IATA DE CE N-AU AJUNS SI NU VOR AJUNGE NICIODATA MOLDOVENII PE LUNA!

Evoluția proiectului ,,Satelit Moldovenesc’’ lansat de UTM la 11.07.2008

În Decembrie 2008, dl Ion Bostan a fost reales în funcția de rector și a început demararea finanțării proiectului ,,Satelit Moldovenesc’’. În privința aportului UTM la realizarea proiectelor ,,pămîntești’’, în presa citată nu se găsesc alte referiri. Astfel, necesitatea stringentă pentru dl. Ion Bostan de a fi reales pentru a patra oară în funcția de rector U.T.M. a mai culminat și cu perspectiva măreață de aliniere a Republicii Moldova la ,,misiuni spațiale’’. În obiectivele proiectului ,,Satelit Moldovenesc’’ formulate în 2008, era prevăzută lansarea pe orbită, în anul 2014, a satelitului. În interviul dat de Ion Bostan ziarului “Moldova Suverană” din 17 Iulie 2008, se menționează următoarele domenii de utilizare a satelitului:

  • Procesarea informației electronice pentru uz cadastral (pentru astfel de informații nu este nevoie de satelit propriu, se utilizează sateliți performanți ai altor state…);
  • Prognozarea alunecărilor de teren (obiectiv fals, deoarece alunecările de teren nu pot fi prognozate de la distanță; se impun cercetări a proprietăților arheologice ale solului, probele fiind extrase de la adîncimi de 15 -30 m);
  • Prognozarea formării și migrației norilor cu grindină (obiectiv fals, deoarece autorii proiectului nu vor fi în stare să coordoneze migrația nourilor cu mișcarea ,,Satelitului Moldovenesc’’; norii nu vor aștepta în fiecare zi apariția de scurtă durată a satelitului pe teritoriul RM);
  • Monitorizarea terenurilor agricole (accesați internetul și…);
  •  Monitorizarea ecologică a masivelor de păduri și a evoluției acvatice în rîuri și lacuri (din păcate avem puține rîuri, lacuri…și în aceste cazuri avem posibilitatea să utilizăm sateliți performanți lansați pe orbită de țările dezvoltate…);
  • Servicii de telecomunicații și hidrologice (misiune imposibilă, este nevoie de cel puțin trei sateliți…);
  •  Obținerea informației foto-video (internetul și sateliții existenți ne permit să rezolvăm, fără cheltuieli și astfel de probleme) și etc.

Și toate aceste domenii de utilizare se planifica să fie asigurate cu un microsatelit moldovenesc, care ar fi cîntărit circa 10 kg. Avantaj enorm în comparație cu sateliții obișnuiți, unii cîntărind cîteva tone (pentru a lansa în cosmos 1 kg de încărcătură sînt necesare peste 20 de mii de euro).

Ion Bostan presupunea că o susținere financiară solidă va conduce la dezvoltarea proiectului din faza instructiv-educativă la faza unui proiect de importanță științifică și economică pentru Republica Moldova în ansamblu. Pornind de la presupusa relevanță pentru economia națională, mai ales pentru monitorizarea şi prevenirea inundațiilor în albia rîurilor Nistru şi Prut (obiectiv fals, autorii proiectului nu vor fi în stare să coordoneze mișcarea microsatelitului moldovenesc cu migrația nourilor), în 2011 Ion Bostan a hotărît să înființeze, în cadrul UTM, Centrul Național de Tehnologii Spațiale, avînd șase laboratoare, un observator astronomic și două stații de sol amplasate la 200 km distanță. Echipa Centrului include 35 de persoane implicate direct în activitățile de elaborare-cercetare – implementare și peste 60 de studenți – în procesul de comunicare prin satelit. Informațiile cu privire la volumul alocărilor financiare pentru întreținerea Centrului lipsesc.

În cadrul vizitei din 12 Aprilie 2011 la Centrul Național de Tehnologii Spațiale, premierul Vlad Filat a menționat că în cazul unor proiecte de un asemenea nivel nu poate fi vorba de cheltuieli mici, iar Guvernul va susține integral realizarea acestuia. (“Mesager universitar”, Aprilie 2013). Prim-ministrului Vladimir Filat i s-a părut bună ideea: la început satelit, cosmos, iar pe urmă industrie și economie. În speța de față, pentru inversarea lucrurilor, era suficient să exploateze lipsa de cunoștință în domeniul respectiv a guvernanților, provocîndu-le sentimente de mîndrie false.

