PATANIA LUI MOS CRACIUN

Într-o seară de Ajun,
Se gîndise Moş Crăciun,
Ca să vină în Banat,
Mult mai bine asortat.
Să le-aducă la cucoane,
Nu pantofi şi nu jupoane,
Că de astea au destule.
Ci sa le aducă... pule.
Că bătrînul a aflat,
Că-n Banat s-a decretat,
Că de este-n casă pulă,
Toată lumea e sătulă.
Dumnezeu a aprobat,
Ȋnsă l-a planificat,
Să nu meargă-n toată ţara,
Ci numai la Timişoara .
Şi aşa plin de ardoare,
A strîns Moşu-n graba mare,
Pule mari pentru cucoane,
De-a umplut vreo 5 vagoane.
Pulă mare, românească,
Pulă fină studenţească,
Pulă dură de cioban,
Pulă de popă vădan...
Socotea că-şi face planul,
Şi-o să aibă şi la anul.
Se gîndea Moşul naiv,
C-are supranormativ.
Ȋnsă mare-i fu mirarea,
Şi-l cuprinse disperarea,
Cînd văzu că-i plină gara,
Cînd sosi la Timişoara.
Ȋi şoptise Michiduţă,
La o doamnă mai grăsuţă,
Şi ea a umplut Banatul,
Cu ce-i spuse necuratul.
Se-agitau ofiţerese
Şi actriţe pe alese,
Balerine mici, drăguţe
Şi vreo 80 de băbuţe.
Era, deşi nu se cade,
Şi Popeasca de la cadre.
Şi-ntr-un colţ, cu-n coş la ea,
Era şi nevastă-mea.
Cum ajunse trenu-n gară
Şi Moşu ieşi la scară,
Tot noianul de cucoane
Năvăli peste vagoane.
O actriţă de la teatru,
A plecat cu douăşpatru.
O elevă foarte hoaţă
Alegea pule cu aţă.
O cucoană nesătulă
A plecat cu ea în gură.
Şi o pulă mare, grea,
A luat şi nevastă-mea.
Şi cît ai fuma o lulă,
N-a mai rămas pic de pulă.
Erau toate-nebunite,
După pulele belite.
Şi-a rămas o biată babă
Doar cu-n sfert de pulă bleagă.
Cuprinsă de disperare
Se văieta în gura mare.
Şi la culme disperată,
Cu-n cuţit cu lama lată,
Se-aruncă cu tot avîntul
Şi-i tăie pula lui Sfîntul.
S-a-ntors deci Moşul castrat
Şi la Domnu-a raportat,
Că nu-i pulă-n toată ţara ,
Cîtă se cere-n Timişoara .
Cititoare, draga mea,
Nu te veseli aşa,
Că-n ajun, mai către seară,
Te-am văzut, erai la gară!