Autor: Ovidiu NAHOI

De la începutul războiului din Ucraina s-au făcut auzite critici la adresa Germaniei pentru politica sa prea prietenoasă față de Rusia. Berlinul a înghețat controversatul proiect al conductei Nord Stream 2, dar continuă să cumpere gaze din Rusia și se opune blocării totale a importurilor din Rusia. Criticile se adună în presa internațională.

”Idioții utili ai lui Putin din Germania” – iată titlul unei analize a Politico:

”Invadarea Ucrainei de către Rusia înseamnă și repudierea unei întregi generații de politicieni germani de pe tot spectrul. Berlinul și-a petrecut ultimii 16 ani cu picioarele bine puse pe partea greșită atunci cînd vine vorba despre modul de a gestiona relația cu Rusia.

Responsabilitatea colectivă a Germaniei este motivul pentru care întoarcerea paginii este însă mai ușor de afirmat decît de realizat.

Nu a existat nicio figură asemănătoare lui Churchill în politica germană care să fi avertizat de ani de zile cu privire la pericolele încrederii în Putin.

În timp ce Merkel poartă în cea mai mare parte vina de a fi căzut în capcana liderului rus, adevărul este că întreaga clasă politică a Germaniei este responsabilă.

În calitate de ministru de finanțe și vicecancelar al lui Merkel, actualul cancelar Olaf Scholz, al cărui partid a fost forța motrice din spatele conductelor Nord Stream, a susținut ideea că cea mai bună modalitate de a trata cu Putin este „dialogul” fără sfîrșit.

După ce președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy le-a reamintit parlamentarilor germani într-un discurs la Bundestag că afacerile pe care Germania le-a făcut cu Rusia au ajutat la finanțarea războiului, ei l-au ovaționat în picioare — și apoi s-au întors prompt la problemele obișnuite.

În timpul Războiului Rece, termenul de „idiot util” a devenit o etichetă pentru moderații din Occident care căzuseră victime ale argumentelor comuniștilor. De la veto-ul Germaniei asupra aderării la NATO a Ucrainei și Georgiei în 2008, la acordurile de gaz cu Moscova și pînă la rezistența cu care au întîmpinat, inițial, trimiterea de arme la Kiev, liderii țării au servit drept idioții utili ai lui Putin.

În tot acest timp, așa-zișii Russlandversteher, simpatizanții rușilor care populează sistemul politic al țării, respingeau criticile la adresa lor, insistînd că știu mai bine ce au de făcut în timp ce literalmente îi rîdeau în nas Washingtonului. Nimeni nu mai rîde acum”, scrie Politico.

Dar unde este Olaf? – întreabă Der Spiegel.

”Cancelarul Germaniei optează pentru discreție într-un moment de criză .

Imediat după invadarea Ucrainei de către Rusia, cancelarul german Olaf Scholz a anunțat renunțarea la zeci de ani de tradiție în politica externă germană și a schimbat abordarea propriului său partid față de Rusia. De atunci? Liniște!

Societatea germană se confruntă cu noi catastrofe: un război de agresiune, temeri de escaladare nucleară, îngrijorări legate de costurile exorbitante ale încălzirii și prețurile la benzină, o potențială recesiune și cel mai mare aflux de refugiați din Europa de la al Doilea Război Mondial.

Cu cît imaginile din acest război devin mai îngrozitoare, inclusiv cele din Mariupolul asediat și Hersonul ocupat, și cu cît apelurile președintelui Zelenski sînt mai urgente, cu atît presiunea va deveni mai mare asupra lui Scholz să facă mai mult, să vorbească mai clar, să se poziționeze și, în final, să conducă.

Germania și-a supraestimat cunoștințele în privința Estului, consideră publicația poloneză Rzeczpospolita, preluată de Eurotopics:

„În săptămînile premergătoare războiului, avertismentele americane că Vladimir Putin era pe cale să lanseze cea mai mare operațiune militară din Europa de la al Doilea Război Mondial au fost luate în rîs la Berlin. Germania, legată de Rusia printr-o rețea densă de legături economice, era convinsă că se află într-o poziție mai bună decît oricine altcineva din Occident pentru a prevedea următoarea mișcare a Kremlinului și a-și ajusta politicile în consecință. Dar s-a dovedit că toate aceste cunoștințe nu valorau nici un cent”.

Pe aceeași temă, Eurotopics reia și un comentariu din Neue Zürcher Zeitung:

„Politica de securitate germană suferă mai ales de faptul că societatea și politicienii țării nu acceptă violența ca mijloc de conflict uneori necesar și legitim din punct de vedere moral. Orice țară cu o anumită putere militară trebuie să poată gestiona situația în care trebuie să ucidă. Germania nu poate.

Germania nu are simțul geopoliticii sau, cu alte cuvinte, nu conștientizează că spațiile geografice nu rămîn într-un vid în politica de putere.

Numai atunci cînd Germania nu va mai putea fi șantajată, vom putea vorbi despre o corectare a cursului și un punct de cotitură. Berlinul ar trebui să ceară interzicerea importurilor de energie rusească în UE, atîta timp cît trupele Moscovei se află în Ucraina”.

Sursa: RFI