La 16 Mai 2014, Ion Bostan a anunțat că lansarea primului satelit moldovenesc în spațiu se amînă pentru anul 2015 (www.curentul.md). S-a descoperit că pentru lansarea satelitului mai este nevoie de circa 3 mil lei. Însă nici după aceste alocări nu s-a reușit lansarea pe orbită a satelitului moldovenesc. La 17 Martie 2016, succesorul rectorului Ion Bostan – Viorel Bostan, în cadrul emisiunii Alb&Negru de la Unimedia, a declarat că satelitul ar putea fi lansat pe orbită la sfîrșitul anului 2016, însă mai sînt necesare încă 2 milioane de lei pentru definitivarea proiectului.

La 5 Martie 2016, fără a informa fondatorul UTM-ului, Ministerul Educației, a avut loc o întrevedere a rectorului UTM Viorel Bostan, cu prim-ministrul Pavel Filip. Schema păguboasă pentru sistemul de învățămînt, practicată pe parcursul a 23 de ani de fostul rector UTM Ion Bostan, a fost preluată de fiul lui.

Premierul a fost informat despre proiectul inovativ „Satelitul Moldovenesc”, executat în proporție de 80 la sută (în timp ce era planificat pentru lansare pe orbită în 2014, apoi în 2015,…), atractiv pentru studenți şi cu relevanță pentru economia națională, în special pentru monitorizarea şi prevenirea inundațiilor în albia rîurilor Nistru şi Prut (“Mesager universitar”, Martie, 2016). Premierul a menționat că Guvernul va susține proiectele UTM orientate spre un nou model de creştere economică a RM, în special al proiectului „Satelitul Moldovenesc”. În acest scop, Guvernul va solicita Ministerului Educației și Ministerului Finanțelor elaborarea unui model nou – echitabil, eficient şi transparent, de alocare a mijloacelor financiare de la bugetul de stat. Prin astfel de metode se evită orice tip de expertiză privind necesitatea unui proiect pentru Republica Moldova, Ministerul Economiei fiind impus de prim-ministru să reducă finanțarea altor instituții de învățămînt pentru susținerea acestuia.

Cu toate că promotorii proiectului „Satelitul Moldovenesc”, Ion și Viorel Bostan, au reușit să obțină susținerea din partea tuturor Președințiilor și prim-miniștrilor în perioada anilor 2008-2019, ,,satelitul” fabricat în proporție de x la sută, x fiind o valoare necunoscută, continuă din 2014 pînă în prezent, satelitul rămînînd la sol. Verbal, succesele continuă. În Noiembrie 2019, a fost publicat în “Mesager Universitar”, U.T.M., articolul cu denumirea măreață: ,,Rectorul UTM a prezentat obiectivele C.N.T.S. la Congresul Internațional de Astronautică”,cel mai mare congres din lume al profesioniștilor din domeniul spațial, desfășurat în perioada 19-25.10.2019, la Washington.

Persoanele care n-au fost incluse în programul Congresului nu erau admise să participe la desfășurarea lucrărilor în plen sau la sesiuni. În imagini foto, dl. Viorel Bostan prezintă la un stand viziunile sale despre lansarea în 2020 a nanosatelitului TUMnanoSAT de pe Stația Spațială Internațională cu ajutorul modulului experimental japonez KiboCUBE. Prezentarea a avut interes numai pentru trei cercetători din Nairobi și Guatemala. Contrar afirmațiilor pompoase din „Mesager Universitar” (www.utm.md), imaginile confirmă contrariul.

Se menționează că lansarea nanosatelitului include următoarele misiuni de bază: studierea funcționalității și comportamentului senzorilor bazați pe nano și micro-fire în condițiile spațiului; testarea senzorilor subsistemului pentru determinarea altitudinii satelitului (magnetometre, micro-giroscoape, senzori solari) pentru optimizarea algoritmilor de control al altitudinii; dezvoltarea unui subsistem eficient de comunicare „satelit – stație terestră”; testarea sistemului de alimentare cu energie solară pentru obținerea modurilor optime de distribuție a energiei acumulate; testarea fiabilității componentelor electronice în condițiile radiației spațiale. Prin ce se justifică necesitatea testărilor enunțate? În ce constă relevanța la scară internațională? Care este beneficiul, noutatea științifică?

