În loc să depună toate eforturile pentru consolidarea statului R. Moldova spre a fi realmente mult mai apropiat României, politicienii români au recurs la şiretlicurile ineficiente cu „limba română şi istoria românilor”, iar eşecurile acestor iniţiative sunt mai mult decît evidente. Nici nu mai are rost să insist asupra similitudinilor dintre aspiraţiile autonome ale transnistrenilor sau găgăuzilor cu cele ale ungurilor români!

Dacă Bucureştiul este înfrăţit cu Chişinăul, atunci de ce să ne mire faptul că Găgăuzia şi judeţul Harghita din România se pregătesc să semneze un acord de colaborare, înfrăţire, chiar dacă este greu de precizat în ce limbă vor comunica? Ungurii nu vor limba română, dar nu ştiu nici ruseşte, găgăuzii nici să nu audă de română, dar ştiu ruseşte... Mai rămîne ca Tiraspolul să semneze înfrăţirea cu satul Mila 23 din Judeţul Tulcea (unde trăiesc lipoveni), Bălţiul cu Covasna şi tot aşa! Circul este abia la început! N-are nici o treabă cu aspiraţiile europene, dar toţi actorii politici interesaţi în astfel de diversiuni secesioniste vor şti să opereze de minune cu „principii şi valori democratice europene de autodeterminare liber consimţită”!

Rareş OTETELEŞANU