Trump i-a băgat în... doliu și pe unii jurnaliști moldoveni

Autor: Mihai CONȚIU

Se știe deja că Elon Musk, care este însărcinat de Donald Trump cu eficientizarea aparatului guvernamental şi a cheltuielilor federale, urmează să închidă instituțiile media Radio Europa Liberă și Vocea Americii. Este o măsură cît se poate de justă în cazul în care este vorba despre emiterea acestor posturi în Țările europene ex-comuniste ori ex-sovietice, dar nu și de receptarea clandestină națională a lor în spațiile dominate de dictaturi.

Înainte de 1989, cam toți ascultam, pe ascuns, Radio Europa Liberă și Vocea Americii, iar asta pentru că erau singurele posturi care spuneau adevărurile criminale despre toți dictatorii din sfera de influență a fostei URSS. Printre altele, și Radio Europa Liberă și Vocea Americii au contribuit enorm la prăbușirea dictaturilor comuniste. După anii 1989-1991, ce alte adevăruri ascunse mai puteau oferi europenilor estici posturile Radio Europa Liberă și Vocea Americii, iar asta în condițiile existenței unei puzderii de posturi de radio, televiziuni și presă scrisă, fie independente, fie aservite politic unei guvernări, totuși, democrate? Este limpede că SUA aruncau bani în vînt prin finanțarea și a acestor două posturi de radio. Decizia lui Elon Musk, deci și a lui Donald Trump, este cît se poate de firească în contextul unei economii de piață eficiente și necesare.

Pînă acum, însă, cel puțin în spațiul moldovenesc, Radio Europa Liberă Moldova, ca să mă refer doar la acest post, iar asta deoarece nu știu dacă și postul Vocea Americii emite/emitea, întrucît nu mai ascult radioul de 35 de ani, a funcționat în niște condiții privilegiate sub toate aspectele, ca să zic așa, iar aici mă refer, firește, inclusiv la jurnaliștii salarizați ai acestui post. Vorbesc despre statutul oarecum privilegiat al acestor jurnaliști, nicidecum despre profesionalismul lor pe care nu-l pun deloc la îndoială. Practic, Radio Europa Liberă Moldova a cam fost o emblemă de trufie și de tocat bani americani în aceste decenii în care nu-și mai avea eficiența, rostul și priza de pînă în 1989. Am arătat mai devreme motivul pentru care Guvernul american a finanțat posturile Radio Europa Liberă și Vocea Americii.

Din clipa în care dictaturile comuniste din Europa au căzut și URSS s-a destrămat, putem spune că aceste două posturi și-au încheiat misiunea mediatică și ideologică absolut necesară. Dispărînd dictaturile comuniste din Europa de Est, este cît se poate de logică și dispariția acestor posturi. Libertatea de exprimare în sine, iar aici mă refer mai ales la existența atîtor și atîtor instituții mass-media, anulează automat logica funcționării acestor posturi cu finanțări americane.

Realiști fiind, constatăm că Radio Europa Liberă Moldova și celelalte instituții mediatice moldovenești finanțate de USAID, UE și o serie de Ambasade occidentale nu au contribuit vizibil la democratizarea europeană reală a Țării și, mai ales, nu au izbutit să contureze o ”conștiință civică” la moldoveni, iar pentru asta mass-media ar trebui să aibă o influență covîrșitoare.

Făcînd o paranteză ca să se înțeleagă mai bine ce afirmam mai devreme, cred că putem vorbi de o ”conştiinţă civică” individuală şi colectivă avansată atunci cînd individul şi grupul social percep legile ca o necesitate, nu ca un instrument opresiv, care atentează la propriul său confort. Am convingerea că, pentru a se ajunge la aşa ceva, trebuie ca între ”conştiinţa civică” şi Lege, autorităţi etc. să existe cel puţin un semn de egalitate. Pentru a se ajunge la aşa ceva, ”Conştiinţa civică” trebuie să fie reperul fundamental de pe care se structurează legile, actul guvernării şi toate celelalte rigori sociale. Ca să vorbim şi de modele, este suficient să vorbim de ”conştiinţa civică” la americani, japonezi, scandinavi și restul Statelor europene democrate prin tradiție. În ceea ce privește ”conștiința civică” la cei mai mulţi dintre moldoveni, ca şi în cazul ”moralității” individuale sau colective, aceasta se subsumează ”spiritului de turmă”, mai ales în campaniile electorale. În acest context, întreb: cum și-au făcut simțită prezența eficientă Radio Europa Liberă Moldova și celelalte instituții mediatice moldovenești finanțate de către americani și europeni? Prin dezbateri politice interminabile, stupide și manipulatoare? Prin spectacole de divertisment ”decoltate” în cazul televiziunilor?

Sigur că stoparea finanțării postului Radio Europa Liberă Moldova poate aduce și frustrări profesionale inevitabile, inclusiv sentimente interioare de revoltă maximă, ca un afront personal adus fiecărui beneficiar în parte.

Înspre încheiere, repet ceea ce am tot scris de-a lungul anilor: Deşi există atîtea organizaţii profesionale ale jurnaliştilor, puzderie de ONG-uri care monitorizează presa, întocmesc norme de conduită profesională, legi etc., nimeni nu are cutezanţa să recunoască onest că, în Republica Moldova, nu există absolut nici o publicație independentă, iar asta, vă asigur, cu excepția ziarului ”Moldova Suverană”. Această realitate este o consecință firească a faptului că noţiunea de ”independență” este arbitrară şi chiar artificială în cam toate componentele constitutive ale Statului Republica Moldova.

În concluzie, sistarea finanțării americane și pentru Radio Europa Liberă Moldova nu este un atentat sau o sugrumare a libertății de exprimare, ci o decizie firească în contextul unei risipe financiare inutile. Oare cu cîtă ”simpatie proamericană” vor privi spre Trump cei afectați? S-or descurca ei, pentru că mai sunt destule uși europene și ale Ambasadelor la care sunt destui cei care știu să bată cu dibăcie!