Scriitorul-academician Ion Druţă a fost omagiat astăzi, în cadrul unei şedinţe festive, la Academia de Ştiinţe a Moldovei (AŞM), la 85 de ani de la naştere. Evenimentul a fost organizat de către instituţia-gazdă, Ministerul Culturii şi Institutul de Filologie al AŞM. Aici au fost lansate cărţile Ion Druţă, Opere, volumele V-VI (Chişinău), „Vatra Blajinilor” (Bucureşti) şi „Odinocestvo duha” (Moscova), toate apărute în 2013, iar omagiatul a ţinut o prelegere publică. În discursul său preşedintele AŞM, Gheorghe Duca a apreciat înalt meritele scriitorului, afirmînd că este un clasic în viaţă. „Ion Druţă este autorul unor vaste pînze epice. El este în acelaşi timp şi un mare pictor al peisajului”, a remarcat preşedintele AŞM. Cu un cuvînt de felicitare s-a adresat către scriitor viceministrul Culturii Gheorghe Postică. „Ion Druţă este o personalitate care marchează poporul nostru. El înseamnă o epocă istorică întreagă. Ion Druţă reprezintă o axă spirituală, un reper moral foarte important, care trebuie păstrat şi protejat”, a declarat Gheorghe Postică. În continuare, acad. Nicolae Bileţchi a vorbit despre cartea lui Ion Druţă „Vatra Blajinilor”, apărută la Bucureşti. Apoi, în cadrul lecturilor academice, Ion Druţă a ţinut o prelegere publică. „Aici, la Chişinău, am o fină. Ea se numeşte Piaţa Marii Adunări Naţionale. De cîte ori vin la Chişinău, trec pe la ea. De fiecare dată ea arată altfel. În primul rînd, a suferit foarte mult economia Moldovei. A doua pierdere este cultura. Cel mai mult, însă, au avut de suferit familiile din Republica Moldova, care se destramă necontenit. Ruinarea familiei a venit de la sărăcie”, a constatat scriitorul. Potrivit lui, Republica Moldova are nevoie de o Lege a Diasporei, ca cei plecaţi la muncă peste hotare să fie ocrotiţi. De asemenea, el i-a îndemnat pe cetăţenii moldoveni să se gîndească bine atunci, cînd o dată în patru ani se duc la alegeri şi cînd, cu adevărat, într-o singură zi, Republica Moldova este liberă.

Ion Druţă s-a născut pe 3 septembrie 1928 în satul Horodişte judeţul Soroca. A debutat editorial cu volumul de schiţe şi povestiri „La noi în sat” (1953), urmat de „Poveste de dragoste” (1954), care impune o formulă lirico-poetică, cucerind cititorul prin stilul crengian şi sadovenian. Este membru de onoare al Academiei Române (1990) şi membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1992). În 2008 a fost distins cu Premiul de Stat al Republicii Moldova.

Sursa: Moldpres