Cunoscut pentru drumurile sale către serviciu pe bicicletă în timp ce mănîncă un măr, dar şi pentru abilităţile sale de bun negociator şi stilul politic cameleonic ce-i permite să se descurce în situaţii complexe, reuşind, de pildă, să supravieţuiască politic multor scandaluri şi acum să obţină sprijinul tuturor adversarilor săi în demersul de a deveni de secretar general al NATO, premierul (acum interimar) olandez Mark Rutte va avea nevoie să-şi pună în valoare toate aceste talente în viitorul său post, consemnează, Joi, în descrieri ale profilului său agenţiile AFP şi EFE.

Unicul său contracandidat, preşedintele român Klaus Iohannis, a anunţat, Joi mai devreme, că-şi retrage candidatura, lăsîndu-i lui Rutte cale liberă să-i succeadă lui Jens Stoltenberg în postul de secretar general al NATO. Rutte va fi al patrulea olandez care ocupă acest post, după Dirk Stikker, Joseph Luns şi Jaap de Hoop Scheffer.
Cel mai dificil pentru Rutte în demersul său a fost să-l convingă pe premierul conservator ungar Viktor Orban, cu care a avut numeroase dispute în urma frecventelor critici pe care le-a formulat la adresa Budapestei, pe teme începînd de la măsurile lui Orban contra homosexualităţii şi pînă la reformele judiciare. Viktor Orban a mărturisit chiar că "individul olandez îl urăşte", după ce Rutte a spus, în 2021, că Ungaria trebuie să fie "pusă în genunchi" şi că această ţară ''nu mai are ce să caute în Uniunea Europeană'', în urma adoptării de către Budapesta a unei legi de protecţie a minorilor care interzice în şcoli materialele despre homosexualitate.

Un lucru pe care Rutte l-a demonstrat în cei 14 ani cît a fost premier este capacitatea de a ajunge la acorduri ingenioase cu adversarii săi, indiferent de ideologii ori antipatii. El a rezolvat astfel şi tensiunile cu Orban, căruia, după o întrevedere, i-a trimis o scrisoare împreună cu acordul de a o face publică, în care promite că, în calitate de secretar general al NATO, va trata "toate ţările cu acelaşi nivel de înţelegere şi respect", adăugînd că ”a luat act de faptul că acele remarci ale sale din 2021 au provocat o anumită nemulţumire în Ungaria”, fără a prezenta totuşi scuzele cerute de Orban. El l-a asigurat, în plus, pe acesta din urmă că Ungaria nu va fi obligată să participe la activităţile Alianţei Nord-Atlantice în Ucraina.

Cu toate aceste promisiuni, Rutte a obţinut şi sprijinul lui Orban, care, de partea sa, a reuşit să revendice în faţa concetăţenilor săi o victorie politică.

Relaţiile bune ale lui Rutte cu fostul preşedinte american Donald Trump ar putea să fi jucat un rol în susţinerea candidaturii sale, în perspectiva unei posibile reveniri a republicanului la Casa Albă. Premierul olandez este recunoscut printre omologii săi europeni drept salvatorul summitului NATO din 2018, cînd a discutat cu Trump asupra cheltuielilor de apărare pe care fostul preşedinte american dorea să le vadă crescute în rîndul europenilor.

Spre deosebire de alţi lideri europeni, Rutte s-a arătat de altfel îngăduitor faţă de eventuala revenire a lui Trump la Casa Albă. "Trebuie să colaborăm cu acela care va fi în ringul de dans. (...) Toate aceste plînsete şi văicăreli legate de Trump, le tot aud în ultimele zile. Să încetăm cu asta!", a îndemnat el la Conferinţa de Securitate de la Munchen.
Mark Rutte este cunoscut şi prin mai multe porecle, una fiind "Teflon Mark", ce sugerează capacitarea sa de a ieşi nevătămat politic dintr-o serie de situaţii în care alţii şi-ar fi pierdut postul, cum a fost în 2021 demisia Guvernului său, în urma unui scandal privind alocaţiile sociale. Susţinători al rigorii bugetare, el a intrat odată în conflict şi cu risipitoarele ţări din partea de Sud a Europei, care acum par să fi lăsat în urmă acele divergenţe şi îi susţin candidatura la NATO.

Născut la Haga, pe 14 Februarie 1967, Rutte a studiat Istoria la Universitatea din Leiden. După ce a lucrat o scurtă perioadă în sectorul privat, în anii '90 s-a alăturat Partidului Popular pentru Libertate şi Democraţie (VVD), iar ulterior cariera sa politică a cunoscut o ascensiune continuă, reuşind în 2006 să preia conducerea partidului.
El a devenit în 2010, la vîrsta de 43 de ani, primul şef al unui Guvern liberal olandez după aproape o jumătate de secol, şi a guvernat în coaliţii cu partide de toate orientările, de la cele progresiste apropiate ideologiei sale, respectiv liberali sau social-democraţi, continuînd cu formaţiunile conservatoare şi creştin-democrate, şi pînă la formaţiunea de extremă dreaptă a lui Geert Wilders, Partidul pentru Libertate (PVV). Acesta din urmă a cîştigat în Noiembrie alegerile şi va face parte din viitorul Guvern în care se va regăsi partidul lui Rutte, care în cele din urmă a decis anul trecut să se retragă, în urma unui diferend în coaliţia sa asupra politicii de azil pentru migranţi.
Necăsătorit şi fără copii, Mark Rutte este discret asupra vieţii sale private. El vorbeşte cu oamenii pe stradă, predă la un institut, vine pe bicicletă la serviciu, stă în aceeaşi locuinţă de zeci de ani şi deţine încă un autoturism Saab din anii '90. Deşi liberal, el s-a prezentat mereu ca un cetăţean modest apropiat de clasa muncitoare, un jucător politic de echipă şi pragmatic, capabil să-şi aşeze rivalii în jurul mesei şi să nu plece de acolo fără un acord, şi a fost în rîndul olandezilor mai popular decît partidul său. Rămîne acum de văzut cum îl va influenţa poziţia din NATO pe modestul Mark Rutte.