Realegerea lui Recep Erdogan în fruntea Turciei ar putea aduce o resetare a poziției pe care această țară o are față de NATO și față de SUA. Turcologul Călin Felezeu exclude o apropiere a Ankarei de Moscova și anticipează o perioadă dificilă, plină de provocări, pentru liderul țării, scrie jurnalistul Ștefan Lică în Adevărul.ro.

Recep Tayyip Erdogan este vechiul și noul Președinte al Turciei. Erdogan a obținut un nou mandat de Președinte, după ce l-a învins, la scrutinul de Duminică, 28 Mai, pe Kemal Kiliçdaroglu. Asta nu înseamnă că va avea un mandat facil, avertizează turcologul Călin Felezeu.

Profesor la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj și fost director al Institutului Cultural Român din Istanbul, Călin Felezeu a trăit mai mulți ani în Turcia și este și fondatorul Institutului de Turcologie şi Studii Central Asiatice din cadrul UBB. Acum, el anticipează unele schimbări importante în Turcia.

Relații mai bune cu SUA

Spre deosebire de alți experți, Felezeu crede că Erdogan ar putea fi tentat să refacă relațiile Turciei cu SUA și cu celelalte țări NATO, după ce în ultimii ani a părut mai degrabă interesat de relațiile cu Rusia lui Putin, iar primele semne par să-i dea dreptate. Imediat după victoria sa, Erdogan a fost sunat și felicitat de Președintele SUA, Joe Biden, care și-a exprimat speranțele că ultimele neînțelegeri dintre cele două părți vor fi depășite.

„Erdogan vrea să se reseteze în ceea ce înseamnă relațiile cu NATO, chiar dacă în ultima perioadă i s-au refuzat destul de multe lucruri, și anume, mai ales accesul la faimoasele avioane americane F-35”, punctează expertul.

Nu va fi însă o reapropiere foarte spectaculoasă, lasă el de înțeles. ”Turcii au un proverb foarte interesant care spune cam așa: «Europa este cu știința și tehnica, India este cu bogăția, iar noi turcii suntem cu mîndria și cu onoarea.» Și țin foarte mult la acest lucru. În ceea ce înseamnă poziționarea cu Occidentul și cu NATO, iarăși un proverb turc spune foarte multe. Adică noi nu suntem nici cu Estul, nici cu Vestul, noi suntem turci, adică alegem calea de mijloc. Deci probabil că asta va fi cheia politicii externe a Președintelui Erdoğan.”

Fără concesii pentru Putin

Călin Felezeu vede diferit și relațiile turco-ruse. În opinia sa, Erdogan nu îi va face concesii majore lui Vladimir Putin, și nici nu va apropia Turcia de Rusia.

„E greșit cînd se spune că Erdogan vrea să apropie Turcia de Rusia, pentru că n-are cum să se apropie. Și paralelele care s-au făcut între Putin și Erdogan nu mi se par cele mai în regulă. Pentru că totuși așa cum este Turcia, în Turcia a funcționat clar democrația, n-au fost foarte multe probleme la vot. Nu s-au înregistrat nereguli, deci sistemul electoral funcționează. Sigur că vor fi întîlniri, va fi un joc de-a șoarecele cu pisica ca să o spunem pe-a dreaptă. Dar, în orice caz, prin poziția geografică pe care o are va juca un rol important”, subliniază turcologul.

Ce înseamnă realegerea lui Erdogan pentru România

În ce privește România, realegerea lui Erdogan nu schimbă cu nimic situația. Relațiile bilaterale sunt, lucru bine cunoscut, dintre cele mai bune indiferent cine s-a aflat la conducerea celor două țări.

„Turcia, cu sau fără Erdogan, e un aliat al României, iar turcii au arătat că sunt oameni de cuvînt. Turcia, cred eu, ne-ar sprijini în cazul unor amenințări din partea Rusiei. Ei au fost mereu oameni de cuvînt. Și să știți că ei au apreciat foarte mult românii. Cel mai mare sprijin pentru accederea în NATO l-am avut de la turci. Nu întîmplător, la împlinirea a 90 de ani de la 1 Decembrie 1918, primul detașament militar străin care a participat la o paradă militară românească a fost un detașament turc. Nici englezi, nici americani, nici altă nație. Turcii. Asta spune foarte mult”, adaugă Felezeu.

El a vorbit și despre invincibilitatea lui Recep Tayyip Erdogan pe plan intern. „Sultanul”, cum este supranumit inclusiv de o parte a presei internaționale, pare de neînvins, deși opoziția avea planuri și speranțe mari. În opinia lui Călin Felezeu, opoziția a făcut cîteva erori care l-au ajutat pe Erdogan să rămîne la putere.

„Opoziția a pierdut, în primul rînd, pentru că această coaliție e formată din foarte multe partide, șase, și nu toate partidele au reușit să intre în Parlament, de aici și scorul foarte slab pe care l-au obținut în alegerile parlamentare și care au permis o majoritate a AKP-ului. De ce n-au reușit? Pentru că în Turcia este o lege care spune așa – pragul electoral e de 10%. Deci e dublu față de pragul electoral pe care îl avem noi. Și atunci e foarte greu să te duci în Parlament.

Pe de altă parte, mesajele n-au fost trimise cum trebuie și au ratat o șansă, ei puteau cîștiga din primul tur, dar au ratat aceste șanse, discursul n-a fost cel mai bun. În plus, cu tot regretul, personajul care a fost contracandidat nu a fost nici el cel mai bun, din mai multe puncte de vedere”, explică Felezeu.

Mandatul marilor provocări

Însă situația lui Erdogan nu este neapărat una de invidiat. Liderul Turciei va trebui să facă față unor provocări uriașe, iar misiunea sa e departe de a fi facilă.

„Erdogan nu va avea o misiune ușoară. Agenda sa politică este una foarte încărcată și extrem de sensibilă. Economia va trebui refăcută, inflația va trebui rezolvată, distrugerile cauzate de cutremur trebuie iarăși rezolvate, pentru că ambiția Turciei e să rămînă în acel G20, unde Turcia ocupă un loc important, fiind a 14-a economie la nivel mondial. Plus, va lupta pentru afirmarea Turciei ca un jucător esențial în zona Orientului Apropiat și al Nordului Africii. Lucru pe care l-a dovedit și prin reluarea relațiilor bilaterale foarte bune cu Israelul și cu lansarea în relațiile cu monarhiile din Golf. În altă ordine de idei, s-a dovedit a fi în timp unul dintre puținii jucători care au avut un rol important de spus în conflictul din Ucraina. Pe parcursul unui an de zile, a fost principalul intermediar care a permis traversarea celor două strîmtori cu nave încărcate cu cereale”, a încheiat Felezeu.