Deputaţii francezi au votat miercuri pentru demiterea guvernului minoritar aflat la putere de doar trei luni, fiind prima dată cînd acest lucru se întîmplă în Franţa din 1962 şi sporind incertitudinea politică şi economică într-o ţară pivot a Uniunii Europene, transmite France Presse.

După trei ore şi jumătate de dezbateri aprinse într-o sală arhiplină asupra unei moţiuni de cenzură susţinută de parlamentari ai opoziţiei de stînga şi de extremă dreapta, 331 din cei 577 de deputaţi din Adunarea Naţională - camera inferioară a parlamentului francez - şi-au retras sprijinul pentru premierul Michel Barnier.

Acesta este acum obligat să îşi prezinte demisia şi pe cea a guvernului preşedintelui Emmanuel Macron. Abia întors dintr-o vizită de stat în Arabia Saudită, Emmanuel Macron trebuie să numească un nou prim-ministru, în conformitate cu prevederile Constituţiei.

Răsturnarea guvernului, care a fost precipitată de o luptă privind bugetul de austeritate al lui Barnier, aruncă unul dintre cei mai puternici actori europeni într-o turbulenţă politică mai profundă, pe fondul unor provocări economice majore. Conform Constituţiei Franţei, nu pot fi organizate noi alegeri parlamentare decît la un an după ultimul vot din iulie, scrie DPA.

Niciunul dintre blocurile politice nu deţine majoritatea absolută în parlament, ceea ce înseamnă că este puţin probabil să poată fi format un guvern mai puternic decît unul minoritar.

Barnier, un politician francez conservator veteran, cunoscut pentru faptul că a condus negocierile Uniunii Europene cu Marea Britanie cu privire la ieşirea ţării din bloc, a fost ales de Macron pentru a fi prim-ministru în septembrie. Barnier a preluat funcţia după săptămîni de incertitudine provocate de decizia lui Macron de a organiza alegeri parlamentare anticipate în iunie şi iulie, în încercarea de a-şi consolida sprijinul.

Înfrîngerea sa de miercuri era aşteptată şi a venit după ce alianţa de stînga Noul Front Popular (NFP) şi Adunarea Naţională (RN) a lui Marine Le Pen au depus moţiuni de cenzură împotriva sa. Prima moţiune votată de parlamentari - şi cea care a dus la căderea guvernului - a venit din partea alianţei de stînga. Aceasta a trecut cu sprijinul partidului lui Le Pen.

Moţiunea a fost depusă după decizia de luni a premierului de a utiliza puteri speciale pentru a promova o parte a bugetului său pentru 2025 - care prevede creşteri de taxe şi reduceri ale cheltuielilor guvernamentale - fără aprobarea Parlamentului.

Franţa, a doua economie ca mărime din zona euro, se confruntă cu un deficit bugetar uriaş care afectează acţiunile şi obligaţiunile franceze şi creşte costurile de împrumut. Ţara cheltuieşte 60 de miliarde de euro pe an pentru plata dobînzilor la datoria sa, ceea ce este mai mult decît cheltuieşte pentru apărare sau pentru învăţămîntul superior, după cum a spus Barnier în intervenţia pe care a avut-o înainte de vot.

După prăbuşirea guvernului german luna trecută, doi dintre principalii actori ai Europei ar putea ajunge acum la un impas politic din cauza crizelor interne, comentează DPA.

Stînga radicală cere demisia lui Macron și alegeri prezidențiale anticipate

Partidul stîngii radicale La France Insoumise (LFI) a cerut miercuri seară demisia preşedintelui Emmanuel Macron, imediat după un vot de cenzură fără precedent împotriva guvernului, notează AFP, preluat de Agerpres.

Presedinta grupului LFI din Adunarea Naţională, Mathilde Panot, i-a cerut lui „Emmanuel Macron să plece”, reclamînd „alegeri prezidenţiale anticipate”.

Viitorul lui Macron, al cărui mandat durează pînă în 2027, nu este însă legat, din punctul de vedere al Constituţiei, de moţiunea de cenzură împotriva guvernului premierului Michel Barnier.

Sursa: Agerpres