Discuţii privind programul nuclear iranian între Teheran, pe de o parte, şi Franţa, Germania şi Regatul Unit, pe de altă parte, au loc Luni, în Elveţia, cu o săptămînă înainte de învestirea noului preşedinte american, Donald Trump, relatează AFP, potrivit News.ro.

Aceste discuţii au loc la mai puţin de două luni după negocierile discrete dintre Iran şi reprezentanţii celor trei ţări europene, care au avut loc tot la Geneva, într-un moment în care Occidentul este îngrijorat de evoluţia programului nuclear iranian.

„Acestea nu sunt negocieri”, a declarat Ministerul german de Externe pentru AFP. Acestea sunt doar „consultări”, a adăugat şi Iranul.

Întîlnirea de Luni este „un semn că ţările E3”, un format ce reuneşte Franţa, Germania şi Marea Britanie, ”continuă să lucreze pentru o soluţie diplomatică la programul nuclear iranian, a cărui evoluţie este extrem de problematică”, a declarat Ministerul francez de Externe.

La începutul lunii Decembrie, Teheranul a anunţat că începe să alimenteze noi centrifuge la situl nuclear Fordo, unul dintre cele mai mari din ţară, aflat în centrul Iranului, ”cu efectul pe termen lung de a creşte semnificativ rata de producţie a uraniului îmbogăţit la 60%”, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA).

Într-o scrisoare adresată Consiliului de Securitate al ONU la data de 6 Decembrie, Franţa, Germania şi Regatul Unit şi-au exprimat „profunda îngrijorare” şi au îndemnat Republica Islamică „să pună capăt imediat escaladării sale nucleare”. Cele trei ţări europene au menţionat posibilitatea de a utiliza mecanismul de reimpunere a sancţiunilor împotriva Iranului „pentru a-l împiedica să dobîndească arme nucleare”.
Rezoluţia 2231 a Consiliului de Securitate al ONU, care a aprobat acordul din 2015 dintre Iran şi ţările E3, precum şi Statele Unite, Rusia şi China, expiră în Octombrie 2025, la zece ani de la intrarea sa în vigoare.

La 6 Ianuarie, preşedintele francez, Emmanuel Macron, a descris Iranul drept „principala provocare strategică şi de securitate” în Orientul Mijlociu, avertizînd totodată în privinţa „accelerării” programului său nuclear.

Şeful diplomaţiei iraniene, Abbas Araghchi, a indicat, recent, că ţara sa ar crea „mai multă încredere în natura paşnică” a programului său nuclear, în schimbul ridicării sancţiunilor. Potrivit AIEA, Iranul este singurul stat fără arme nucleare care îmbogăţeşte uraniu pînă la 60%, aproape de procentul de 90% necesar pentru fabricarea unei arme atomice.

Discuţiile au loc într-un moment în care grupurile aliate ale Iranului în Orientul Mijlociu sunt foarte slăbite după luni de război cu Israelul. Situaţia dificilă cu care se confruntă aliaţii Teheranului a fost agravată de revenirea la Casa Albă, la 20 Ianuarie, a lui Donald Trump, artizanul unei politici de „presiune maximă” faţă de Iran în timpul primului său mandat (2017-2021).