Societatea și guvernarea nu intră în alertă decît dacă-s afectate politic?

Autor: Mihai CONȚIU

Am mai scris despre delirul colectiv indus de internet, prin rețelele de socializare, în rîndul copiilor, adolescenților și adulților. În Republica Moldova, după cum am mai scris, am constatat, personal, că dependența tinerilor și maturilor de internet este de-a dreptul maladivă, în raport cu cei din Europa occidentală. Aproape zilnic, pe străzi ori în troleibuze, văd mame, tați ori părinți împreună care însoțesc un copil pe care îl poartă fie în căruț, fie de mînă. Aceștia, pe timpul călătoriei, pe i-am urmărit permanent, nu sunt pironiți cu ochii asupra copilului, ci asupra ecranului smartphoneului (prefer să-i zic telefon), pe care-l butonează avizi de parcă de asta ar depinde sănătatea și viața lor. Copiii mai măricei stau cuminți, se uită la ei și parcă ”înțeleg că asta-i o treabă de oameni mari”. Acesta-i viitorul educațional pe care astfel de părinți îl transmit copiilor lor! De asemenea, văd cupluri de tineri, în parcuri, pe străzi ori în troleibuze, care stau tăcuți unul lîngă altul, dar fiecare în lumea lui, cea livrată de internet.

Dincolo de dependența totală de internet, care are menirea să anuleze interacțiunile sociale directe între oameni, unele rețele sociale îi atrag și provoacă pe adolescenți și tineri în diferite competiții ori probe riscante, în care mulți își pierd viața doar pentru că vor să ducă teribilismul la cote maxime. Citesc deseori despre astfel de cazuri tragice, inclusiv despre unele în care tinerilor le este indusă necesitatea unei sinucideri ”în direct”.

”Un copil la vîrsta pubertății nu putem spune că poate să discearnă între bine și rău, de a avea gîndire critică. Există însă aceea doză de impulsivitate specifică vîrstei pubertății care face ca adolescentul să răspundă multor provocări de pe Tik-Tok, de exemplu, considerîndu-le o provocare care vine să-i arate lui că este capabil, că este puternic, că va obține atenția celorlalți. Și este validarea de care are el nevoie”, spune Laura Jijie, psihiatru pediatric din România.

”Internetul a adus cu sine și o mare însingurare la copii. Aceștia nu mai interacționează în mod firesc, real. Refugiul acesta în virtual, mai ales la copiii vulnerabili emoțional, precum cei cu depresie și anxietate li se pot accentua aceste simptome. Se accentuează depresia. Am avut și cazuri în care, tot răspunzînd unor provocări de pe Tik-Tok, s-a ajuns mai departe, inclusiv la sinucidere. Există chiar și un fenomen de contagiune socială în rîndul adolescenților. Se iau efectiv unii după alții”, precizează Laura Jijie. 

”Este un fenomen îngrijorător pe care trebuie să-l luăm serios în considerare atît părinții, cît și educatorii. Copiii la pubertate, dar și adolescenții sunt mai expuși pericolului de a răspunde acestor provocări. O fac pentru că însăși vîrsta pubertății este o vîrstă de instabilitate emoțională, o anumită nesiguranță în sine care poate să stea la baza acestui răspuns la provocare, de a arăta celorlalți că ei pot fi capabili de lucruri extraordinare de a obține validare și admirație din partea celorlalți, în speță colegilor de clasă. Pentru că întotdeauna această provocare are loc în grup. Nevoia aceasta de validare  uneori poate fi asociat cu o lipsă de afecțiune și atenție din mediul familial, pe care adolescentul încearcă să o compenseze.

Laura Jijie precizează că o idee bună ar fi interzicerea platformei Tik-Tok, de exemplu, mai ales pentru copii și adolescenți. ”Acest impact negativ face ca în anumite țări poate să se pună în discuție interzicerea Tik-Tok-ului, de exemplu, punîndu-se în balanță avantajele și dezavantajele acestei aplicații, ceea ce este un lucru bun”, a subliniat Laura Jijie. 

La rîndu-i, Laura Dănilă, specialist psiholog și logoped din România spune: ”Din păcate, tot mai mulți copii, în ultima perioadă, sunt mai influențați de ceea ce primesc pe internet decît de ceea ce spun părinții și profesorii. Ajung să nu-și mai facă nici temele. Folosesc realitatea virtuală. În aceste condiții, nu li se dezvoltă acel spirit critic. Ceea ce mi se pare foarte grav. În plus, copiii au acces la clipuri video cu un conținut tulburător care-i pot afecta emoțional”. 

Recent, am citit că Grecia vrea să adopte modelul australian pentru a proteja copiii de pericolele digitale și de suprasolicitare. Oficialii se pregătesc să introducă restricții bazate pe vîrstă pe rețelele de socializare, cu scopul de a proteja minorii sub 15 ani de pericolele dependenței digitale. Pe lîngă Australia, în Franța deja a fost aplicat un astfel de tip de protecție. La nivelul UE, se poartă discuții pentru stabilirea unei vîrste de maturitate digitală de 15 ani, cu restricții corespunzătoare în toate statele membre.

La nivelul Republicii Moldova, însă, în urma ”uraganului” produs de Tik Tok în alegerile prezidențiale din România, am auzit oficiali moldoveni care spuneau că se ia în calcul restricționarea acestei platforme. Rețineți că este vorba despre o intenție de restricționare din perspective electorale și politice, nu din considerentele extrem de periculoase arătate mai sus! Este cutremurător, nu credeți?

P. S. În Statele Unite, o lege adoptată în Aprilie impune proprietarului chinez al TikTok să vîndă, pînă pe 19 Ianuarie 2025, această reţea de socializare, acuzată că a permis autorităţilor chineze să colecteze, în mod necorespunzător, date despre utilizatorii americani, în caz contrar, platforma urmînd să fie interzisă pe teritoriul american.