Este de remarcat că printre sesiunile incluse în agenda Congresului Internațional de Astronautică se numără și sesiunea 9-GTS.5 (Small Satellite Missions Global Technical Session),dedicată misiunilor ce țin de sateliți mici. Această sesiune este unică prin faptul că permite schimbul de informații la scară globală cu prezentatorii și publicul atît la locul IAC, cît și online, la domiciliul/locul de muncă/la locațiile universitare, ne impunîndu-se prezența la Congres. Pentru includerea în programul Congresului se solicita rezumate cu privire la misiuni operaționale sau propuneri mature pentru sisteme de sateliți mici și subiecte conexe. Ele necesitînd o relevanță clară la scară internațională, pentru a genera un interes tinerilor cercetători în ceea ce privește sectorul spațial. La Congres prezentau interes rezumatele care evidențiau necesitatea pentru sateliți mici, beneficiile/prioritățile acestei abordări, demonstrînd că alte abordări non-spațiale oferă soluții inferioare. Prin urmare, la astfel de forum nu vei fi luat în seamă dacă informezi despre lucruri cunoscute sau depășite. Orice propunere trebuie să fie relevantă la scară internațională, din care rezultă beneficiile ei. Probabil, din aceste motive dl. Viorel Bostan n-a fost inclus în Programul Congresului. Pentru verificarea informației urmăm linkul programului: https://iafastro.directory/iac/browse/IAC-19/catalog-technical-programme. Care a fost necesitatea deplasării pe 10 zile la Washington? Cum se justifică cheltuielile suportate de UTM?

La concursul anunțat de Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare la 23.09.19, în vederea finanțării proiectelor de cercetare științifică, Viorel Bostan a depus și a cîștigat proiectul cu denumirea ,,Elaborarea și lansarea seriei de nanosateliți cu misiuni de cercetare de pe Stația Spațială Internațională, monitorizarea, postoperarea lor și promovarea tehnologiilor spațiale”. Suma alocațiilor bugetare pentru anii 2020-2023, solicitată în cererea de proiect, era de 5.751.600 lei. Denumirea proiectului creează impresia că misiunea „Satelitul Moldovenesc” s-a finisat fără să ajungă satelitul pe orbită. Se trece la o ,,nouă etapă” - misiuni de cercetare și promovare a tehnologiilor spațiale.

Obiectivul principal în privința tehnologiilor spațiale este de a dezvolta o cultură a cooperării între cercetare şi industrie şi de a crea competențe pentru cercetare tehnologică în ambele zone. În condițiile formulate pentru participarea la Congresul Internațional de Astronautică,este foarte clar formulată cerința: demonstrarea că tehnologiilenon-spațiale oferă soluții inferioare celor spațiale. Fărăcompararea mai multor lucruri, fenomene pentru a stabili asemănări sau deosebiri între ele, nu există cercetare. Cum poți justifica desfășurarea unor misiuni spațiale dacă nu cunoști soluțiile non-spațiale? Este evident că necesitatea cooperării în ambele zone nu poate fi realizată în lipsa uneia din ele. Pornind de la acest deziderat obiectiv, concluzionăm că este lipsită de orice sens încercarea de a dezvolta tehnologiilor spațiale în lipsa unei industrii avansate.

Cu certitudine, concluzionăm că dezvoltarea temei satelitului în condițiile actuale ale economiei Republicii Moldova, echivalează cu o tocare nemiluită a banilor destinați pentru cercetare.

Vasile MARINA,

doctor habilitat în științe fizico-matematice, profesor universitar

01.10.21 - 01:28
02.10.21 - 00:52
01.10.21 - 01:42
01.10.21 - 01:25
01.10.21 - 01:30
01.10.21 - 01:41
03.10.21 - 00:40
01.10.21 - 13:30
01.10.21 - 18:56
01.10.21 - 13:29
02.10.21 - 00:59
01.10.21 - 01:37
01.10.21 - 18:57
01.10.21 - 01:39
01.10.21 - 18:53