Cîte ceva despre aspectul preşedinţilor americani

Mai toţi preşedinţii americani au fost înalţi, deşi, mai ales în secolele trecute, statura oamenilor era, în general, modestă. Cel mai înalt a fost faimosul Abraham Lincoln (1,93 m), urmat de Lyndon Johnson (1,90 m). La polul opus, cel mai mic de statură a fost James Madison (doar 1,63 m!), urmat de Martin van Buren şi Benjamin Harrison, ambii avînd 1,68 m.

Unii preşedinţi americani arătau foarte bine, stîrnind admiraţia. De pildă, pe Millard Fillmore, faimoasa regină Victoria a Marii Britanii l-a numit „cel mai arătos bărbat pe care l-am cunoscut vreodată”. Fillmore a vizitat Londra după încheierea mandatului prezidenţial. De altfel, Fillmore era apreciat şi de către americani, întrucît era bine făcut, se îmbrăca elegant şi era foarte chipeş.

Au intrat, de asemenea, în istorie ca fiind foarte arătoşi James A. Garfield, considerat o frumuseţe pentru vremea sa, Chester A. Arthur, deosebit de elegant, Gerald Ford, despre care se spunea că este „al naibii de arătos”, fiind, de altfel, unicul american ajuns preşedinte din postura de prezentator de modă, în tinereţe (pozînd, în 1942, pentru revista „Cosmopolitan”). Nu-l putem uita, desigur, pe John Fitzgerlad Kennedy care „avea şarm, umor şi arăta ca o stea de cinema”. De altfel, se poate spune că a fost primul produs de marcă al mass-mediei americane.

Nu toţi preşedinţii americani au avut un aspect agreabil, unii fiind catalogaţi ca fiind chiar urîţi. De pildă, Zachary Taylor arăta bizar, afirmîndu-se că „din pricina trunchiului său vîrtos, a braţelor lungi şi fusiforme şi a feţei care arăta ca un pantof, semăna extrem de mult cu un urangutan”. În plus, era şi prost îmbrăcat: pălăria şi hainele erau atît de zdrenţuite, încît mulţi americani îl confundau cu un fermier.

Ce să mai zicem de William Howard Taft, cel mai… plinuţ preşedinte american: avea nu mai puţin de 150 kg (!) şi o înălţime considerabilă (1,88 m). Graţie acestor dimensiuni, nu de puţine ori, a rămas înţepenit în cada băii de la Casa Albă. În consecinţă, a comandat o cadă nouă, de dimensiuni apreciabile: avea 2,10 m lungime, cîntărea o tonă şi putea găzdui patru bărbaţi de statură mijlocie.

Nici cel mai iubit preşedinte american (aşa indică toate sondajele din decursul timpului), Abraham Lincoln, nu era prea arătos. Deşi înalt, era foarte slab şi osos. În timpul campaniei electorale pentru preşedinţie – care, în vremea aceea consta din afişe cu poza candidatului lipite pe unde se putea, o fetiţă, în vîrstă de 9 ani, i-a trimis o scrisoare în care i-a spus: „Tare urît mai eşti! Dacă ţi-ai lăsa barbă, ţi-ar sta mai bine”. Consecinţa: şi-a lăsat barbă!

Sursa: prof. univ. dr. Silviu Neguţ, „Locatarii” de la Casa Albă. Lucruri mai puţin ştiute depre preşedinţii americani, în Terra Magazin, nr.187