civili, a declanșat represaliile Armatei israeliene și războiul în care ofensiva israeliană a ucis cel puțin 50.000 de persoane și a rănit alte peste 111.000 în Fîșia Gaza, majoritatea civili palestinieni, femei și copii, și a provocat un dezastru umanitar în enclava palestiniană asediată de Israel, potrivit datelor Ministerului Sănătății condus de Hamas, date pe care ONU le consideră fiabile.

Un armistițiu încheiat cu Hamas a fost rupt de Israel la jumătatea lunii Martie, cînd Armata israeliană a reluat bombardamentele asupra Fîșiei Gaza.

În timpul primei etape a acordului de armistițiu, care a expirat pe 1 Martie, Hamas a predat Israelului 33 de ostatici, inclusiv 8 decedați. La rîndul său, Israelul a eliberat aproximativ 1.800 de deținuți palestinieni, dar de atunci negocierile s-au blocat.

Hamas a cerut trecerea la a doua fază a acordului convenit, care include o încetare permanentă a focului, retragerea israeliană din Fîșia Gaza, redeschiderea punctelor de trecere pentru ajutoarele umanitare și eliberarea ostaticilor rămași.

Însă Israelul a cerut o prelungire a primei faze a acordului pînă la jumătatea lunii Aprilie și a condiționat trecerea la faza a doua a înțelegerii de eliberarea mai întîi a tuturor celorlalți 59 de ostatici deținuți de Hamas (dintre care Armata israeliană estimează că 35 sunt decedați) și dezarmarea grupării palestiniene. Dar aceasta din urmă nu a acceptat condițiile puse de Israel, care astfel a rupt armistițiul și a reluat pe 17 Martie operațiunile militare în Fîșia Gaza.

Noul președintele american Donald Trump a propus un plan prin care SUA să preia controlul asupra Fîșiei Gaza și populația palestiniană să fie expulzată din acest teritoriu, plan descris de ONU drept curățare etnică și respins de mai multe țări occidentale și arabe, inclusiv Egipt și Iordania.