Iranul a anunțat, Vineri, că vrea un acord ”serios şi echitabil” cu Statele Unite privind programul nuclear iranian, cu o zi înaintea unor negocieri între cele două ţări în Oman, relatează AFP, transmite News.Ro.

Aceste negocieri urmează să aibă loc, în pofida unor ameninţări ale preşedintelui american Donald Trump de a recurge la opţiunea militară în cazul unui eşec şi de a impune noi sancţiuni americane atît programului nuclear, cît şi petrolului iraniene.

Occidentul, cu Statele Unite în frunte, suspectează de zeci de ani Teheranul de faptul că vrea să se doteze cu arma nucleară. Teheranul respinge aceste acuzaţii şi afirmă că activităţile sale nucleare se limitează la scopuri civile.

Un acord încheiat în 2015 între Iran şi marile puteri care încadra programul nuclear iranian în schimbul unei ridicări a sancţiunilor internaţionale impuse Teheranului a devenit caduc după retragerea Statelor Unite în 2018, în primul mandat al lui Donald Trump.

”Departe de a se da în spectacol şi de a se mulțumi să vorbească în faţa camerelor, Teheranul caută un acord serios şi echitabil”, a declarat, Vineri, un consilier al liderului suprem iranian Ali Khamenei, ultimul decident în dosarele sensibile ale ţării, Ali Shamkhani.

Negocierile din Oman, primele de acest fel din 2018, au loc după săptămîni de război al declaraţiilor între Statele Unite şi Republica islamică, care încearcă să obţină o ridicare a unor sancţiuni americane asfixiante.

Iranul s-a declarat deschis unor negocieri indirecte şi refuză orice dialog direct sub presiune. Trump a anunţat, personal, negocieri directe cu Teheranul.

Emisarul american pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, şi ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, urmează să participe la negocieri, în Oman, care a jucat deja un rol de mediator în acest dosar.

Potrivit agenţiei iraniene de presă Tasnim, delegaţiile urmează să sosească Sîmbătă în Oman şi să înceapă negocieri indirecte Sîmbătă după-amiaza, prin intermediul şefului diplomaţiei Omanului, Badr al-Busaidi.

”Dăm o adevărată şansă diplomaţiei, cu deplină bună-credinţă (...). America ar trebui să aprecieze această decizie, care a fost luată în pofida retoricii sale ostile”, a declarat ministrul iranian de Externe.

Donald Trump avertiza Miercuri că ”o intervenţie militară împotriva Iranului este întru totul posibilă dacă negocierile nu au succes”. ”Dacă trebuie să recurgem la forţă, vom recurge la forţă. Israelul va fi, evident, foarte implicat, va fi liderul”.

Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, un adept al unei linii foarte dure împotriva Iranului, consideră ”inevitabilă” opţiunea militară împotriva Iranului, în cazul în care negocierile tărăgănează.

Iranul a ameninţat, la rîndul său, că ameninţările pot antrena expulzarea inspectorilor Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice (AIEA). Acest lucru ar constitui ”o escaladare şi un calcul greşit”, a reacţionat Washingtonul.

”Dacă partea americană nu ridică exigenţe irelevante şi lasă de o parte ameninţările şi intimidarea, există şanse bune să se ajungă la un acord”, a declarat, Vineri, adjunctul ministrului iranian de Externe, Majid Takht-Ravanchi.

Iranul a suferit în ultimele luni din cauza înfrîngerilor militare ale aliaţilor săi de către Israel - Hamasul în Fîşia Gaza şi Hezbollahul în Liban.

Aceste războaie au fost marcate de atacuri militare reciproce între Israel şi Iran, pentru prima oară, după ani de război prin procură.

Noile sancţiuni pe care le-a impus arată că Washingtonul este ”un inamic al Iranului”, scrie ziarul conservator Kayhan, care cataloghează drept o ”strategie sortită eşecului” încercarea de a obţine ridicarea lor.

Mai multe publicaţii reformatoare îşi exprimă speranţa, din contră, a unor consecinţe pozitive asupra economiei iraniene.

Berlinul şi Uniunea Europeană au subliniat importanţa ajungerii la o ”soluţie diplomatică”.

Occidentul vrea să includă programul rachetelor balistice ale Iranului şi influenţa sa în regiune în orice negocieri, însă Teheranul insistă să discute numai despre domeniul nuclear.

După retragerea Statelor Unite din Acordul de la Viena din 2015 de către Trump, în 2018, Iranul s-a distanțat de acest text şi şi-a accelerat programul nuclear.

El şi-a crescut nivelul îmbogăţirii uraniului pînă la 60% , mult peste limita de 3,67% impusă prin Acordul de la Viena, apropiindu-se de pragul de 90% necesar fabricării bombei atomice.