Patru candidaţi declaraţi la succesiunea secretarului general al ONU Antonio Guterres urmează să fie audiaţi săptămîna aceasta în public, o etapă preliminară înaintea desemnării celui sau celei care va conduce o organizaţie în plină furtună, relatează AFP, transmite News.ro.

Chiliana Michelle Bachelet, argentinianul Rafael Grossi, costaricana Rebeca Grynspan şi senegalezul Macky Sall urmează să fie supuși timp de trei ore fiecare, Marţi şi Miercuri, întrebărilor celor 193 de ţări membre şi reprezentanţilor societăţii civile.

Este doar a doua oară cînd ONU organizează acest ”mare examen oral”, introdus în 2016 în vederea unei transparențe mai mari.

Numeroase state pledează ca o femeie să preia, pentru prima oară, conducerea ONU, iar America Latină revendică postul în virtutea unei tradiţii a unei rotaţii geografice, care nu este însă mereu respectată. Însă membrii Consiliului de Securitate al ONU, cei cinci membri permanenţi cu drept de veto, Statele Unite, China, Rusia, Regatul Unit şi Franţa, au, în realitate, viitorul candidaţilor în mînă.

Viitorul secretar general urmează să fie în concordanţă cu ”valorile şi interesele americane”, a avertizat, de altfel, ambasadorul american la ONU Mike Waltz.

Cei patru candidaţi oficiali, pînă în prezent, la preluarea şefiei ONU, începînd de la 1 Ianuarie 2027, subliniază toţi necesitatea reconstruirii încrederii într-o organizaţie bruscată şi aflată pe marginea prăpastiei crizei fnanciare.

Michelle Bachelet, în vîrstă de 74 de ani, socialista torturată din cauza opziţiei sale faţă de regimul lui Augusto Pinochet, a fost prima femeie preşedintă a Chile (2006-2010 şi apoi în perioada 2014-2018), devenind o personalitate politică internaţională de prim-plan. Şefia sa a Înaltului Comisariat ONU al Drepturilor Omului (OHCHR/HCDH) (2016-2022), un post sensibil, îi aduce anumite resentimente. China a criticat puternic un raport copleşitor pe care l-a publicat despre soarta minorităţii uigure. Într-o scrisoare în care-şi prezintă ”viziunea” ca secretară generală, Michelle Bachelet se declară ”convinsă” că experienţa sa ”a pregătit-o să înfrunte” această epocă în care sistemul internaţional ”înfruntă provocări de o amploare, de o urgenţă şi de o complexitate fără precedent”.

Candidatura sa este susţinută de către Mexic şi Brazilia. Ţara sa, Chile, i-a retras susţinerea după intrarea în funcţie a noului preşedinte de extremă dreapta José Antonio Kast.

Argentinianul Rafael Grossi, diplomat de carieră, în vîrstă de 65 de ani, a intrat în lumina proiectoarelor preluînd conducerea Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice (AIEA) în 2019. Acest post l-a făcut să se ocupe de programul nuclear iranian şi  de pericolele legate de Centrala Nucleară ucraineană Zaporojie, ocupată de către forţe ruse, două dosare fierbinţi, în care sunt implicați mai mulţi membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU. În scrisoarea în care-şi prezintă candidatura, el pledează  în favoarea unei ”întoarceri a ONU la bazele sale fondatoare: salvarea omenirii de flagelul războiului”. Acesta este discursul purtat de Administraţia lui Donald Trump, în timp ce alte state subliniază importanța coabitării celor trei piloni ai ONU - pacea, drepturile omului şi dezvoltarea.

Rebeca Grynspan, fostă vice-președintă în Costa Rica, puţin cunoscută marelui public,  conduce Agenţia ONU a Comerţului şi Dezvoltării (CNUCED). În această funcție, ea a negociat, în 2022, cu Moscova şi Kievul, ”Iniţiativa de la Marea Neagră” în vederea facilitării exportului de cereale ucrainene după invazia rusă. Cu ajutorul poveștii sale personale - fiica unor părinţi evrei care ”abia au supravieţuit” Holocaustului şi au imigrat în Costa Rica -, ea îşi subliniază atașamentul faţă de Charta ONU, fondată pe cenușa celui de-Al Doilea Război Mondial, ”un avertisment permanent împotriva pericolelor dezumanizării, neîncrederii şi fragmentării”.

Macky Sall, în vîrstă de 64 de ani, este singurul candidat care nu are legătură cu America Latină. Fostul preşedinte senegalez (2012-2024) insistă, în ”viziunea” sa, asupra legăturii intrinsece între pace şi dezvoltare, prima neputînd să fie ”perenă” atunci cînd al doilea pilon ”este subminat de sărăcie, inegalităţi, excludere şi vulnerabilitate climatică”. Candidatura sa la şefia ONU, susţinută de Burundi, care deţine Preşedinţia rotativă a Uniunii Africane (UA), nu este susţinută nici de către UA - 20 dintre cele 55 de ţări membre se opun - şi nici de propria ţară. Autorităţile actuale din Senegal îl acuză de faptul că a reprimat în sînge manifestaţii politice violente soldate cu zeci de morţi, în perioada 2021-2024.